Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4165/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4165/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 32302/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR 4165
Ședința publică din data de 08.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte: C.- M. T.
Grefier: A. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . sediul in C., .-24, jud C., contradictoriu cu pârâtul C. S., cu CNP:_ și domiciliul in Năvodari, ., . 103, jud C., având ca obiect cerere de valoare redusă
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 18.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face corp comun cu prezenta.
INSTANȚA,
Asupra cererii de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.10.2014, sub nr._, reclamanta S.C. R. S.A. a solicitat obligarea pârâtului C. S. la plata sumei de 167,74 lei cu titlu de contravaloare a serviciilor de apă/canal prestate în perioada februarie 2014-mai 2014, a sumei de 56,26 lei reprezentând penalități de întârziere ce urmează să curgă până la data achitării integrale a debitului, precum și a sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și taxă notificare.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtului servicii de apă și canalizare, în baza convenției de facturare individuală nr. 7340/30.04.2012, anexă la contractul nr. 78/07.11.2011, încheiat cu Asociația de proprietari Cabanei C6.
Aceasta a mai precizat că, în executarea contractului, în vederea încasării contravalorii serviciilor prestate a emis facturi fiscale cu privire la obligația de plată a pârâtului, obligație care nu a fost îndeplinită de către acesta din urmă în termenul de plată prevăzut în contract, nici ulterior în urma emiterii notificării nr. 928/27.06.2014, până la data depunerii acestei cereri de chemare în judecată.
Se mai menționează că, deși în temeiul art. 31 alin. 6 din Legea nr. 241/2006 și al dispozițiilor contractuale pârâtul avea obligația de a efectua plata prestațiilor efectuate de S.C. R. S.A. în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a sumelor datorate în temeiul contractului, la data formulării cererii de chemare în judecată acumulând un debit în cuantum de 167,74 lei.
Mai susține reclamanta că părțile au prevăzut o clauză penală în art. 19 din convenție, în conformitate și cu art. 31 alin. 7 din Legea nr. 241/2006, potrivit căreia penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata în termen a obligațiilor bugetare, astfel încât până la data introducerii cererii pârâta datorează penalități în cuantum de 56,26 lei, care urmează să curgă în continuare până la data achitării efective a debitului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1025- 1032 Cod Proc, Civ, art. 1350, 1270, 1272, 1516, 1523, Cod Civil, disp. Legii nr. 241/2006.
În susținere, au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul nu a formulat apărări în cauză.
Instanța a încuviințat probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Între reclamanta S.C. R. S.A., în calitate de operator, Asociația de Proprietari Cabanei C6, în calitate de utilizator și C. S., în calitate de utilizator individual, s-a încheiat, pe durată nedeterminată, convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare nr. 7340/2012, anexă la contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 78/07.11.2011, încheiat între operator și utilizatori, în temeiul căreia operatorul s-a obligat să le furnizeze utilizatorilor individuali servicii de apă potabilă și canalizare.
În executarea obligațiilor asumate prin convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare, operatorul a emis facturile fiscale nr._/2014,_/2014 și nr._/2014, cuprinzând obligația de plată a sumei de 167,74 lei.
Potrivit art. 10 pct.1 din Convenția de facturare individuală, utilizatorul individual are obligația de a achita integral și la termen contravaloarea facturilor emise de către operator privind serviciile prestate iar conform art.19 din aceeași convenție încheiată între părți, plata facturilor este obligatorie și se va face integral în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturii și data scadenței înscriindu-se pe factură.
Reține instanța dispozițiile art. art. 1350 C.civ., conform căruia „(1)Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2)Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii”.
În consecință, convenția de facturare individuală a consumurilor de apă și canalizare încheiat între reclamantă și pârât este obligatorie pentru părțile contractante, fiecare din părțile din litigiu obligându-se în considerarea contraprestației celeilalte părți. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de a furniza, în calitate de prestator, a serviciilor de apă potabilă și de canalizare la locul de consum indicat de pârâtul beneficiar, în considerarea prețului pe care îl va primi de la pârât, preț pe care acesta nu a înțeles să îl achite. De asemenea, suma pretinsă de reclamantă cu titlul de debit principal este dovedită conform art. 272, art. 273 și art. 277 Cod procedură civilă, cu facturile fiscale depuse la dosar.
Pârâtul, deși avea sarcina de a dovedi că și-a executat propriile obligații, nu a depus niciun înscris și nu a administrat nicio probă din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză; de asemenea, nu s-a prezentat în fața instanței pentru administrarea probei cu interogatoriul încuviințată reclamantei, fapt apreciat de instanță ca un început de dovadă în folosul acesteia, conform art. 358 C.pr.civ.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că pretențiile deduse judecății de către reclamantă sunt în întemeiate, urmând a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 167,74 lei reprezentând contravaloarea facturilor de furnizare a serviciilor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare aferente perioadei februarie 2014 – mai 2014.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța reține că, prin art. 20 din convenția de facturare individuală părțile au stabilit că neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata în termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, care se datorează începând cu prima zi după data scadenței, iar valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului.
Ca urmare, pârâtul va fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 56,26 lei reprezentând penalități aferente acestei sume, calculate până la data de 09.10.2014, și a penalităților de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate de la data de 10.10.2014, asupra sumei de 167,74 lei, în continuare, până la data achitării integrale a acesteia, fără a putea depăși cuantumul debitului principal.
Având în vedere că pârâtul a căzut în pretenții, în sensul art. 1031 C. pr. Civ., instanța îl va obliga la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 30 lei reprezentând taxa de notificare, ca neîntemeiată. Pentru a se pronunța astfel, instanța are în vedere dispozițiile al. 2 din art. 1031 C.civ., conform cărora instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuielile care nu au fost necesare. În speța de față, notificarea pârâtului înainte de chemarea acestuia în judecată nu era necesară întrucât acesta se afla de drept în întârziere, conform art. 1523 al.2 lit. c) teza a II-a C.civ., care prevede că debitorul se află de drept în întârziere când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. R. S.A., cu sediul in C., .-24, jud C., în contradictoriu cu pârâtul C. S. cu CNP:_ și domiciliul in Năvodari, ., . 103, jud C..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 167,74 lei, cu titlu de contravaloare facturi apă-canal nr._/2014,_/2014 și nr._/2014, aferente perioadei februarie 2014 – mai 2014, a sumei de 56,26 lei reprezentând penalități aferente acestei sume, calculate până la data de 09.10.2014, și a penalităților de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate de la data de 10.10.2014, asupra sumei de 167,74 lei, în continuare, până la data achitării integrale a acesteia, fără a putea depăși cuantumul debitului principal.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata sumei de 30 lei reprezentând taxa de notificare, ca neîntemeiată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C.. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.- M. TurcuAurelia L.
Red jud. C.M.T./08.04.2015
Tehnored.gref. A.L/10.04.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 4536/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Acţiune în constatare. Sentința nr. 4638/2015. Judecătoria... → |
|---|
