Contestaţie la executare. Sentința nr. 5122/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Judecătoria CONSTANŢA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 5122/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 5122/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_

Dosar civil nr. 18._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 5122

Ședința Publică din Data de 06 Mai 2015

Instanța constituită din:

Președinte: Judecător C. I.

Grefier: L. B.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, cerere formulată de contestatoarea F. L. (CNP_), cu domiciliul în Mun. C., . nr. 49, ., Etaj 6, Apt. 21, J. C., în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr. 18, J. C. și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., Sector 5.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin.1 C.proc.civ. rep., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 20.04.2015, 05.05.2015 și la 06.05.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.06.2014, sub număr de dosar 18._, astfel cum a fost precuzată, contestatoarea F. L. a solicitat instanței să dispună, în contradictoriu cu intimații:

-Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.

-Agenția Națională de Administrare Fiscală:

(1). anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr._ al Administrației Finanțelor Publice C.

(2). repunerea în situația anterioară emiterii acestor acte de executare

(3). cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, s-au invocat următoarele argumente:

(1). Excepția prescripției dreptului laexecutarea silită a creanțelor fiscale

Titlul executoriu nr._/16.05.2014 și Somația nr.13/_ /_ i-au fost comunicate la data de 05.06.2014.

În înscrisurile comunicate de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., nu este menționat temeiul legal și nicio altă explicație din care să rezulte pentru ce perioadă a fost calculată creanța suma de 1.853,00 lei. Din conținutul acestor înscrisuri reiese doar natura obligației fiscale și cuantumul acesteia, fără a se preciza baza de calcul pentru contribuții, dobânzi și majorări pentru fiecare perioadă impozabilă sau temeiul legal de stabilire al acestora, ceea ce conduce la imposibilitatea analizării debitului în discutie.

Această sumă ar fi putut fi calculată doar în baza declarațiilor de venit depuse conform legii la Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. și nu ar putea reprezenta decât contribuțiile de asigurări de sănătate datorate de contestatoare, ca persoană ce realizează venituri din actvități independente, aferente anilor 2007 și 2008, având în vedere că doar în acești doi ani a realizat astfel de venituri, așa cum rezultă din declarațiile 200.

Din anul 2009 și până în prezent, nu a mai realizat venituri și prin urmare nu datorază nicio sumă de bani cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente.

În situatia în care suma s-ar raporta la anii 2007 și 2008, aceasta este nejustificat de mare în raport de veniturile realizate de contestatoare, iar dacă debitul ar conține și accesorii, acestea ar depăși baza de calcul, ceea ce contravine legislatiei în vigoare.

Avand în vedere că suma ar putea reprezenta doar contribuția aferentă anilor 2007 și 2008, dreptul la executare silită a acestor creanțe s-a prescris, fiind mai vechi de 5 (cinci) ani.

Stingerea creanțelor fiscale se face prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripție și prin alte modalități prevăzute de lege. (art.24 Cod de Procedură Fiscală).

Potrivit art.131 din Codul de Procedură Fiscală, termenul de prescripție pentru executarea silită a creanțelor fiscaleeste de 5 ani și începe de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Începerea termenului de prescripție la executarea silită a creanțelor fiscale are loc de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Sfârșitul termenului de prescripție fiscală de 5 ani, care începe la 1 ianuarie, are loc în ultima zi (pe 31 decembrie) din cel de-al V-lea an.

Din art.23 din Codul de Procedură Fiscală rezultă cu claritate că baza de impozitare este cea care dă naștere (generează) creanțe fiscale, obligații fiscale și acte de administrare fiscală. Or, pentru veniturile obținute în anul 2007, momentul constituirii bazei de impunere (care a generat aceste venituri) îl constituie luna din anul 2007 în care s-au obținut veniturile respective. Întrucât termenul de prescripție începe să se calculeze (să curgă) de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală, pentru calculul termenului de prescripție momentul constituirii bazei de impunere și momentul în care s-a născut creanța fiscală este tratat la nivel de an.

Pentru baza de impunere constituită în anul 2007, în temeiul art.91 alin. (2) și art. 23 din O.G. nr. 92/2003, termenul de prescripție a început să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut această bază de impunere, respectiv de la 1 ianuarie a anului 2008, și s-a sfârșit după 5 ani, adică la 31 decembrie 2012. Tot astfel, pentru baza de impunere constituită în anul 2008, termenul de prescripție a început să curgă de la data de 1 ianuarie a anului 2009 și s-a sfârșit după 5 ani, adică la 31 decembrie 2013.

Din aceleași prevederi ale art.91 alin. (2) și ale art. 23 din O.G. nr. 92/2003 din Codul de procedură fiscală, rezultă cu claritate că:

- ziua de la care începe să curgă prescripția, de 5 ani, este numai ziua de 1 ianuarie a unui an;

- termenul de prescripție începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.

Foarte important este a se reține faptul că baza de impozitare este cea care generează un act administrativ fiscal, și nu invers, fapt pentru care începutul oricărei perioade de prescripție trebuie legat numai și numai de momentul în care s-a constituit baza de impozitar”, lucru prevăzut clar, precis și la modul imperativ prin art.91 dinO.G. nr.92/2003.

Administrareaimpozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat reprezintă ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu: a) înregistrarea fiscală; b) declararea, stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat; c) soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale; d) administrarea creanțelor datorate bugetului general consolidat rezultate din redevențelor miniere, a redevențelor petroliere și a redevențelor rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului (art.1 Cod de Procedură Fiscală).

Nașterea creanței fiscale și a obligației fiscale are loc în momentul în care se constituie baza de impunere care le generează. Din momentul în care s-a constituit baza de impunere care le generează, din acel moment se naște:

(1) dreptul organului fiscal:

(a) de a verifica legalitatea și corectitudinea determinării creanței fiscale

(b) de a solicita achitarea acesteia,

(2) obligația contribuabilului de a achita obligația fiscală. (art.23 Cod de Procedură Fiscală).

„D. la acțiune” reprezintă „dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz, acesta se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

Așa cum se poate observa, Somatia nr. 13/_ /_ a fost emisă la data de 30.01.2014, iar Titlul executoriu nr._/16.05.2014 a fost emis la data de 16.05.2014. Ambele acte au fost comunicate contestatoarei la data 05.06.2014, data poștei.

Cum în situația de față organul fiscal nu a utilizat dreptul la acțiune în recuperarea obligațiilor fiscale și nici nu a emis o somație de plată în termenul legal de 5 ani, se apreciază ca fiind prescris dreptul la executarea silită a acestor creanțe fiscale.

(2). Nelegalitatea titlului executoriu rezultată din lipsa titlului de creanță

În Somatia nr. 13/_ /_/16.05.2014 și în Titlul executoriu nr._/16.05.2014 nu este menționat temeiul legal în baza căruia a fost calculată suma de 1.853,00 lei și nici nu sunt specificate explicații cu privire la ceea ce reprezintă suma de plată (debit principal, debit și penalitati, pentru ce perioadă au fost calculate aceste sume, etc.).

Din conținutul acestor înscrisuri reiese doar natura obligației fiscale și cuantumul acesteia, fără a se preciza baza de calcul pentru contribuții, dobânzi și majorări pentru fiecare perioadă impozabilă sau temeiul legal de stabilire al acestora, ceea ce conduce la imposibilitatea analizării debitului în discutie. Lipsa unuia din elementele actului administrativ fiscal, în speță baza de calcul pentru contribuții, dobânzi și majorări pentru fiecare perioadă impozabilă sau temeiul legal de stabilire al acestora, atrage nulitatea actelor de executare.

Conform art.141 alin.1 din Codul de Procedură Fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.

Potrivit art.141 alin.2 și alin.3 din Codul de Procedură Fiscală, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Deci, pentru existența unui titlu executoriu se cere existența unui titlu de creanță, în speță a unei Decizii de impunere.

Acest lucru este stipulat și în Decizia nr. XV/2007 a ÎCCJ, publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.733 din_ .

Or, în această privință, trebuie avut în vedere că din coroborarea dispozițiilor art.21 cu cele ale art.168 alin.(3) din Codul de procedură fiscală rezultă că titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului și obligațiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii. În acest sens, în dispozițiile cu caracter explicativ cuprinse în art.110 pct.107 din Normele Metodologice de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, sunt enumerate următoarele titluri de creanță fiscală: a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; b) declarația fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligațiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii; c) decizia prin care se stabilește și se individualizează suma de plată, pentru creanțele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, stabilite de organele competente.

Potrivit art.85 din Codul de Procedură Fiscală, stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat se face:

a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);

b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

Regula în materie fiscală este reprezentată de stabilirea obligațiilor fiscale prin decizie de impunere, numai în cazuri excepționale, contribuabilului revenindu-i obligația de a-și calcula cuantumul contribuției fiscale.

Codul de procedură fiscală prevede în mod expres, în cuprinsul art.43, cerințele necesare a fi îndeplinite de către orice act administrativ fiscal. De asemenea, sunt stipulate norme imperative cu privire la comunicarea actelor administrative fiscale, în speță a deciziei de impunere.

Astfel, potrivit art.44 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.

Sancțiunea nerespectării dispozițiilor referitoare la comunicare constă în inopozabilitatea actului administrativ fiscal, așa cum prevede art.45 din Codul de procedură fiscală, întrucât acesta poate produce efecte numai din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. Mai mult decât atât, potrivit art.44 pct.44.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr.1050/2004, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

Pentru opozabilitatea titlului executoriu comunicat în cauză era necesară existența unui titlu de creanță, act administrativ fiscal, act care conform dispozițiilor legale ar fi trebuit comunicate contribuabilului, contribuabil care numai în aceste condiții ar fi putut formula și demara procedura specială a contestației prealabile în conformitate cu dispozițiile Titlului IX din Codul de procedură fiscală - Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale.

(3). Lipsa unui contract și, prin urmare, lipsa titlului de creanță. Nedatorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate

Contestatoarea este salariată în Constanta, cu carte de muncă pe perioadă nedeterminata, lucrează neintrerupt încă din anul 1990, contribuția la asigurările de sanatate fiind achitata de catre angajator.

Din cuprinsul titlului executoriu nr._/27.07.2013 si al somatiei nr._/24.07.2013 rezultă că natura obligatiei fiscale este „ contrib. de asigurari sociale de sanatate datorate de pers. care realizeaza venituri din activ. independente”. De documentul prin care s-a evidentiat suma de plata are nr._/ 15.12.2010, cu termen legal de plata data de 15.12.2010.

Avand in vedere cele mentionate mai se apreciază că au fost respectate dispozițiile art. 222 din Legea nr. 95 /2006 privind reforma în domeniul sănătății, dispoziții imperative care statuează faptul că: „fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală și a modalitatii de plata, precum și asupra drepturilor și obligațiilor sale.”

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile Codului de procedură fiscală, Normele metodologice de aplicare a Codului de Procedură Fiscală, Legea nr. 95 /2006.

În susținerea cecerii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele nr.14 - 48, din dosar).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 134,71 lei, conform art.10 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru (chitanța ./Nr. CT XWM_/11.07.2014 – fila nr.54, din dosar).

II. Întâmpinarea

Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimaților să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ..

Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, învederând că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesual pasive pentru următoarele argumente (fila nr.111, din dosar):

(1). Actele de executare contestate nu au fost emise de această instituție, dosarul de executare fiind constituit la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice G..

(2). Actele de executare nu pot genera obligații în sarcina ANAF – organ central, DRGFP G. prin AJFP C. fiind singura instituție în măsură să formuleze apărări cu privire la propriile acte.

III. Concluzii scrise depuse de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală

(1). Prescripția invocată de contestatoare se impune a fi respinsă

Actul administrativ prin care s-a generat creanța de 1.853,00 lei reprezentând CAS este un titlu executoriu emis de instituția publică finanțată total de la bugetul de stat Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanta, și a fost transmis spre executare silită organelor fiscale din subordinea ANAF, potrivit art.141 alin.10 din OG 92/2003: Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.

Toate sumele care se fac venit la bugetul de stat se execută potrivit Codului de Procedură Fiscală.

Executarea silită efectuata potrivit OG 92/2003 este supusa prescripției de 5 ani prevăzute de art 131 OG 92/2003.

Potrivit art.1 alin.2 și alin.3 din OG 92/2003 se aplică și pentru administrarea altor sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat..... Prin administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat se înțelese ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în lesătură cu:

a) înregistrarea fiscală

b) declararea, stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat"

Pe cale de consecință, regulile de executare silita stabilite prin Codul de procedura fiscala, inclusiv termenul de prescripție de 5 ani în care poate fi cerută executarea silită, se aplică sumelor datorate bugetului general consolidat, indiferent de înscrisul prin care acestea au fost stabilite.

Termenul de 5 ani începe sa curgă de la momentul când s-a generat baza de impozitare.

Baza de impozitare este constituită la data când actul administrativ care prin care s-a stabilit creanța a devenit opozabil debitoarei. Așadar, creanța fiscala de 1.853,00 lei s-a născut prin Decizia de Impunere 4594.1/30.06.2012 emisa de CJAS Constanta, act care a devenit opozabil la data comunicării.

Comunicarea deciziei de impunere s-a efectuat de AJFP Constanta, care a preluat atribuția colectării acestui tip de impozit, și s-a realizat prin publicitate deoarece comunicarea prin poștă a eșuat. Astfel, plicul care conținea decizia de impunere a fost transmis prin poștă cu confirmare de primire în 03.12.2012, nefiind posibilă recepționarea corespondenței nici în 05.12.2012, astfel cum rezultă din mențiunile de nelivrare: „Nimeni sa semneze" efectuate de lucrătorul poștal. Comunicarea prin publicitate a deciziei de impunere s-a realizat prin afișarea pe pagina de internet a DGFP Constanta în 28.01.2013, astfel cum rezultă din anunțul colectiv din 16.01.2013, din procesul verbal de afișare_/16.01.2013 și din adresa de înaintare a acestora din 13.02.2013.

Așadar, titlul de creanța este considerat comunicat către debitoare în 15 zile de la afișare, respectiv în 13.02.2013.

Prin urmare, termenul de executare silită a creanței stabilite prin decizia de impunere începe să curgă de la 01.01.2014 și se va împlini în 01.01.2019.

Trebuie menționat că, la momentul introducerii în baza de date a organului de executare silită, deciziei de impunere i se alocă de programul informatic un alt număr diferit de cel acordat de CJAS Constanta, pentru că titlul de creanță este emis de o autoritate diferita de AJFP Constanta. De aceea, în actele de executare, decizia de impunere a CJAS Constanta poartă numărul_/15.12.2010.

Se învederează că Agenția Națională de Administrare Fiscală nu cunoaște motivul pentru care numărul alocat informatic este din 2010.

Cum Somația și titlul executoriu din 16.05.2014 sunt emise înăuntrul termenului de prescripție a executării, nulitatea invocată de contestatoare este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.

Se solicită respingerea ca inadmisibile a celelalte argumente aduse prin contestația la executare care vizează lipsa unui titlu de creanța, nevalabilitatea deciziei de impunere pentru lipsa unui contract între CJAS Constanta și contestatoare și nedatorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate întrucât aceste apărări pot fi analizate numai de către instanța de contencios administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile împotriva Deciziei de impunere.

Dreptul organului fiscal de a stabili obligații este garantat și prevăzut în OG 92/2003. Analizarea nevalabilității deciziei de impunere pentru lipsa unui contract între CJAS Constanta și contestatoare și nedatorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate presupune analizarea creanței stabilite prin actul administrativ fiscal în contradictoriu cu emitentul actului. Numai acesta poate formula apărări fata de titlul de creanța devenit executoriu.

(2). Inadmisibilitatea apărărilor de fond formulate de contestatoare în referire la titlul de creanță

Potrivit art.7I2 alin.2 C.p.c., împotriva titlurilor executorii nu pot fi aduse apărări de fond dacă legea prevede in acest scop o alta procedură.

În speța, art.205 și următoarele din OG 92/2003 instituie posibilitatea atacării in procedura prealabilă a actelor administrative și, ulterior, Decizia de soluționare a contestației împotriva actelor administrative. Cu această ocazie poate fi ridicată necompetenta organului fiscal CJAS Constanta de a stabili obligații fiscale de asigurări de sănătate, precum și celelalte motive care privesc nedatorarea CASS.

Așadar, calea de atac împotriva titlului de creanță este stabilita de lege, contestatorea având posibilitatea valorificării apărărilor numai în fața organelor judiciare expres prevăzute de lege, fiind inadmisibilă analizarea acestor aspecte de către instanța de executare.

Cum instanța de executare are competenta limitata numai la analizarea actelor de executare efectuate în baza actelor de impunere în funcție de motivele absolute și relative aduse prin acțiune și cum în cauză nu s-a dovedit vreun motiv care sa atragă nulitatea absolută a Somației și a titlului executoriu din 16.5.2014, și nici motive relative din care să rezulte ca prin executarea silită s-a adus un prejudiciu care nu poate fi înlăturat decât prin anularea actelor de executare, se apreciază că acțiunea este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.

IV. Concluzii scrise depuse de intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.:

(1). Dosarul de executare nr._ cuprinde:

- Somația și Titlul Executoriu din 07.10.2011 care nu fac obiectul prezentei acțiuni

- Somația și Titlul Executoriu din 16.05.2014 a căror nulitate se solicită în prezenta acțiune

- Somația și Titlul Executoriu din 30.07.2014 care nu fac obiectul prezentei acțiuni

- Poprirea și înștiințarea popririi emise în baza Titlului executoriu din data de 16.05.2014 și a Titlului executoriu din data de 30.07.2014

- Decizia de ridicare a popririi.

Obiectul prezentei acțiuni îl constituie anularea Somației și a Titlului executoriu din data de 16.05.2014, precum și a actelor subsecvente acestora, prin care se execută silit contribuția la asigurările de sănătate.

Documentul prin care s-a stabilit creanța fiscală a fost introdus în evidența fiscală a AJFP C. cu numărul informatic _/15.12.2010. Faptul că din programul informatic al AJFP C. s-a alocat un număr din 2010 pentru decizia emisă de CASS C. în 2012 constituie o eroare de program care nu poate fi îndreptată, însă o astfel de eroare nu este de natură a crea o vătămare debitoarei.

Primul act de executare este Somația însoțită de titlul executoriu din 16.05.2014. Creanța a fost cuprinsă în poprirea din data de 21.08.2014, iar ca urmare a achitării integrale a debitului de 1.853,00 lei CASS și a altor creanțe datorate anterior, poprirea a fost ridicată prin decizie de ridicare măsuri.

Se apreciază că acțiunea a rămas astfel fără obiect.

V. Concluzii scrise depuse de contestatoare:

(1). Solicită respingerea excepției rămânerii fără obiect a cauzei

Achitarea sumei nu s-a realizat printr-un act de voință al contestatoarei, ci prin instituirea popririi asupra veniturilor realizate, deși la data emiterii adreselor de înființare a popririi Titlul executoriu nr._/16.05.2014 și Somația nr.13/_ /_ făceau obiectul cauzei.

Intimata nu poate pretinde rămânerea fără obiect a cauzei întrucât debitul a fost achitat prin executare silită, iar nu prin voința contestatoarei.

La data de 05.11.2014, i s-a comunicat adresa de înființare a popririi pentru suma de 106,00 lei – dosar de executare nr._/30.10.2014, Titlul executoriu din data de 30.07.2014 din dosarul de executare nr._/09.02.2012 – document în care s-a evidențiat suma de plată decizie calcul accesorii_/20.06.2014. Această decizie nu a fost comunicată contestatoarei.

Se solicită ca intimata să depună la dosarul cauzei documentul nr._/15.12.2010 prin care s-a evidențiat suma de plată.

VI. La solicitarea instanței, Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus la dosarul cauzei dosarul de executare nr._ (filele nr.130 – 158, din dosar).

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța reține următoarele:

I. Asupra excepției lipsei calității procesual pasive a Agenției Naționale de Administrare Fiscală:

1. În drept:

Art. 36 C.proc.civ.: Calitatea procesuală

http://10.16.101.23/Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp67484/_.HTM - #Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Art.1 din HG nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală

http://10.16.101.23/Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197670/_.HTM - #Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenția, se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, finanțată din bugetul de stat, conform legii.

Art.7 pct.13 din HG nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală

(A) Atribuții generale:

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3343476/_.HTM - #În realizarea funcțiilor sale, Agenția are, în principal, următoarele atribuții: ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3343476/_.HTM - #13. aplică, prin organele abilitate, modalitățile de executare silită și măsurile asigurătorii, pentru a căror realizare este competentă potrivit legii; realizează, prin intermediul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, executarea silită a drepturilor de import sau de export, a altor taxe și impozite datorate statului, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, a accesoriilor aferente acestora, a amenzilor și a oricăror altor sume datorate bugetului general consolidat în temeiul unor titluri executorii, precum și, în cazurile prevăzute de lege, a creanțelor stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, potrivit competențelor legale;

Art. 13 HG nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală

1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se înființează în subordinea Agenției direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, instituții publice cu personalitate juridică.

(3) În cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice funcționează, ca structuri fără personalitate juridică:…..../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3343476/_.HTM - #../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3343476/_.HTM - #b) administrații județene ale finanțelor publice;….. .

Față Art.7 pct.13 din HG nr. 520 din 24 iulie 2013 instanța apreciază că Agenția Națională de Administrare Fiscală are calitate procesual pasivă în cauză, chiar dacă nu este emitentul actului de executare atacat.

Astfel cum s-a invocat în motivarea excepției, calitatea procesual pasivă presupune o identitate între persoana pârâtului intimat și cel obligat în raport juridic dedus judecății. Or, în speță, calitatea procesual pasivă nu se poate raporta doar la emitentul actului de executare atacat, câtă vreme textul menționat prevede că Agenția Națională de Administrare Fiscală realizează executarea silită prin direcțiile generale regionale. Prin urmare, dacă Agenția Națională de Administrare Fiscală realizează executarea, acțiunea care are ca obiect contestarea acestei executări trebuie promovată în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca organ (central) de executare.

În temeiul Art.7 pct.13 din HG nr. 520 din 24 iulie 2013, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția excepției lipsei calității procesual pasive a intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală, invocată prin întâmpinare.

II. Asupra contestației la executare:

1. Prescripția invocată de contestatoare

Actul administrativ prin care s-a generat creanța de 1.853,00 lei reprezentând CAS este un titlul executoriu emis de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanta, titlu transmis spre executare silită organelor fiscale din subordinea ANAF, potrivit art.141 alin.10 din OG 92/2003.

a) înregistrarea fiscală

b) declararea, stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat"

Stingerea creanțelor fiscale se face prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripție și prin alte modalități prevăzute de lege, potrivit art.24 Cod de Procedură Fiscală.

Potrivit art.131 alin.1 din Codul de Procedură Fiscală, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Începerea termenului de prescripție la executarea silită a creanțelor fiscale are loc de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept. Sfârșitul termenului de prescripție fiscală de 5 ani, care începe la 1 ianuarie, are loc în ultima zi (pe 31 decembrie) din cel de-al V-lea an.

Termenul de 5 ani începe sa curgă de la momentul când s-a generat baza de impozitare.

Baza de impozitare este constituită la data când actul administrativ care prin care s-a stabilit creanța a devenit opozabil debitoarei. Așadar, creanța fiscala de 1.853,00 lei născută prin Decizia de Impunere 4594.1/30.06.2012 emisă de CJAS Constanta, act care a devenit opozabil la data comunicării.

Potrivit art.86 alin.6 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp2425660/_.HTML - #decizia de impunere șidecizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.

Pentru stabilirea scadentei în funcție de data comunicării devin incidente dispozițiile art.44 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care dispune în sensul că: (1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz. (2) Actul administrativ fiscal se comunică prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (21) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă prin modalitatea prevăzută la alin.(2), actul administrativ fiscal se comunică utilizând cel puțin unul dintre următoarele mijloace: a) prin remiterea acestuia de către persoanele împuternicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/împuternicitului la sediul organului fiscal, dacă se asigură primirea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal; b) prin fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia. (22) În cazul în care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibilă potrivit alin. (21), aceasta se realizeazăprin publicitate. (3) …… În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35 (compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, n.n.), afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. (4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.

Prin Decizia nr.536 din 28 aprilie 2011, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.44 alin.(3) din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale în masura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevazute la art.44 alin.(2) lit.a) – d) din aceeași ordonanță. În considerentele deciziei, s-a reținut că interpretarea teleologică a acestor dispoziții legale, conduce la concluzia că enumerarea pe care o conțin nu este întâmplătoare, modalitățile de comunicare a actelor administrativ fiscale fiind menționate într-o ordine de prioritate în ceea ce privește aplicarea lor.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că plicul care conținea decizia de impunere a fost transmis prin poștă cu confirmare de primire la data de 03.12.2012, nefiind posibilă recepționarea corespondenței astfel cum rezultă din mențiunile de nelivrare: „Nimeni sa semneze" efectuate de lucrătorul poștal (fila nr.142). Comunicarea prin publicitate a deciziei de impunere s-a realizat ulterior prin afișarea pe pagina de internet a DGFP Constanta la data de 28.01.2013, astfel cum rezultă din anunțul colectiv nr._ din 16.01.2013, din procesul verbal de afișare_/16.01.2013 și din adresa de înaintare a acestora din 13.02.2013 (filele nr.143 – 146).

Prin urmare, titlul de creanța Decizie de Impunere 4594.1/30.06.2012 emisă de CJAS Constanta se consideră comunicat către contestatoare în termen de 15 zile de la afișare, respectiv la data de 13.02.2013. Făcând aplicare dispozițiilor art.131 alin.1 din Codul de Procedură Fiscală, rezultă că termenul de executare silită a creanței stabilite prin decizia de impunere a început să curgă de la 01.01.2014 și urmează a se va împlini în 01.01.2019.

Argumentele contestatoarei în referire la necomunicarea Deciziei de Impunere 4594.1/30.06.2012 nu pot fi reținute ca întemeiate având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către intimați din care rezultă contrariul. Nici motivarea dată de contestatoare prescripției nu poate f avută în vedere atâta timp cât calcularea termenului a fost făcută de aceasta în baza unor presupoziții referitoare la baza de impunere constituită în anii 2007 – 2008.

Raportat la considerentele anterior expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată apărarea formulată de contestatoare în referire la prescripția executării silite.

2. Apărările referitoare la lipsa titlului de creanță rezultată din lipsa unui contract și nedatorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate

Potrivit art.713 alin.2 C.proc.civ. rep., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprinsîn titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.

Instanța reține că împotriva titlului de creanță Decizie de Impunere 4594.1/30.06.2012 contestatoarea nu poate formula pe calea contestației la executare apărări de fond cu privire la cuantumul sumei stabilite, existența sau inexistența obligației de plată în sarcina sa, atâta timp cât legeaa prevede în acest scop o alta procedură.

În speță, art.205 și următoarele din OG 92/2003 instituie posibilitatea atacării actului administrativ în procedura prealabilă și, ulterior, în fața instanței de contencios administrativ fiscal. De altfel, jurisprudența invocată în apărare de contestatoare vizează acțiuni în contencios administrativ fiscal promovate pe rolul Tribunalelor.

În acord cu intimații, instanța reține că numai cu această ocazie contestatoarea putea să invoce necompetenta organului fiscal CJAS Constanta în a stabili obligații fiscale de asigurări de sănătate, precum și celelalte motive care privesc nedatorarea CASS. Așadar, calea de atac împotriva titlului de creanță fiind stabilită de lege, contestatorea având posibilitatea valorificării acestor apărări numai în fața organelor judiciare expres prevăzute de lege, fiind inadmisibilă analizarea acestor aspecte de către instanța de executare.

Având în vedere aceste argumente, instanța va respinge ca inadmisibile pe calea contestației la executare a apărărilor formulate de contestatoare în referire la lipsa titlului de creanță pentru lipsa unui contract și nedatorarea contribuției de asigurări sociale de sănătate.

3. Dacă executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr._ a fost inițiată în temeiul unui titlu de creanță devenit titlu executoriu

Se deduce că pentru existența unui titlu executoriu se cere drept premisă existența unui titlu de creanță.

Intimații recunosc că actul administrativ prin care s-a generat creanța de 1.853,00 lei reprezentând CAS este un titlu executoriu emis de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanta, titlu transmis spre executare silită organelor fiscale din subordinea ANAF, potrivit art.141 alin.10 din OG 92/2003. Recunosc intimații că creanța fiscala de 1.853,00 lei s-a născut prin Decizia de Impunere 4594.1/30.06.2012 emisă de CJAS Constanta.

Au menționat intimații că documentul prin care s-a stabilit creanța fiscală a fost introdus în evidența fiscală a AJFP C. cu numărul informatic _/15.12.2010, că alocarea în programul informatic al AJFP C. a unui număr din 2010 pentru decizia emisă de CASS C. în 2012 constituie o eroare de program care nu poate fi îndreptată.

Instanța nu subscrie argumentului intimaților în sensul că o astfel de eroare nu este de natură a crea o vătămare contestatoarei. Atâta timp cât creanța a fost individualizată în Decizia de Impunere 4594.1/30.06.2012 și în Titlul executoriu este menționat ca document în care s-a evidențiat suma de plată documentul nr._/15.12.2010 care este inexistent, urmează că titlul de creanță înscris în titlul executoriu nu există și, prin urmare, suma înscrisă în titlul executoriu nu este datorată.

4. Lipsa de obiect a prezentei cauze

Această apărare de fond invocată de intimați urmează a fi respinsă ca neîntemeiată pentru argumentul că achitarea creanței nu s-a realizat printr-un act de voință al contestatoarei, ci prin instituirea popririi asupra veniturilor realizate de aceasta, deci printr-un act de executare silită pe care a înțeles să îl conteste prin promovarea prezentei acțiuni.

Intimații au învederat instanței că Dosarul de executare nr._ cuprinde:

- Somația și Titlul Executoriu din 07.10.2011 care nu fac obiectul prezentei acțiuni

- Somația și Titlul Executoriu din 16.05.2014 a căror nulitate se solicită în prezenta acțiune

- Somația și Titlul Executoriu din 30.07.2014 care nu fac obiectul prezentei acțiuni

- Poprirea și înștiințarea popririi emise în baza Titlului executoriu din data de 16.05.2014 și a Titlului executoriu din data de 30.07.2014

- Decizia de ridicare a popririi.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată formulată contestatoarea a învederat că înțelege să conteste și actele de executare subsecvente Somației și Titlului Executoriu din 16.05.2014, urmează că instanța a fost învestită și cu privire la

- Somația și Titlul Executoriu din 30.07.2014

- Poprirea și înștiințarea popririi emise în baza Titlului executoriu din data de 16.05.2014 și a Titlului executoriu din data de 30.07.2014.

De altfel, prin precizările depuse la dosarul cauzei, contestatoarea a reiterat acest aspect și a indicat expres și aceste acte de executare.

Instanța reține că în cuprinsul Titlului Executoriu din 30.07.2014, este menționat ca document în care s-a evidențiat suma de plată decizia de calcul accesorii_/20.06.2014 pentru o creanță fiscala de 106,00 lei (fila nr.162, din dosar). Contestatorea a învederat că această decizie nu i-a fost niciodată comunicată. Pe de altă parte, este de reținut că intimații nu au probat din contră – astfel că se impune a reține că decizia de calcul accesorii_/20.06.2014 nu îi este opozabilă.

Față de obiectul dedus judecății, instanța reține că anularea deciziei 4594.1/30.06.2012 și a deciziei de impunere 4594.3/30.06.2012 însoțită de anexă este inadmisibilă pec alea contestației la executare.

În baza considerentelor expuse anterior, în temeiul art.174 C.proc.civ., al art.720 rap. la art.723 alin.1 C.proc.civ. rep., instanța:

- va admite în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare astfel cum a fost precizată – acțiune formulată de către contestatoarea F. L., în contradictoriu cu intimații Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. și Agenția Națională de Administrare Fiscală

- va anula Titlul executoriu nr._/16.05.2014, Somația nr.13/_ /_/16.05.2014 și actele de executare subsecvente acestora

- va anula executarea silită pentru suma de 1.853,00 lei ce formează obiectul Dosarului de executare nr._ întocmit de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.

- va obliga intimații să procedeze la întoarcerea executării, prin restituirea către contestatoare a sumei de 1.853,00 lei, sumă executată prin poprire

În respectarea principiului disponibilității, instanța a dispus întoarcerea executării numai pentru suma de 1853,00 lei astfel cum a solicitat contestatoarea.

III. Asupra cheltuielilor de judecată:

1. În drept:

Art.453 C.proc.civ.: Acordarea cheltuielilor de judecată

(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Art.45 alin.1 lit.(f) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații: …../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68082/_.HTM - #f) când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă… .

2. În speță:

Prin precizările formulate, contestatoarea a solicitat instanței obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere chitanța ./Data CT XWM_/11.07.2014 – fila nr.54, aferentă taxei judiciare de timbru.

3. Soluția instanței asupra cheltuielilor de judecată:

Având în vedere cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestatoare raportată la soluția dispusă în cauză, în temeiul dispozițiile art.453 rap. la art.45 alin.1 lit.(f) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, instanța o va respinge ca neîntemeiată.

Pentru recuperarea sumei achitate cu titlul taxă judiciară de timbru, contestatoarea are însă deschisă calea în drept prevăzută de art.45 alin.1 lit.f din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

IV. Instanța din oficiu:

Față de dispozițiile art.22 alin.6 C.proc.civ. rep., instanța va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Având în vedere dispozițiile art.466 alin.1 C.proc.civ. rep. coroborate cu art.651 alin.4 C.proc.civ. rep. și cu art.471 alin.1 C.proc.civ. rep., prezenta hotărâre este supusă apelului la Tribunal, în mod separat, în termen de 10 de zile, de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Admite în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare, astfel cum a fost precizată – acțiune formulată de către contestatoarea F. L., (CNP_), cu domiciliul în Mun. C., . nr. 49, ., Etaj 6, Apt. 21, J. C., în contradictoriu cu intimații:

-Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., . nr. 18, J. C.

-Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., Sector 5

Pe cale de consecință,

- anulează Titlul executoriu nr._/16.05.2014, Somația nr.13/_ /_/16.05.2014 și actele de executare subsecvente acestora

- anulează executarea silită pentru suma de 1.853,00 lei, executare care a format obiectul Dosarului de executare nr._ întocmit de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.

- obligă intimații să procedeze la întoarcerea executării, prin restituirea către contestatoare a sumei de 1.853,00 lei, sumă executată prin poprire.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de contestatoare privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Pentru recuperarea sumei achitate cu titlul taxă judiciară de timbru, contestatoarea are deschisă calea în drept prevăzută de art.45 alin.1 lit.(f) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 10 de zile, de la comunicare, conform art.651 alin.4 C.proc.civ. rep..

Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității,conform art.471 alin.1 C.proc.civ. rep..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Judecător C. I. L. B.

Red. Jud. C.I. / 06.05.2015;

Tehnored. Grf. L.B. / 06.05.2015/ 5 exp.

Comunicat 3 exp.

← Pretenţii. Sentința nr. 5125/2015. Judecătoria CONSTANŢA		Rezoluţiune contract. Sentința nr. 5127/2015. Judecătoria... →

Contestaţie la executare. Sentința nr. 5122/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 5122/2015. Judecătoria CONSTANŢA