Contestaţie la executare. Sentința nr. 1466/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1466/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 1466/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr. 1466/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
Pe rol fiind acțiunea civilă formulată de contestatoarea B. C., în contradictoriu cu intimata Direcția Regionala a Finanțelor Publice G.- Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședință publică la data de 11.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 12.02.2015, când a hotărât:
INSTANȚA
La data de 12.06.2014, contestatoarea B. C. a învestit Judecătoria C. în dosarul nr._, cu o contestație la executare formulată în contradictoriu cu Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., prin care a solicitat: anularea titlului executoriu nr._/16.05.2014, a somației nr.13/_ /_, a executării silite înseși și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată. În cadrul contestației la executare, contestatoarea a solicitat și suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare.
Motivele de critică invocate de contestatoare au vizat plata sumelor urmărite și faptul că obligațiile de plată pretinse au aparținut persoanei fizice autorizate care și-a încetat existența.
Intimata și-a formulat apărările, prin întâmpinarea depusă la fila 27 din dosar, prin care a arătat că sunt datorate de contestatoare și alte debite restante pentru sursele prezentate conform titlului executoriu și somației atacate, solicitând respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, la cererea ambelor părți.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 16.05.2014, a fost emis titlul executoriu nr._, pentru suma de 908 lei, reprezentând impozit pe venituri din activități independente și contribuții de asigurări sociale în baza titlurilor de creanță, identificate în cuprinsul său, constând în: decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2013, decizie de impunere pentru plăți anticipate nr._/30.01.2012 și document nr._/01.07.2012. La aceeași dată, a fost emisă, pentru această sumă și somația nr._. Ambele acte au fost comunicate contestatoarei. Sumele sunt urmărite în dosarul de executare nr. 13/_ /_.
În speță, ne aflăm în prezența unei proceduri de executare silită fiscală, ale cărei reguli sunt guvernate de dispozițiile Codului de Procedură Fiscală.
Dispozițiile legale relevante ce vor fi analizate de instanță sunt cele cuprinse în actul normativ menționat, după cum urmează:
Art. 44:
„(1)Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2)Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare.
(4)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.
(5)Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii a autorității publice locale, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean sau a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.”
Art. 45:
„(1)Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.
(2)Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.”
Art. 110 alineat 3 literele a) și c):
„Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
Asemenea titluri pot fi:
a)decizia de impunere;
…………………………………………………………………………………………
c)decizia referitoare la obligații de plată accesorii;”
Art. 111 alineatele 1 și 2:
„(1)Creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.
(2)Pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
b)dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.”
Art. 116 alineat 5:
„În sensul prezentului articol, creanțele sunt exigibile:
a)la data scadenței, potrivit art. 111;
b)la termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare, în limita sumei aprobate la rambursare prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii;
c)la data comunicării, potrivit legii, a unei decizii de soluționare a cererii de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz;
c)la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisă de organul fiscal potrivit legii, pentru cererile de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adăugată, după caz, depuse potrivit Codului Fiscal,
d)la data comunicării deciziei, pentru obligațiile fiscale principale, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii stabilite de organele competente prin decizie;
e)la data depunerii la organul fiscal a declarațiilor fiscale rectificative, pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de contribuabil;
f)la data comunicării actului de individualizare a sumei, pentru obligațiile de plată de la buget;
g)la data primirii, în condițiile legii, de către organul fiscal a titlurilor executorii emise de alte instituții, în vederea executării silite.”
Art. 141 alineatele 1, 11 și 2:
„(1)Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
(11) În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
(2)Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”
Din cuprinsul textelor de lege mai sus citate rezultă condițiile de inițiere a procedurii de executare silită a creanțelor fiscale: justificarea unui titlu de creanță care să fi devenit titlu executoriu și a unei creanțe fiscale exigibile și, respectiv, dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris.
În ceea ce privește prima dintre acestea, instanța reține că, potrivit art. 110 alineat 3 literele a) și c) Cod Procedură Fiscală, deciziile de impunere și deciziile referitoare la obligații de plată accesorii sunt titluri de creanță.
Conform art. 141 alineat 2, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă, prin expirarea termenului de plată.
Scadența obligației fiscale este reglementată de dispozițiile art. 116 alineat 5 cu trimitere la art. 111 Cod Procedură Fiscală, în raport de data comunicării deciziilor către contribuabil.
Deciziile de impunere și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii sunt acte administrative fiscale, supuse obligației de comunicare către contribuabil, pentru a-și putea produce efectele, comunicare ale cărei reguli sunt stabilite prin art. 44 Cod Procedură Fiscală.
Instanța constată că, în speță, obligațiile de plată urmărite silit au fost stabilite în sarcina contestatoarei, conform mențiunilor cuprinse în titlul executoriu emise la data de 16.05.2014, după cum urmează:
- Prin decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2013, suma
de 8 lei, cu titlu de impozit (4 lei + 4 lei) și suma de 199 lei, cu titlu de contribuții de asigurări sociale (98 lei + 101 lei);
- Prin decizia de impunere pentru plăți anticipate nr.
_/30.01.2012 – suma de 28 lei – impozit,
- Prin document nr._/01.07.2012 – suma de 673 lei – contribuții
de asigurări sociale.
Analizând aceste titluri de creanță, instanța constată următoarele:
Titlul de creanță, constând în decizie de impunere pentru plăți anticipate nr._/30.01.2012, în baza căruia se execută suma de 28 lei, nu a fost depus la dosarul cauzei și nu s-a făcut dovada comunicării lui către contestatoare.
Aceeași situație se remarcă și cu privire la suma de 673 lei, urmărită în baza documentului nr._/01.07.2012. La dosarul cauzei nu a fost depus un titlu de creanță care să cuprindă o asemenea sumă. Instanța observă că intimata a depus o decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii, emisă pentru suma de 15 lei și nu pentru cea urmărită, de 673 lei. În egală măsură, pentru decizia de 15 lei nu s-a făcut dovada comunicării acesteia către contestatoare.
În consecință, în executarea silită contestată, pentru sumele urmărite în baza deciziilor anterior analizate, instanța reține, pe de o parte, lipsa efectivă a titlului de creanță, iar pe de altă parte, lipsa comunicării valabile a titlului de creanță, cu distincțiile mai sus arătate. Aceste aspecte determină nelegalitatea executării silite fiscale înseși, prin neîndeplinirea primelor două condiții impuse pentru desfășurarea acestei proceduri, (așa cum au fost identificate) - justificarea unui titlu de creanță devenit titlu executoriu și a unei creanțe fiscale exigibile.
În ceea ce privește decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2013, în baza căreia se urmărește suma de 8 lei, cu titlu de impozit (4 lei + 4 lei) și suma de 199 lei, cu titlu de contribuții de asigurări sociale (98 lei + 101 lei), instanța constată că aceasta i-a fost trimisă contestatoarei prin poștă, fiind primită personal de aceasta.
Cu toate acestea, deși comunicat legal titlul de creanță, pentru sumele menționate, urmărirea silită a acestora este nelegală, întrucât obligația a fost stinsă prin plată, la data de 21.03.2014, deci, anterior emiterii titlului executoriu, așa cum rezultă din chitanțele depuse de contestatoare la fila 14 din dosar.
În ceea ce privește cealaltă critică formulată de contestatoare, referitoare la titularul obligațiilor de plată, instanța apreciază că acest motiv vizează fondul titlurilor de creanță, ce poate fi discutat pe calea contestației formulate împotriva acestor acte administrative fiscale, în temeiul art. 205 și următoarele Cod Procedură Fiscală.
Pentru motivele mai sus expuse, instanța reține ca nelegală executarea silită a contestatoarei și, în consecință, va admite contestația la executare formulată și va anula titlul executoriu nr._/16.05.2014, somația nr._/16.05.2014 și executarea silită efectuată în temeiul acestora în dosarul de executare nr. 13/_ /_.
Având în vedere regimul cauțiunii și soluția reținută de instanță, se va dispune și restituirea către contestatoare a cauțiunii în sumă de 91 lei.
Contestatoarea a solicitat și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 451 și următoarele Cod Procedură Civilă, ce reprezintă sediul materiei din punct de vedere al dreptului procesual, pentru cheltuielile de judecată, instanța reține că, partea care solicită acordarea de cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada acestora, dovadă care trebuie prezentată instanței, până la închiderea dezbaterilor.
În speță, deși contestatoarea a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, nu a făcut dovada nici a existenței și nici a întinderii lor, așa cum impun dispozițiile art. 452 Cod Procedură Civilă, astfel că instanța va respinge cererea acesteia, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea B. C. cu domiciliul în Constanta, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția R. a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. cu sediul în Constanta, I. Gh. D., nr. 18, J. C..
Anulează titlul executoriu nr._/16.05.2014, somația nr._/16.05.2014 și executarea silită efectuată în temeiul acestora în dosarul de executare nr. 13/_ /_.
Dispune restituirea către contestatoare a cauțiunii în sumă de 91 lei, achitată conform recipisei de consemnare nr._/1/13.10.2014, prin chitanța nr._/1/13.10.2014.
Respinge ca neîntemeiată cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 12.02.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
Red.jud. LIP/29.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1468/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1491/2015. Judecătoria... → |
|---|
