Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3157/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3157/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 3431/212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.3157
Ședința publică din data de 19.03.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. D. - G.
GREFIER: L. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta T. SRL, cu sediul ales în B., . – 8, județul B. și pe pârâta PRIMĂRIA NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, ., județul C., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. S. L. pentru pârâtă, lipsă fiind reclamanta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța, din oficiu verificând competența, în temeiul art. 131 NCPC constată că este competentă să judece prezenta cauză, din punct de vedere general, material și teritorial, potrivit disp. art. 126 din Constituție, art. 997 C.pr.civ.
Reprezentantul pârâtei solicită să se ia act că nu mai insistă în soluționarea excepției invocate, având în vedere stabilirea cadrului procesual.
Instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe, conform disp. art. 254 C.pr.civ.
Reprezentantul pârâtei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri solicitate de reclamantă, precum și de reprezentantul pârâtei, constatând că este legală, pertinentă, concludentă și utilă cauzei în conformitate cu disp. art.258 C.pr.civ. o admite astfel cum a fost formulată.
Întrebat fiind reprezentantul pârâtei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei, conform art. 392 C.pr.civ.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii ca nefondată, urmând să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată. Apreciază că procesul verbal de contravenție în prezenta cauză se bucură de legalitate. De asemenea arată că erau lucrări în plină desfășurare pentru care nu există autorizație de construire. Dacă ar fi existat un alt proces verbal, cu siguranță ar fi fost depus până la acest termen de vreuna dintre părți.
În conformitate cu disp. art 394 C.pr.civ., instanța, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2014, la data de 27.06.2014, reclamanta T. SRL a solicitat – în contradictoriu cu pârâta Primăria Năvodari – să se dispună pe calea ordonanței președințiale suspendarea măsurii complementare a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială, dispusă prin procesul-verbal de sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C..
În motivare, a arătat reclamanta că la data de 23.06.2014 i-a fost comunicat procesul verbal al contravenției . nr._/16.06.2014 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei și măsura complementară a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială.
Consideră admisibilă pronunțarea ordonanței președențiale fiind întrunite cumulativ condițiile de neprejudiciere a fondului, urgența și vremelnicia măsurii
Există o aparență a dreptului reclamantei întrucât așa cum s epoate observa din adresa nr._/18.10.2013 chiar pârâta recunoaște dubla sancționare a reclamantei menționând că „ T. SRL” a fost sancționată prin procesul verbal nr._/14.10.2013 ( aceeași dată cu data solicitării autorizației) pentru executarea lucrărilor de împrejmuire la imobilul „Camping Hanul Piraților” latura Nord”.
Cu privire la caracterul vremelnic, măsura ar dura doar până la soluționarea definitivă a plângerii contravenționale, respectiv până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C., iar urgența se impune pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 996 Cod Procedură Civilă.
În dovedire, a depus înscrisuri
Prin sentința civilă nr.7955 din 24.07.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/212/2014 s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință și s-a respins cererea formulată de reclamanta T. SRL în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA NĂVODARI ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Prin decizia civilă nr.1012/APCA din 18.11.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr.20._ * s-a admis apelul promovat de apelant T. SRL în contradictoriu cu intimatul PRIMĂRIA NĂVODARI îndreptat împotriva sentinței civile nr.544/2.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/212/2014*, s-a anulat sentința apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul trimis spre rejudecare Judecătoriei C. a fost înregistrat sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 12.02.2015 s-a pus în discuție stabilirea cadrului procesual pasiv reclamanta înțelegând să se judece cu pârâtul Orașul Năvodari.
Pârâtul Orașul Năvodari a depus întâmpinare solicitând respingerea ordonanței președințiale formulată de reclamantă cu cheltuieli de judecată.
La solicitarea instanței s-a înaintat în copie procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ din 16.06.2014 și documentația care a stat la baza emiterii acestuia.
Analizând cererea prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, respectiv art.996 și urm.Cod proc.civ., se rețin următoarele:
Prin cererea formulată în data de 27.06.2014(data fax) reclamanta T. SRL a solicitat – în contradictoriu cu pârâta Primăria Năvodari – să se dispună pe calea ordonanței președințiale, suspendarea măsurii complementare a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială, dispusă prin procesul-verbal de sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C..
Potrivit art. 996 c.p.civ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Așadar, textul de lege evocat anterior, impune drept cerințe cumulative de admisibilitate a ordonanței președințiale, următoarele: urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului dreptului.
Având în vedere perioada de timp scursă de la data formulării cererii 27.06.2014 și până la judecată(19.03.2015) reclamanta nu mai justifică condiția urgenței pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara după o perioadă de timp de peste 8 luni. Dealtfel în această perioadă de timp reclamanta putea obține autorizația de construire a împrejmuirii pentru a intra în legalitate .
Se consideră că nu mai este necesară analizarea și a celorlalte condiții respectiv caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța apreciază cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiată și ca atare o va respinge.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._/212/2014, la data de 27.06.2014, reclamanta T. SRL a solicitat – în contradictoriu cu pârâta Primăria Năvodari – să se dispună pe calea ordonanței președințiale suspendarea măsurii complementare a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială, dispusă prin procesul-verbal de sancționare a contravențiilor . nr._/16.06.2014 până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C..
În motivare, a arătat reclamanta că la data de 23.06.2014 i-a fost comunicat procesul verbal al contravenției . nr._/16.06.2014 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei și măsura complementară a desființării împrejmuirii și aducerea terenului la starea inițială.
Consideră admisibilă pronunțarea ordonanței președențiale fiind întrunite cumulativ condițiile de neprejudiciere a fondului, urgența și vremelnicia măsurii
Există o aparență a dreptului reclamantei întrucât așa cum s epoate observa din adresa nr._/18.10.2013 chiar pârâta recunoaște dubla sancționare a reclamantei menționând că „ T. SRL” a fost sancționată prin procesul verbal nr._/14.10.2013 ( aceeași dată cu data solicitării autorizației) pentru executarea lucrărilor de împremuire la imobilul „Camping Hanul Piraților” latura Nord”.
Cu privire la caracterul vremelnic, măsura ar dura doar până la soluționarea definitivă a plângerii contravenționale, respectiv până la soluționarea în fond a dosarului nr._/212/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C., iar urgența se impune pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 996 Cod Procedură Civilă.
În dovedire, a depus înscrisuri
Pârâta a formulat întâmpinare, procedura desfășurându-se cu citarea părților.
Prin întâmpinare s-au formulat două excepții, respectiv excepția capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii.
Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Năvodari, instanța o găsește întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prevederile speciale – Legea nr. 215/2001 privind regimul general al autonomiei locale precum și organizarea și funcționarea autorității administrației publice locale – stabilesc aceea că administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice legalității ș.a. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorității administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice în condițiile legii.
Prin „colectivități locale” se înțeleg totalitatea locuitorilor din unitățile administrativ-teritorială.
Astfel, comunele, orașele și județele sunt unități administrativ teritoriale în care se exercită autonomia locală prin consiliile locale și județene, ca autorități deliberative, respectiv primării și președinții consiliilor județene, ca autorități executive, alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Conform art.19 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.
Rezultă că personalitatea juridică (calitate de subiect de drept) aparține numai unităților administrativ-teritoriale, în timp ce consiliile locale sau județene precum și primării sau președinții consiliilor județene funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice în comune, orașe și județe în condițiile legii (art.21 și 22).
Aceste autorități sunt organele persoanei juridice, structuri deliberative și executive prin care unitățile administrativ-teritoriale participă în nume propriu la raportul juridic de drept public și privat ca titular de drept și obligații proprii.
Prin urmare, actele și faptele juridice săvârșite de autoritățile (organele) locale sau județene în numele și pe seama unității administrativ-teritoriale sunt actele și faptele comunei, orașului sau județului însuși.
„Capacitatea deplină” a unității administrativ teritorial include și capacitatea civilă ce cuprinde aptitudinea de a avea drepturi și obligații civile (capacitatea de folosință) și aptitudinea de a încheia singură acte juridice civile, prin organele sale (capacitatea de exercițiu, așa încât să participe în nume propriu la raporturi juridice civile).
Prin aplicarea acestor principii în cazul unităților administrativ teritoriale, rezultă că, în toate cazurile, . își exercită drepturi subiective și își execută obligațiile prin organele sale – consiliile locale sau județene ca autorități deliberative și primarii și președinții consiliilor județene ca autorități executive.
Acesta, chiar dacă, în concret, legea prevede că actele juridice se încheie fie singur de către autoritatea executivă, fie cu încuviințarea (aprobarea) prealabilă a autorității deliberative.
Actele juridice ale organelor comunei, orașului sau județului sunt ale unității administrativ teritoriale respective și nu ale autorități publice locale care le-a emis (consiliile locale, primar ș.a.) deoarece aceste autorități nu sunt entități distincte, separate de unitatea administrativ teritorială, ci părți constitutive ale acesteia.
Aceste autorități nu sunt nici măcar mandatari – reprezentanți legali – întrucât nu sunt organisme juridice distincte de persoana juridică respective, or, reprezentarea – legală sau convențională – presupune două persoane juridice (subiecți de drept) distincte.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta T. SRL, cu sediul ales în B., . – 8, județul B. în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA NĂVODARI, cu sediul în Năvodari, ., județul C..
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
P. GREFIER
I. D. - G. L. A.
Red. Jud.I.D.G. / 20.03.2015;
Tehnored. Grf. A.L. / 20.03.2015 / 4 exp.
Comunicat 2 exp. /23.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3082/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2476/2015.... → |
|---|
