Contestaţie la executare. Sentința nr. 2097/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2097/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 20028/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.2097
Ședința din publică din data de 25.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-I. S.
GREFIER: C. A.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul .., cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova, având J_ și CUI RO_, cu sediul procesual ales la punctul de lucru din București, ..143, sector 1, București, în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5, București, și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..22, jud.Prahova
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 06.02.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art.396 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat consecutiv pronunțarea la data de 18.02.2015 și 25.02.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.06.2014 sub nr._, contestatorul .. a formulat în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA contestație la executare prin care a solicitat anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/04.06.2014, precum și anularea tuturor actelor subsecvente. Prin aceeași cerere, contestatorul a solicitat obligarea intimaților la restituirea garanției în cuantum de 208.680 lei, constituită în baza deciziei de măsuri asigurătorii contestate.
În motivare, contestatorul a arătat, în esență, că, în virtutea obiectului său de activitate - prestarea de servicii de publicitate către un număr de peste 3.000 de clienți, a încheiat contractul nr. 42/10.03.2011 cu firma New-Tel G. Construct pentru editarea unor cataloage în anii 2011 și 2012, având în vedere atât prețul/bucată oferit de această societate, cât și calitatea hârtiei utilizate, prelucrarea în pagină, precum și rapiditatea în efectuarea și livrarea comenzilor. Se mai arată că pentru comenzi au fost întocmite acte adiționale, plățile au fost efectuate prin virament bancar pe baza facturii fiscale emise, iar marfa a fost livrată și recepționată.
Contestatorul a menționat că în cursul lunii mai 2014 i s-a comunicat de către inspectori din cadrul Direcției Antifraudă C. faptul că este suspectat că a lucrat cu firme de tip „fantomă”, că societatea New-Tel nu mai avea calitatea de plătitor de TVA și că se neagă operațiunea comercială ce a făcut obiectul contractului nr. 42/2011.
Contestatorul a precizat că a cooperat din toate punctele de vedere cu reprezentanții organului de control, în sensul că a întocmit o notă explicativă și a înmânat toate actele solicitate. Cu toate acestea, la data de 11.06.2014 i-a fost înmânată Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii ce formează obiectul prezentei cauze.
Contestatorul a criticat Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/04.06.2014 prin aceea că a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. 1 C. proc. fiscală potrivit cărora organul fiscal avea obligația să procedeze la ascultarea contestatorului înainte de emiterea deciziei, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare. De asemenea, contestatorul a susținut că decizia contestată este nemotivată, în cuprinsul acesteia arătându-se că măsura a fost dispusă față de „cuantumul mare al sumelor estimate (208.860 lei); identificarea unor tranzacții comerciale cu o societate tip fantomă; deducerea eronată a TVA de 29.640 lei.”
Se mai arată că au fost încălcate dispozițiile art. 129 C. proc. fiscală, precum și cele ale OPANAF nr. 2605/2010 întrucât în cuprinsul deciziei nu sunt menționate împrejurările de fapt (motivele) din care să reiasă că există pericolul că societatea contestatoare „se sustrage, își ascunde ori își risipește patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea”, în condițiile în care societatea nu înregistrează obligații fiscale restante de plată către bugetul de stat și a realizat venituri în anul 2014 în valoare totală de 405.020 lei.
Contestatorul a precizat că la momentul încheierii contractului de producție nr. 42/10.03.2011 a verificat că partenerul comercial, S.C. New-Tel G. Construct S.R.L., era înregistrat în scopuri de TVA la organul fiscal teritorial. Se mai arată că nu i se poate refuza deducerea TVA-ului aferent facturii fiscale nr. 5/27.09.2012 din cauza faptului că pe parcursul derulării contractului New-Tel G. Construct S.R.L. a devenit neplătitor de TVA.
Contestatorul a menționat că nu există nici un text de lege prin care să se anuleze dreptul de deducere a TVA din cauza neîndeplinirii de către emitenții facturilor a obligațiilor lor declarative sau a obligațiilor lor fiscale, arătând că de aceeași manieră s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Contestatorul a solicitat instanței restituirea garanției în sumă de 208.680 lei, constituite la nivelul creanței estimate, ca o consecință a admiterii contestației la executare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 alin. 1, 129 alin. 11, art. 172 – 174 C.proc. fiscală, pct. 5.1.1. și 5.6 din Anexa 1 a OPANAF nr. 2605/2010, art. 711 și următoarele C.proc.civ.
În probațiune, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei, conform art. 10 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimatul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în cauză decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 129 C.proc. fiscală.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum și pe cele ale Codului de procedură civilă, iar în probațiune a depus documentația existentă în dosarul fiscal în care a fost emisă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii.
În prezenta cauză a formulat întâmpinare și intimatul Agenția Națională de Administrare Fiscală care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată. În motivare, intimatul a arătat că măsurile asigurătorii au fost dispuse în temeiul art. 129 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 întrucât s-a constatat existența pericolului ca .. să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, motivat de cuantumul mare al sumelor estimate, respectiv 208.680 lei raportat la profitul societății înregistrat în anul fiscal 2013 în cuantum de 92.046 lei, precum și de identificarea derulării unor tranzacții comerciale artificiale, tranzacții care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 6 C. proc. fiscală coroborate cu cele ale art. 11 alin. 1 C. fiscal.
Intimatul a arătat că urmare verificărilor efectuate, inspectorii antifraudă au considerat că . Construct SRL a efectuat activități comerciale care nu au un conținut economic real, iar prin astfel de operațiuni fictive s-a disimulat realitatea și legalitatea provenienței licite a bunurilor achiziționate, s-a evitat impozitarea și s-au obținut avantaje fiscale necuvenite de către societatea contestatoare, în calitate de beneficiară, prin deducerea în mod eronat a TVA și diminuarea profitului impozabil.
Referitor la susținerea contestatorului potrivit căreia nu există pericolul de sustragere de la urmărire, intimatul a precizat nu poate fi probat un astfel de fapt negativ.
În ceea ce privește cererea contestatorului de restituire a cuantumului garanției, intimatul a solicitat respingerea acesteia având în vedere că această cerere este accesorie celei privind anularea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C. proc. civ. și art. 129 C.proc. fiscală, iar în probațiune s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat argumentele din cererea introductivă, solicitând respingerea apărărilor formulate de intimați prin întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reprezentanții intimatului Agenția Națională de Administrare Fiscală au efectuat un control la societatea .. ce a avut ca obiectiv verificarea realității și legalității tranzacțiilor comerciale desfășurate de către contestator cu S.C. NEW-TEL G. CONSTRUCT S.R.L. în perioada 2011 – prezent. Urmare controlului efectuat s-a stabilit că .. datorează bugetului de stat suma totală de 208.680 lei din care TVA de plată – 125.208 lei și impozit pe profit – 83.472 lei.
Față de cuantumul obligațiilor estimate, a fost emisă Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/04.06.2014. Ulterior, acest act a fost transmis organelor de executare care au procedat la instituirea sechestrului asigurator și la înființarea popririi.
În conformitate cu prevederile art. 129 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:
(1) Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul capitol se dispun și se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente.
(2) Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
(3) Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.
(4) Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie organul fiscal va preciza debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate.
(5) Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent.
(6) Măsurile asigurătorii dispuse potrivit alin. (2), precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.
(7) Bunurile perisabile și/sau degradabile sechestrate asigurător pot fi valorificate, cu acordul organului de executare, de către debitor, sumele obținute consemnându-se la dispoziția organului de executare.
(8) În cazul înființării sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară.
(9) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziție ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (8) sunt lovite de nulitate absolută.
(10) Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanța fiscală a bugetului general consolidat, măsurile asigurătorii pot fi înființate și asupra bunurilor deținute de către debitor în proprietate comună cu terțe persoane, pentru cota-parte deținută de acesta.
(11) Împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172.
Din cuprinsul textului evocat rezultă că pentru a se justifica instituirea măsurilor asigurătorii, organul de control trebuie să aprecieze că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă sau să își risipească patrimoniul.
Instanța reține, analizând înscrisurile depuse la dosar, că faptele reținute în sarcina contestatorului îmbracă pericolul social al unor acțiuni ilegale, fiind justificată luarea măsurilor asigurătorii, măsuri ce constituie o obligație pentru organele fiscale și nu o opțiune, măsura fiind necesară garantării executării creanței către bugetul de stat.
Astfel, instanța reține că între S.C. NEW-TEL G. CONSTRUCT S.R.L., în calitate de executant și .., în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de producție nr. 42/10.03.2011 ce a avut ca obiect „prestarea de servicii tipografice la comanda beneficiarului, pentru lucrări tip carte broșată, carte legată și altele.” Organul fiscal a constatat că S.C. NEW-TEL G. CONSTRUCT S.R.L. prezintă un comportament specific societăților de tip „fantomă” concretizat în faptul că nu funcționează la sediul social declarat sau domiciliul fiscal; nu figurează în baza de date centrală a Inspecției Muncii privind Registrul general de evidență a salariaților; nu s-a putut lua legătura cu administratorul societății; nu au fost găsite documentele financiar-contabile; furnizorii acestei societăți, respectiv S.C. Leader Extreme S.R.L., S.C. Danubius Fair Play S.R.L. (fostă S.C. Fair Play Impex S.R.L.) și S.C. Dumrot Business S.R.L. au la rândul lor un comportament specific firmelor tip „fantomă”.
Intimatul Agenția Națională de Administrare Fiscală a motivat în cuprinsul Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii necesitatea dispunerii acestora, respectiv cuantumul mare al sumelor estimate, identificarea unor tranzacții comerciale cu societăți de tip „fantomă”, deducerea eronată a TVA aferentă facturii fiscale nr. 5/27.09.2012, emisă de S.C. NEW-TEL G. CONSTRUCT S.R.L care, la data respectivă, nu mai era înregistrată în vectorul fiscal ca plătitoare de TVA.
Din înscrisurile aflate la dosar, instanța reține că organul de control a demonstrat necesitatea instituirii măsurilor asigurătorii, evidențiind un comportament fiscal deviant al agentului economic concretizat în aceea că a desfășurat raporturi comerciale cu un partener ce întrunește caracteristicile specifice firmelor fantomă.
Referitor la susținerea contestatorului cum că nu există dovezi din care să reiasă pericolul sustragerii de la urmărire sau de la risipire a patrimoniului, instanța reține că acesta nu poate proba un astfel de fapt negativ, iar pentru protecția eventualului său drept, creditorul este îndreptățit să ia măsuri de conservare a patrimoniului debitorului său, în cauza de față prin luarea măsurilor asigurătorii.
Având în vedere scopul instituirii măsurilor asigurătorii, anume împiedicarea debitorului de a-și ascunde sau risipi patrimoniul, instanța reține că intimații, în calitate de organe fiscale, au aplicat în mod corect dispozițiile art. 9 alin. 2 lit. d din O.G. nr. 92/2003 potrivit cărora ”Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când: (…) d) urmează să se ia măsuri de executare silită.” Deși măsurile asigurătorii nu se confundă cu măsurile de executare silită, textul legal indicat își găsește aplicabilitatea întrucât măsurile asigurătorii sunt premergătoare măsurilor de executare silită, astfel că li se aplică același regim juridic.
Totodată, contestatorul nu a făcut dovada bunei-credințe în ceea ce privește derularea relațiilor comerciale cu S.C. New-Tel G. Construct S.R.L. în sensul că nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte faptul că a efectuat verificări privind partenerul comercial la momentul încheierii contractului nr. 42/10.03.2011. De asemenea, instanța observă existența unor inadvertențe privind reprezentantul legal al S.C. New-Tel G. Construct S.R.L., Anexa nr. 2 din 10.09.2012 la contractul nr. 42/10.03.2011 fiind semnată de către B. V. N., în timp ce organele fiscale arată că administratorul societății este Coev S., iar în nota explicativă din 14.05.2014, administratorul societății contestatoare nu a putut oferi informații nici referitoare la societatea parteneră, nici la condițiile concrete de derulare a relațiilor comerciale.
Față de aceste considerente, instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatorul .. în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, ca neîntemeiată.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul .., cu sediul în Ploiești, ., jud.Prahova, având J_ și CUI RO_, cu sediul procesual ales la punctul de lucru din București, ..143, sector 1, București, în contradictoriu cu intimații AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5, București, și AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..22, jud.Prahova, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M.-I. S. C. A.
Red.thred. Jud. M.I.S../02.06.2015
Tehnored. Gref.C.A./ 5ex/02.06.2015
Comunicări./3 ex/02.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1075/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
