Contestaţie la executare. Sentința nr. 2101/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2101/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 17485/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.2101
Ședința din publică din data de 25.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M.-I. S.
GREFIER: C. A.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr.18, jud.C., în contradictoriu cu intimatul C. D.-I., cu domiciliul în Sat Târgușor, ., jud.C., cu domiciliul procesual ales la mandatar C. I., cu domiciliul în C., ., ., .
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 13.02.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art.396 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 25.02.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.06.2014 sub nr._, contestatorul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul C. D.-I., prin care a solicitat anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 204/2014 al B. S.-C. A. și S.-C. G.-S., precum și diminuarea onorariului executorului judecătoresc și a onorariului expertului contabil.
În motivarea cererii, contestatorul a învederat instanței că executarea silită a fost pornită în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 3844/26.09.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ prin care contestatorul a fost obligat să restituie intimatului - creditor suma de 5138 lei cu titlu de taxă de poluare, dobânda legală fiscală aferentă taxei achitate, precum și suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuielile de judecată. Contestatorul a susținut că executarea silită este nelegală întrucât este efectuată cu încălcarea dispozițiilor art. XV din O.U.G. nr. 8/2014.
Totodată, contestatorul a arătat că activitatea desfășurată de către executor este de minimă dificultate ce nu justifică onorariul maxim de 10% din valoarea debitului urmărit. Cu privire la cuantumul onorariului expertului contabil, contestatorul a precizat că operațiunea de calculare a dobânzilor legale în materie fiscală este reglementată de prevederile art. 124 rap. la art. 120 din O.G. nr. 92/2003, nefiind necesară angajarea unui expert contabil pentru efectuarea acestui calcul.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 C.proc. civ și O.U.G. nr. 8/2014.
În probațiune, a fost solicitată încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
În motivare, intimatul a arătat că dispozițiile art. XV din O.U.G. nr. 8/2014 creează un avantaj discriminatoriu al instituțiilor publice față de o persoană fizică sau juridică obișnuită și trebuie privite în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și ținând seama de prevederile art. 20 din Constituția României, care consacră prioritatea convențiilor internaționale în materia drepturilor fundamentale ale omului, pentru a se preveni încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 1 din Protocolul 1 adițional la Convenție, având în vedere tocmai faptul că debitorul este o instituție publică și are îndatorirea, ca reprezentant al statului, de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie și cu promptitudine o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Intimatul a arătat că refuzul autorităților de a aloca sumele necesare plății debitului constituie o atingere adusă dreptului acestuia ce decurge din art. 1 Protocolul nr. 1 din Convenție.
Intimatul a precizat că onorariul executorului judecătoresc este în limitele prevăzute de art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, iar onorariul expertului contabil este justificat.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.proc.civ., art. 20 din Constituția României, art. 6 par. 1 și art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 628 alin. 2 și art. 626 C.proc.civ..
La solicitarea instanței, B. S.-C. A. și S.-C. G.-S. a înaintat copia dosarului de executare silită nr. 204/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3844/26.09.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 115/CA/03.02.2014, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C. D.-I., pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. fiind obligată la plata către acesta a sumei de 5138 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, la plata dobânzii legale în materie fiscală calculată de la data plății, respectiv 11.07.2008 și până la data plății efective a sumei de 5138 lei, precum și la plata sumei de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Încheierea nr. 8355/30.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2014 s-a admis cererea de încuviințare a executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă sus-menționată.
În cadrul dosarului de executare nr. 204/2014, executorul judecătoresc a dispus în data de 29.05.2014 calcularea cheltuielilor de executare și a dispus măsura de înființare a popririi prin adresa emisă la aceeași dată.
În ceea ce privește susținerile debitorului - contestator conform cărora creanța în baza căreia s-a început executarea silită nu este una exigibilă, dat fiind . O.U.G nr. 8/2014, instanța urmează a le admite pentru următoarele motive:
Conform art. XV din O.U.G. nr. 8/2014: „(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum si alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora; (2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu; (3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2); (4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silita se suspendă de drept; (5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de S.; (6) Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1); (7) Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silita se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”
Aplicând aceste dispoziții la speța de față, instanța reține că sumele la care a fost obligată instituția de stat contestatoare prin sentința civilă mai sus menționată sunt din cele prevăzute de alineatul 1 al art. XV din O.U.G. nr. 8/2014, motiv pentru care este de drept suspendată executarea silită a acestor sume, valorificarea creanței urmând să fie realizată de creditor conform procedurii administrative prevăzute de acest articol, pe parcursul a 5 ani, câte 20% din creanță în fiecare an calendaristic, ceea ce echivalează cu prelungirea exigibilității creanței.
Cu privire la apărările intimatului întemeiate pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 6 CEDO și art. 1 Protocol 1 la CEDO, instanța reține că raportat la cauza de față Statul Român nu a încălcat aceste prevederi și va analiza aplicabilitatea acestor două articole din Convenție.
În acest sens, instanța reține că art. XV din O.U.G. nr. 8/2014 reprezintă o ingerință în dreptul intimatului de acces la instanță, sub aspectul executării silite, dar și în dreptul garantat de art. 1 Protocol 1 din Convenție, întrucât intimatul deține un drept de creanță foarte bine caracterizat, acesta având la bază o hotărâre judecătorească definitivă.
Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, drepturile garantate de convenție nu sunt încălcate în cazul în care ingerința este prevăzută în lege, urmărește un scop legitim și este proporțională cu scopul urmărit.
Instanța reține că eșalonarea executării creanței intimatului respectă cele trei condiții, ingerința neîncălcând prevederile convenționale mai sus menționate.
În ce privește prima condiție, instanța reține că ingerința este prevăzută în lege, dispozițiile art. XV din O.U.G. nr. 8/2014 fiind suficient de clare și precise.
Cu privire la scopul legitim al ingerinței, instanța reține că acesta este menționat și justificat chiar în preambulul ordonanței de urgență. Scopul legitim reclamat de Statul Român este reprezentat de faptul că executarea imediată a creanțelor de genul celei puse în executare ar avea consecința imposibilității menținerii echilibrelor bugetare și, în mod implicit, atât nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administrația Fondului pentru Mediu, cât și neîndeplinirea obligațiilor, în domeniul protecției mediului, pe care Romania le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Cu privire la condiția ca ingerința să respecte un raport de proporționalitate între scopul urmărit și atingerea adusă dreptului intimatului, instanța reține că și această condiție este îndeplinită în cauză.
Față de aceste considerente, instanța reține că intimatul nu putea pune în executare silită creanța deținută, ci trebuia să urmărească procedura prevăzută de art. XV din O.U.G. nr. 8/2014, astfel că va admite contestația la executare și va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare silită nr. 204/2014 al B. S.-C. A. și S.-C. G.-S..
Având în vedere aceste aspecte, nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate de către contestator referitoare la onorariile executorului judecătoresc și expertului contabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., . nr.18, jud.C., în contradictoriu cu intimatul C. D.-I., cu domiciliul în Sat Târgușor, ., jud.C., cu domiciliul procesual ales la mandatar C. I., cu domiciliul în C., ., ., ..
Anulează actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. 204/2014 al B. S.-C. A. și S.-C. G.-S..
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M.-I. S. C. A.
Red.thred. Jud. M.I.S../11.05.2015
Tehnored. Gref.C.A./4ex/11.05.2015
Comunicări./ 2ex/11.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1644/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1565/2015.... → |
|---|
