Plângere contravenţională. Sentința nr. 1973/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 1973/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 29489/212/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1973

Ședința publică din data de 23.02.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: SINCU-B. A. I.

GREFIER: M. E. S.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 16.02.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 396 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 23.02.2015, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, instanța reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria C. la data de 15.09.2014 sub nr._, petenta S.C ..L a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/19.08.2014 emis de către intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.

În motivarea cererii sale, petenta a arătat că a înstrăinat autoturismul marca Dacia Double, nr.de înmatriculare_ la data de 30.06.2010 către cumpărătorul E. D., care la rândul său a înstrăinat autoturismul în cauză către numita G. M., la data de 05.05.2011. cu ocazia vânzării, petenta a înregistrat această operațiune la SPIT C.. Cu toate acestea, la data de 19.08.2014, a fost sancționată contravențional pentru că ar fi circulat fără a deține rovinietă pe DN 22, km 286 și 300 m. Se mai arată în plângere că în cuprinsul procesului-verbal a fost indicat greșit codul unic de înregistrare al petentei, că nu este menționat numărul de înregistrare în Registrul Comerțului și nici numele reprezentantului societății. În ce privește fapta reținută prin procesul-verbal, se arată că nu există identitate între persoana sancționată și cea care a săvârșit fapta, autoturismul fiind înstrăinat de petentă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.31 din OG 2/2001.

Intimata, căreia i-a fost comunicată plângerea contravențională în condițiile prevăzute de art.201 alin.1) C.Proc.Civ., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată. Se motivează că actul de vânzare-cumpărare nu este opozabil intimatei, iar în baza de date a MAI nu a fost operată modificarea rezultând din înstrăinarea autoturismului, astfel că în mod legal a fost sancționată petenta, ce încă figura în calitate de proprietar al autoturismului.

În probațiune a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, în cadrul căreia intimata a depus documentația care a stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat, respectiv certificat privind dreptul de semnătură electronică al agentului care a încheiat procesul-verbal de contravenție și planșă fotografică.

Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._/19.08.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.8 alin.2) din OG 15/2002, constând în aceea că autoturismul cu nr._, proprietatea petentei, a circulat pe DN 22, km 286 + 300 m, pe raza localității Lumina, fără a deține rovinietă valabilă.

În conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1) din OG 2/2001, potrivit cu care „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța reține următoarele:

Potrivit art.16 alin.1) și 6) din OG 2/2001, „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.(…) În situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă”.

De asemenea, potrivit art.17 din OG 2/2001, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

Verificând procesul-verbal prin raportare la dispozițiile legale enunțate, instanța reține că acesta este nelegal, pentru argumentele ce urmează a fi expuse.

În ce privește indicarea greșită a codului unic de înregistrare al petentei, neindicarea numărului de înregistrare în Registrul Comerțului și numelui reprezentantului societății, motive de nelegalitate invocate de petentă prin plângerea formulată, instanța reține că aceste omisiuni nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, neregăsindu-se printre elementele enumerate exhaustiv, sub această sancțiune, în cuprinsul art.17 din OG 2/2001.

Sancțiunea aplicabilă actului sancționator în această situație poate fi nulitatea relativă, care însă pentru a opera este condiționată de probarea, de către petentă, a unei vătămări efectiv suferite de aceasta și care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Or, în cauză o astfel de probă nu a fost făcută, petenta având deplină cunoștință cu privire la sancțiunea ce i-a fost aplicată, având și posibilitatea contestării procesului-verbal sub acest aspect, posibilitate pe care de altfel a și valorificat-o.

Instanța va reține însă că procesului-verbal contestat îi lipsește unul dintre elementele obligatorii prevăzute de art.17 din OG 2/2001, respectiv semnătura agentului constatator, nulitatea în această situație putând fi constatată chiar și din oficiu.

Procesul-verbal este un act administrativ, unilateral, încheiat de o autoritate publică, în exercițiul atribuțiilor sale de putere publică. Din economia prevederilor OG 2/2001, respectiv art.15 alin.1), coroborat cu art.16-17 și art.19, se desprinde concluzia că procesul-verbal se întocmește pe suport material, legea nereglementând posibilitatea întocmirii și, pe cale de consecință, comunicării acestuia către contravenient în format electronic.

Astfel fiind, se reține în egală măsură că, potrivit art. 5 din Legea 455/2001, „Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”, în timp ce potrivit art.4 din același act normativ, „În înțelesul prezentei legi: 1. date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice;2. înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;3. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare”.

Reiese așadar că semnătura electronică poate fi aplicată documentelor încheiate în format electronic, documente ce în accepțiunea legii sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

În cazul procesului-verbal de constatare a contravenției, indiferent de modalitatea în care a fost constatată fapta contravențională („ex proprii sensibus”, de către agentul constatator sau prin mijloace tehnice omologate), întocmirea acestuia se realizează scriptic, iar nu electronic. În aceeași măsură, și comunicarea către contravenient se realizează fie prin înmânarea, cu ocazia întocmirii, fie prin intermediul serviciilor poștale sau prin afișare, dar nu prin intermediul unui program informatic sau alt procedeu de transmitere similar, care să presupună aplicarea semnăturii electronice.

Așadar, câtă vreme procesul-verbal nu este un document încheiat în format electronic și nu este comunicat în acest format către contravenient, el nu intră sub incidența Legii 455/2001 sub aspectul posibilității aplicării semnăturii electronice.

În același sens a fost pronunțată și decizia ICCJ nr.6/16.02.2015 asupra recursului în interesul legii pe problema semnăturii electronice în materie contravențională, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Deși această decizie, rationae temporis, nu poate fi aplicată cu caracter obligatoriu speței, instanța va reține că dezlegarea instanței supreme confirmă argumentația anterior expusă.

Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal este nelegal încheiat, urmând a fi anulat.

Reținând nelegalitatea actului sancționator, instanța apreciază că nu se mai impune ca acesta să fie analizat și sub aspectul temeiniciei sale, respectiv prin verificarea existenței faptei și săvârșirii ei cu vinovăție de către petentă.

Față de soluția pronunțată asupra plângerii contravenționale și față de solicitarea petentei cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, instanța va reține incidența disp.art.453 alin.1) C.Proc.Civ., potrivit cu care „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, și va obliga pe intimată să plătească petentei suma de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru avansate în prezenta cauză.

Pentru argumentele expuse, instanța va admite plângerea și va dispune anularea procesului-verbal contestat, cu consecința obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. ..L, CUI_, J_, cu sediul în C., ..3, jud. C., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, CUI_, J_, cu sediul în București, ..401 A, Sector 6.

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.08.2014.

Obligă pe intimată la plata către petentă a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel, la Judecătoria C., în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată astăzi, 23.02.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, conform art.396 alin.2) C.Proc.Civ ..

PREȘEDINTE, GREFIER,

SINCU-B. A. I. M. E. S.

Red. Jud. S.B.A.I./23.02.2015/

Tehnored. Gref. M.E.S./ 26.02.2015/4 ex.

Comunicări./ 2 ex/ 03.03.2015

.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1973/2015. Judecătoria CONSTANŢA