Contestaţie la executare. Sentința nr. 9086/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 9086/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 25-08-2015 în dosarul nr. 9086/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9086

Ședința din data de 25.08.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: D. D.

GREFIER: M. DĂNUȚA M.

Pe rol judecarea cauzei civil privind pe contestator TĂNĂSACHE M. și pe intimat DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., având ca obiect contestație la executare_/13/_ .

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 11.08.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 25.08.2015 când,

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 24.03.2015 sub nr._, contestatorul TĂNĂSACHE M. a formulat o contestație la executare în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., solicitând:

  1. anularea în parte a executării silite a titlului executoriu nr._ din 27.02.2015 emis în dosarul de executare nr._/13/_ /_ și anularea în parte a titlului executoriu menționat, în ceea ce privește
  1. contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri di activități independente, ce fac obiectul deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._ din 01.07.2012 în sumă totală de 2218 lei;
  2. contribuție de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri di activități independente, ce fac obiectul deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._ din 31.12.2012 în sumă de 147 lei.
  1. anularea în parte a somației nr._ din 27.02.2015 emisă în dosarul de executare nr._/13/_ /_ precum și a actelor de executare emise în acest dosar și care nu i-au fost încă comunicate, respectiv în ceea ce privește contribuțiile menționate la pct. i – ii;
  2. restituirea taxei de timbru corespunzătoare acestei contestații;
  3. obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatorul a arătat că executarea silită a început nelegal deoarece titlurile de creanță constând în deciziile menționate nu i-au fost comunicate niciodată și nu au devenit niciodată scadente, astfel că atâta timp cât un titlu de creanță nu a fost comunicat legal, organul fiscal nu are dreptul de a emite nici un titlu executoriu.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile C.proc.fisc.

În probațiune, a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, arătând că atât somația cât și titlul executoriu au fost comunicate contestatorului, iar în cuprinsul somației se face mențiunea la rubrica „natura obligației de plată” că aceasta reprezintă contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activități independente.

Intimatul a mai arătat că deciziile de impunere sunt acte administrative fiscale care puteau fi contestate pe calea contestației fiscale conform art. 205 și urm. din OG nr. 92/2003 și cât timp nu au fost desființate pe calea contenciosului administrativ titlurile de creanță se bucură de o prezumție de legalitate, autenticitate și veridicitate.

În probațiune, intimatul a depus la dosar copia dosarului de executare silită.

La data de 20.07.2015, contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că intimatul nu a făcut dovada încercărilor de a-i comunica deciziile prin remitere ori prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, comunicarea prin anunț colectiv fiind subsidiară acestor demersuri, astfel cum s-a statuat și prin Decizia Curții Constituționale nr. 536/2011.

Instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Astfel cum rezultă din cuprinsul titlului executoriu nr._ din 27.02.2015, intimatul a stabilit în sarcina contestatorului suma totală de 2449 lei în temeiul deciziei accesorii nr._ din 01.07.2012 (pentru suma de 1956 lei și suma de 262 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente), deciziei de accesorii nr._ din 31.12.2012 (pentru suma de 147 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente) și deciziei de impunere nr._ din 20.02.2014 (pentru suma de 84 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente).

În baza acestui titlu executoriu, intimatul a emis somația nr._ din 27.02.2014, pentru suma totală de 2449 lei, care a fost comunicată contestatorului la data de 10.03.2015, conform dovezii de comunicare aflată la dosar.

Conform prevederilor art. 44 alin. 1 din OG nr. 92/2003 „Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat.

În ceea ce privește comunicarea deciziilor de accesorii nr._ din 01.07.2012 și nr._ din 31.12.2012 către contestator, prin înscrisurile depuse la dosar de intimat, acesta a făcut dovada comunicării acestora prin anunțurile colective din 05.12.2014.

Conform prevederilor art. 44 alin 2, 3 și 4 Cod proc. fiscală, astfel cum erau în vigoare la data efectuării comunicării prin anunț colectiv, „(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/ împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal, sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. (3) Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare. (4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (3), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate.”

Din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă faptul că modalitatea de comunicare prin publicitate este subsidiară încercării de comunicare a actului administrativ fiscal prin remitere sau prin poștă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Această interpretare rezultă de altfel și din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 536/2011, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 44 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44 alin. (2) lit. a)-d) din aceeași ordonanță.

Conform prevederilor art. 45 Cod proc. fiscală „(1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii. (2) Actul administrativ fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art. 44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce niciun efect juridic.”

De asemenea, conform prevederilor art. 141 C.proc.fiscală: „(1)Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (2)Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.”

Prin urmare, potrivit art. 141 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată. Ajungerea la scadență a titlului de creanță determină transformarea acestuia în instrument de executare silită, în condițiile în care a și fost cunoscut de debitor, fiind îndeplinite cerințele de comunicare. Un titlu executoriu nu poate suplini titlul de creanță.

În cauză, intimatul nu a făcut dovada comunicării către contestator a actelor administrativ fiscale – deciziile de accesorii nr._ din 01.07.2012 și nr._ din 31.12.2012 – prin una din modalitățile prevăzute de art. 44 alin. 2 și 3 C.proc.fiscală, și nici a încercării nereușite de comunicare în această manieră, anterior realizării comunicării prin anunț colectiv, prin urmare, conform prevederilor art. 45 alin. 2 C.proc.fisc. aceste titluri de creanță nu au produs efecte juridice și nu au ajuns la scadență.

Astfel, având în vedere că titlul executoriu a fost emis pentru obligații care nu deveniseră încă scadente, acesta a fost în mod nelegal emis, iar executarea silită începută în baza acestuia este în consecință nelegală.

Pentru aceste considerente, instanța va admite contestația la executare și vaanula în parte somația nr._ din 27.02.2015 și titlul executoriu nr._ din 27.02.2015 emise de intimat în dosarul de executare nr._/13/_ /_, în ceea ce privește suma totală de 2365 lei, ce reprezintă debit datorat conform deciziei de calcul accesorii nr._ din 01.07.2012 și deciziei de calcul accesorii nr._ din 31.12.2012.

În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f și alin. 2 din OUG nr. 80/2013, instanța va dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în valoare de 170,55 de lei, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, având în vedere soluția de admitere a contestației la executare.

Instanța va respinge solicitarea contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, având în vedere soluția de restituire a taxei de timbru și faptul că în cauză nu s-a făcut dovada efectuării de către contestator a altor cheltuieli ocazionate de acest litigiu în afară de taxa de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite contestația la executare formulată de contestatorul TĂNĂSACHE M. cu CNP_ și cu domiciliul în EFORIE NORD, ., J. C. în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul în CONSTANTA, I. GH. D., nr. 18, J. C..

Anulează în parte somația nr._ din 27.02.2015 și titlul executoriu nr._ din 27.02.2015 emise de intimat în dosarul de executare nr._/13/_ /_, în ceea ce privește suma totală de 2365 lei, ce reprezintă debit datorat conform deciziei de calcul accesorii nr._ din 01.07.2012 și deciziei de calcul accesorii nr._ din 31.12.2012.

Respinge solicitarea contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Dispune restituirea către contestator a taxei judiciare de timbru în valoare de 170,55 de lei, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..

Pronunțată astăzi, 25.08.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.

Red. Jud. D.D.2ex/ 11.09.2015

Emis 2 comunicări, la data de

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 9086/2015. Judecătoria CONSTANŢA