Fond funciar. Sentința nr. 7758/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 7758/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 13536/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7758
Ședința publică din data de 26.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte V. A. A.
Grefier M. D.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect fond funciar – anulare titlu de proprietate, cerere formulată de către reclamanții V. I., V. F. și G. M. în contradictoriu cu pârâții C. I. I., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate C., C. Locală pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a C. C. și Instituția P. Județului C..
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința din data de 29.05.2015 când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.05.2013 sub nr._, reclamații V. I., V. F. și G. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. I. I., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate C., C. Locală pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a C. C. și Instituția P. Județului C. constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1961 din 02.12.2002, codul_ emis pe numele moștenitorilor M. I. (actuală C.), V. F. și G. M. de pe urma defunctului M. I., în ceea ce privește restituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 8900 mp situat în ., județul C., precum și obligarea Comisiei Locale C. să înainteze documentația necesară în vederea eliberării ordinului prefectului pentru atribuirea acestei suprafețe reclamanților V. I. și V. F..
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că din căsătoria numiților M. I. și M. A. s-a născut M. D., iar din căsătoria acestuia cu M. N. au rezultat V. F. și G. M.. După decesul lui M. N., M. D. s-a recăsătorit cu M. M., rezultând pârâta C. I. I..
Bunicul patern M. I., autorul comun, a deținut suprafețele de 7 hectare teren extravilan, respectiv 8900 metri pătrați intravilan curte și grădină situate în satul Vadu, ., pe terenul intravilan aflându-se o locuință compusă din 4 camere și dependințe. După adoptarea Legii nr. 18/1991 moștenitorii acestuia au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparținut autorului lor comun. În acest sens, s-a emis titlul de proprietate nr._/02.12.2002, codul_, pe numele moștenitorilor M. (C.) I., V. F. și G. M..
Reclamanții au susținut că în mod greșit s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 8900 metri pătrați întrucât, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 8379/04.07.1986 V. I. și V. F. au cumpărat de la M. I. și M. A. locuința compusă din 4 camere și dependințe, terenul aferent trecând în proprietatea statului conform Legii nr. 58/1974. Prin art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar s-a prevăzut că terenurile aferente construcțiilor vândute și care au fost preluate de stat în baza legii nr. 58/1974 trec în proprietatea actualilor proprietari ai locuințelor. În aceste condiții, potrivit legii, numai reclamanții V. I. și V. F. au vocația și dreptul la atribuirea în proprietate a suprafeței de 8900 metri pătrați teren intravilan, care teren fiind trecut în proprietatea statului nu mai putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe numele moștenitorilor. Legea a instituit o procedură specială în cazul terenurilor aferente construcțiilor înstrăinate în perioada de aplicare a Legii nr. 58/1974, în sensul că aceste terenuri trec în proprietatea actualilor proprietari ai locuințelor, prin ordin al prefectului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 36 alin. 3 și 6 din Legea nr. 18/1991 prin raportare la art. III din Legea nr. 169/1997 și art. 1169 cod civil de la 1864.
Reclamanții au atașat cererii următoarele înscrisuri: titlu de proprietate nr._/1961 emis la data de 02.12.2002 (fila 5), adeverință de proprietate (fila 6), contract de vânzare-cumpărare (fila 7).
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La data de 10.07.2013, pârâta C. I. I. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, aceasta a arătat că acțiunea are caracter șicanatoriu, întrucât între aceasta și surorile sale după tată nu a existat o relație bună. Totodată, a arătat că pe rolul Judecătoriei C. se mai află un dosar care vizează ieșirea din indiviziune asupra celeilalte suprafețe de teren prevăzută în titlul de proprietate și, întrucât nu a fost de acord cu ieșirea din indiviziune așa cum vor reclamantele, acestea au decis să intenteze prezenta acțiune.
A susținut pârâta că înainte de decesul tatălui său, mama sa a muncit această suprafață de teren, ajutându-i pe bunicii paterni în gospodărie, iar reclamantele au înțeles să îi recunoască această calitate de moștenitoare a bunicului M. I.. În acest sens au realizat un partaj voluntar conform contractului autentificat sub nr. 831/20.07.2005 la BNP P. R. și P. C. C. prin care s-a procedat la lotizarea terenului în suprafață de 7349,36 metri pătrați (8900 metri pătrați din acte), pârâta primind lotul cel mai puțin valoros. Celelalte două surori și-au vândut loturile astfel dobândite.
A mai precizat pârâta că din contractul de partaj rezultă că reclamantele au renunțat la orice drept propriu cu privire la suprafața de teren ce excede suprafața ce le-a fost atribuită prin acest contract, în urma lotizării, astfel că acestea nu mai pot pretinde nici un drept propriu ce i-a fost atribuit unuia dintre copărtași.
Cu privire la susținerea conform căreia numai V. I. și V. F. ar fi îndreptățiți să dobândească suprafața de 8900 metri pătrați, aceasta este eronată, din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare se poate observa că terenul aferent locuinței în suprafață de 250 metri pătrați a trecut în proprietatea statului conform Legii nr. 58/1974.
Pe cale de excepție, pârâta a invocat lipsa semnăturii cererii de chemare în judecată, motivând că deși cererea cuprinde trei semnături, două dintre ele, presupuse a aparține lui V. I. și V. F., nu aparțin în realitate acestora.
Pârâta mai invocat excepția lipsei de interes a reclamantelor V. M. și V. F., motivând că nu ar obține nici un folos practic din desființarea titlului, chiar mai mult, ar contraveni intereselor acestora.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei V. F. în considerarea faptului că ea însăși a consimțit la atribuirea unui lot către aceasta, renunțând la orice pretenții în legătură cu suprafața de teren.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, pârâta a anexat întâmpinării următoarele înscrisuri: contract de partaj voluntar (filele 28-29), plan de amplasament (fila 30), fișa corpului de proprietate (fila 31), încheiere OCPI (fila 32), plan de lotizare (filele 33-34), adeverință (fila 35), acte de stare civilă (filele 36-40).
La data de 05.08.2013, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au arătat că susținerile pârâtei cu privire la relațiile de familie nu au relevanță pentru soluționarea cauzei, iar actul de partaj voluntar a fost o consecință a greșitei emiteri a titlului de proprietate, fiind încheiat din neștiință, din eroare cu privire dispozițiile legii.
Cu privire la excepțiile invocate, au arătat că nu se poate invoca lipsa calității procesuale active de vreme ce nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată.
La solicitarea instanței, la dosarul cauzei a fost depusă documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr._/1961 din 02.12.2002 (filele 74-95).
La termenul din data de 14.01.2014 instanța a unit cu fondul excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active invocate prin întâmpinare.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul părților.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală presupune, astfel cum rezultă din art. 36 Cod procedură civilă, identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, sau, altfel spus, respectiv identitatea între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Motivele invocate de către pârâtă în susținerea excepției vizează, în esență, motive ce țin de interesul de a acționa, lipsa trăsăturilor acestuia de a fi personal, direct, născut și actual atrăgând chiar lipsa calității de a formula cererea.
Instanța apreciază, cu privire la această excepție, că sunt aplicabile dispozițiile art. 36 teza finală Cod procedură civilă, potrivit căruia existența sau inexistența drepturilor deduse judecății constituie chestiuni de fond, iar nu o simplă excepție procesuală.
Totodată, calitatea de a formula o cerere în constatarea nulității absolute aparține oricărei persoane interesate, iar faptul că reclamantele G. M. și V. F. au dobândit drepturi din actul juridic a cărui anulare se solicită le îndreptățește pe acestea să formuleze o atare cerere, în scopul de a clarifica, în mod definitiv, situația juridică a terenului în cauză.
Aceleași argumente pot fi reținute și cu privire la excepția lipsei de interes, instanța apreciind că interesul este justificat tocmai pentru lămurirea situației terenului în cauză, pentru a evita litigii ulterioare sau eventuale chemări în garanție, având în vedere că au înstrăinat loturile dobândite.
Față de aceste argumente, instanța va respinge excepțiile invocate, ca neîntemeiate.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin titlul de proprietate nr._/1961/02.12.2002 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului M. I., acesta fiind bunicul reclamantelor G. M. și V. F. și al pârâtei C. I. I., asupra a 7ha teren extravilan și 8900 metri pătrați teren intravilan, din care 7200 metri pătrați arabil, 1200 metri pătrați vii și 500 metri pătrați construcții.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8379/4 iulie 1986 la notariatul de Stat C., reclamanții V. I. și V. F. au dobândit dreptul de proprietate asupra casei compuse din patru camere, bucătărie și anexe situată în ., terenul aferent acesteia, în suprafață de 250 metri pătrați trecând în proprietatea statului conform Legii nr. 58/1974.
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 831/20.07.2005, părțile au împărțit terenul în suprafață de 8900 metri pătrați în trei loturi, fiecare moștenitor dobândind câte un lot. Reclamanta V. F. a dobândit lotul pe care se află casa de locuit cumpărată prin contractul din anul 1986.
Prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 1527/25.10.2012 (filele 1-4 vol. II), reclamanții V. I. și V. F. au vândut un teren în suprafață de 1296 metri pătrați, pe care se află și locuința dobândită în anul 1986, către V. R.-G. și V. O..
În drept, potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.
În ceea ce privește terenurile aferente construcțiilor, art. 36 alin. 3 din aceeași lege prevede că terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor.
Nulitatea absolută a titlurilor de proprietate a fost reglementată prin art. III din Legea nr. 169/1997, aceasta cuprinzând o enumerare exemplificativă a actelor lovite de nulitate absolută emise cu încălcarea legilor fondului funciar.
Instanța apreciază că motivele de nulitate invocate de către reclamanți nu se încadrează în cazurile de nulitate expres prevăzute de alin. 1 lit. a-h din lege și, totodată, că nulitatea absolută nu intervine în toate cazurile în care nu sunt respectate dispozițiile Legii fondului funciar.
Instanța constată că, în principal, reclamanții urmăresc anularea propriilor acte de reconstituire (în speță titlul de proprietate, emis în temeiul cererilor acestora), motivând că tocmai aceste acte le încalcă drepturile, or o astfel de cerere nu poate fi primită câtă vreme prin titlul de proprietate aceștia au dobândit drepturi, ceea ce exclude posibilitatea producerii unui prejudiciu în patrimoniul acestor persoane. Mai mult, aceste persoane au dispus de terenul astfel dobândit, împărțindu-l în mai multe loturi ce au fost vândute.
Cu privire la reclamantul V. I., în acord cu susținerile pârâtei, instanța constată că acesta nu are o pretenție concretă în contradictoriu cu aceasta din urmă, considerând că dreptul litigios privește exclusiv cele trei surori, chiar dacă și acesta a fost parte a contractului de vânzare din anul 1986.
De asemenea, instanța reține că nu se poate face aplicarea art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, de aceste dispoziții beneficiind exclusiv proprietarii construcției, care la acest moment sunt V. R.-G. și V. O., și, totodată, terenul nu se mai află în proprietatea statului pentru a putea fi constituit un drept de proprietate asupra acestuia. Prin vânzarea construcției, împreună cu . din lotul dobândit de către reclamanta V. F., aceasta a pierdut și posibilitatea de a fi subiect activ al unei constituiri a dreptului de proprietate.
Chiar în situația în care ar fi beneficiat de dispozițiile prevăzute de textul de lege precizat anterior, constituirea dreptului de proprietate nu putea privi întreaga suprafață de 8900 metri pătrați, ci doar acea suprafață necesară unei bune utilizări a construcției, care este mai întinsă decât amprenta construcției, însă mai restrânsă decât întreaga parcelă pe care construcția este amplasată.
Având în vedere considerentele expuse în precedent, reținând că nu există un caz de nulitate absolută a titlului de proprietate nr. nr._/1961/02.12.2002 emis pe numele reclamantelor V. F., G. M. și a pârâtei C. I. I., instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat. Această soluție se răsfrânge și asupra capetelor de cerere privind obligarea Primarului C. să înainteze documentația necesară în vederea eliberării Ordinului P. pentru atribuirea în proprietatea reclamanților V. I. și V. F. a terenului în suprafață de 8900 metri pătrați, aceasta nefiind întemeiată față de împrejurarea că terenul nu s-a întors în proprietatea statului, aceeași argumente fiind reținute și în pronunțarea unei soluții de respingere a capătului privind obligarea P. Județului C. la emiterea ordinului de atribuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor G. M. și V. F., invocată de către pârâta C. I. I., ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantelor G. M. și V. F., invocată de către pârâta C. I. I., ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de către reclamanții V. I., CNP_, V. F., CNP_, ambii domiciliați în sat Vadu, .. 1, . și G. M., CNP_, domiciliată în C., bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 2A, ., apartament 16, județul C. în contradictoriu cu pârâții C. I. I., CNP_, domiciliată în Eforie Nord, bulevardul T. nr. 52, județul C., C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate C., cu sediul în C., bulevardul Tomis nr. 51, județul C., C. Locală pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a C. C., cu sediul în Comuna C., ., județul C. și Instituția P. Județului C., cu sediul în C., bulevardul Tomis nr. 51, județul C. ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. A. ArdeleanuMihaela D.
Red.jud.V.A.A./22.07.2015
Tehnored M.D/9 ex/23.07.2015
Emis 7 comunicări azi 23.07.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7752/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 7628/2015. Judecătoria... → |
---|