Obligaţie de a face. Sentința nr. 6670/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6670/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 6670/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
SENTINTA CIVILA NR. 6670/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: R. E. L.
GREFIER: R. GALIU
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect obligație de a face, formulata de reclamanții K. I. A. și K. G. ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat M. G. in Constanta, ., nr. 126, ., . în contradictoriu cu pârât M.-P. R.-S. având CNP_ cu domiciliul in Eforie Sud, .. 18A, J. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.05.2015. Solicitările părților au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, incheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre pentru când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 29.05.2015 si apoi la 05.06.2015, când s-a dat următoarea soluție.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.12.2014 sub nr._ reclamanții K. I. A. și K. G. au solicitat în contradictoriu cu pârâta P. Ș. obligarea acesteia să sisteze de îndată lucrările de construcție efectuate în mod nelegal pe terenul aparținând reclamanților situat în Eforie Sud, .. 18 și 18 A și să desființeze construcțiile edificate abuziv și să readucă terenul la starea inițială, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că sunt proprietari ai imobilului compus din construcții și teren intravilan situat în Eforie Sud, .. 18 și 18 A, județul C., înscris în cartea funciară nr._ Eforie, nr. crt. A + 1, număr cadastral 2254, teren în suprafață de 600 mp, lotul 948 dobândit în baza dispoziției de restituire nr. 231/24.03.2005 a Primarului Orașului Eforie și construcția Vila I. R. – Vila S. și anexe din Eforie Sud, .. 18, Eforie Sud, conform deciziei nr. 5/17.04.2003 și deciziei nr. 10/19.05.2004 a Consiliului de Administrație al S.C. C. S. 2000 S.A.
Pârâta locuiește ca tolerat într-un corp de clădire anexă a imobilului aparținând reclamanților. În ultima perioadă, fără acordul reclamanților și fără autorizație de construire pârâta a efectuat lucrări constructive, finalizând fundația din beton a unui viitor imobil. Reclamanții au comunicat pârâtei notificări prin care i-au pus în vedere că folosința abuzivă a terenului constituie o faptă ilicită și i-au solicitat să înceteze lucrările, dar pârâta nu s-a conformat.
Prin edificarea construcției pârâta aduce atingere dreptului de proprietate și atributelor acestuia și se produc pagube patrimoniale iminente, dificil de reparat și cu caracter ireversibil.
În drept reclamanții au invocat art. 555 – 556 Cod civil, at. 563 cod civil și art. 1349 Cod civil.
În dovedirea cererii reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtei.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Pârâta P. Ș. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, fiind rămasă fără obiect. Pârâta a arătat că a locuit cu familia sa în imobil încă din anul 1977. În anul 2005 reclamanții au intrat în posesia imobilului, restituirea imobilului fiind condiționată de încheierea unui nou contract de închiriere între părți, situație ce nu a mai avut loc până în prezent.
În vara anului 2014 pârâta a hotărât să toarne beton în curtea imobilului pentru a crea o platformă cu scopul de terasă pe care era așezată o masă și scaune pentru timpul petrecut în aer liber în curte, dar și pentru menținerea curățeniei și a aleii de acces deoarece în vreme ploioasă în curte se creează noroi și mizerie. În mod eronat reclamanții au reținut că platforma ar fi fundamentul unui edificiu sau al unei clădiri mai ample, în realitate fiind doar o platformă betonată cu scopurile menționate anterior. Construcția nu avea nici grosimea, nici proiectul necesar pentru a servi drept fundament pentru o asemenea construcție.
În septembrie 2014 pârâta a fost somată de reclamanți să demoleze construcția și să repună imobilul în starea inițială. La sfârșitul anului 2014 pârâta a procedat la demolarea platformei, a cărat tot molozul și resturile aferente și a adus imobilul la starea inițială.
Pârâta a formulat o adresă către Poliția Locală Eforie prin care a solicitat ca un agent de poliție să se deplaseze la imobil și să constate situația de fapt actuală, în acest sens urmând să întocmeasca un proces-verbal. Instanța nu poate obliga pârâta la sistarea lucrărilor de construcție deoarece nu există nicio construcție, iar platforma a fost desființată anterior cererii de chemare în judecată.
În drept pârâta a invocat art. 205 și următoarele Cod procedură civilă.
În susținerea întâmpinării pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin încheierea din 19.05.2015 instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a administrat proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Reclamanții K. I. A. și K. G. sunt proprietarii imobilului teren intravilan situat în Eforie Sud, .. 18, județul C., în suprafață de 600 mp, lotul 948, astfel cum rezultă din dispoziția de restituire nr. 231/24.03.2005 a Primarului Orașului Eforie și a construcțiilor Vila I. R. - Vila S. și anexe din Eforie Sud, .. 18, Eforie Sud, conform deciziei nr. 5/17.04.2003 a Consiliului de Administrație al S.C. C. S. 2000 S.A și deciziei nr. 10/19.05.2004 a S.C. Utilserv 96 S.R.L.
Pârâta P. Ș. locuiește într-un corp de clădire anexă a imobilului aparținând reclamanților, pârâta recunoscând acest aspect în cadrul răspunsului la interogatoriu.
În anul 2014 pârâta a construit pe terenul aparținând reclamanților o platformă de beton, aspect recunoscut de pârâtă în cadrul răspunsului la întrebarea nr. 2 din interogatoriu. Din fotografiile depuse de reclamanți (filele 17-19) rezultă că pe terenul reclamanților a fost edificată o platformă de beton. Construcția platformei s-a efectuat de pârâtă fără acordul reclamanților în acest sens.
Potrivit art. 555 alin.1 Cod civil: "Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege." Titularul dreptului de proprietate este îndreptățit să stăpânească bunul ce face obiectul dreptului de proprietate fără ca alte persoane să aducă atingere dreptului de proprietate. În aceste condiții instanța constată că în mod nelegal pârâta a construit platforma betonată pe terenul aparținând reclamanților, aducând atingere dreptului de proprietate al acestora.
Pârâta a depus la dosarul cauzei fotografii din care rezultă că platforma edificată a fost desființată, fără însă a face dovada faptului că platforma ar fi fost desființată anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Având în vedere că lucrările de construcții ce fac obiectul prezentului litigiu au fost desființate până în prezent de către pârâtă instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamanți contând în taxă de timbru în cuantum de 20 lei, având în vedere că introducerea cererii de chemare în judecată a fost determinată de culpa pârâtei care a construit o platformă pe un teren ce aparținea reclamanților, aducând astfel atingere dreptului de proprietate al acestora, instanța constată întemeiată cererea reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată și va obliga pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 20 lei reprezentând taxă de timbru. Deși pârâta a făcut dovada faptului că a desființat platforma construită, aceasta nu a făcut dovada faptului că platforma ar fi fost desființată anterior introducerii de chemare în judecată, aceasta datorând reclamanților cheltuielile de judecată efectuate pentru soluționarea prezentului litigiu.
Între părți s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr._/21.04.2003 având ca obiect furnizarea de către reclamantă a energiei electrice la locul de consum Trafo I Vinalcool din C., . obligația de a achita contravaloarea energiei electrice furnizate.
Din răspunsul pârâtei la întrebarea nr. 1 a interogatoriului propus de reclamantă rezultă că între părți s-au mai încheiat și contractele de furnizare a energiei electrice nr._ și_ pentru locurile de consum din localitatea Tariverde, . și localitatea M. V., ..
În baza acestor contracte reclamanta a emis facturile fiscale nr._/26.04.2010,_/26.05.2010,_/14.09.2010 și_/10.12.2010, solicitând pe calea prezentei cereri obligarea pârâtei la plata sumei de 1.149,51 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice conform și a sumei de 899,26 lei reprezentând taxa de deconectare și taxă de demontare contor
Suma de 1.149,51 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice solicitată de reclamantă este compusă din suma de 989,13 lei aferentă facturii fiscale nr._/26.04.2010 emisă în temeiul contractelor nr._ și_ pentru locurile de consum din Tariverde, . și M. V., ., precum și din suma de 160,38 lei aferentă facturii fiscale nr._/10.12.2010 emisă în temeiul contractului nr._ pentru locul de consum din Tariverde, straa Tulcei, nr. 11.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la debitele stabilite prin factura fiscală nr._/10.12.2010 din considerentele încheierii din 21.10.2013 rezultă că instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune în ceea ce privește penalitățile consemnate în facturile enumerate în paginile 3-6 ale facturii fiscale nr._/10.12.2010, facturi emise în perioada 24.11._10. Factura fiscală nr._/10.12.2010 este compusă din suma de 160,38 lei reprezentând energie electrică, suma de 198,32 lei reprezentând taxe de deconectare și demontare contor trifazat și suma de 1655 lei reprezentând penalități de întârziere. Astfel, doar pentru suma de 1655 lei reprezentând penalități de întârziere s-a constatat prescripția dreptului la acțiune, pentru restul debitului acțiunea fiind introdusă în termenul de prescripție. Pe calea prezentei cereri reclamanta a solicitat obligarea pârâtei doar la plata energiei electrice și a taxelor de servicii, fără a solicita obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere.
Instanța reține că potrivit art. 969 Cod civil: „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.”
Contractele nr._,_,_ privind furnizarea energiei electrice încheiate între părți reprezintă contracte sinalagmatice. Fiecare din părțile din litigiu s-a obligat în considerarea contraprestației celeilalte părți. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de a furniza energie electrică, în considerarea prețului pe care îl va primi de la pârâtă. Având în vedere că pârâta a recunoscut în cadrul răspunsului la interogatoriu că a încheiat cu reclamanta și contractele nr._ și_, apărarea pârâtei în sensul că reclamantanu poate solicita contravaloarea energiei electrice în baza acestor contracte este neîntemeiată. În ceea ce privește fotografiile depuse de pârâtă la dosarul cauzei (filele 133-134) instanța constată că acestea nu pot face dovada faptului pretins de pârâtă, respectiv sigilarea contorului de la M. V. în anul 2009, din moment ce din fotografiile depuse de pârâtă nu rezultă la ce punct de lucru erau aplicate sigiliile și nici de ce an erau aplicate.
În ceea ce privește susținerea pârâtei potrivit căreia transformatorul de la unitatea Trafo I alimenta mai mulți consumatori, reclamanta facturând pârâtei întregul consum de energie de la acest transformator, instanța reține că potrivit adresei emise de S.C. Enel Distribuție Dobrogea S.A. (filele 145-146) din postul de transformare Tariverde aparținând pârâtei erau alimentați pârâta cu contorul_, clienta Secția Drumuri Naționale având contorul_ și un circuit care alimenta aproximativ 40 abonați casnici. Rezultă astfel că deși transformatorul alimenta mai multe persoane, existau circuite și contoare separate pentru utilizatori, consumul pârâtei fiind înregistrat în mod distinct de consumul celorlalți utilizatori, astfel cum rezultă și tabelul anexat adresei comunicate instanței la data de 24.02.2015. De asemenea în ceea ce privește postul de transformare M. V., acesta alimenta mai mulți utilizatori, consumul pârâtei fiind înregistrat de contoarele_ și_ în mod distinct de cel al celorlalți utilizatori. Rezultă astfel că reclamanta a înregistrat și a facturat separat consumul pârâtei, susținerea pârâtei cu privire la acest aspect fiind neîntemeiată.
Potrivit art. 1082 Cod civil: „Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate ca nu este rea-credință din parte-i, afara numai daca nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.”
Instanța reține că atâta vreme cât pârâta nu a făcut dovada intervenirii unei cauze de forță majoră sau a unui caz fortuit care să o exonereze de răspundere, dovada existenței creanței făcută de către reclamantă generează prezumția de neîndeplinire de către pârâtă a obligațiilor asumate prin contract.
Pentru aceste motive instanța va dispune obligarea pârâtei la plata consumului de energie electrică în sumă de 1.149,51 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 899,26 lei reprezentând taxe de deconectare și taxe de demontare contor, cu titlu de taxă servicii, instanța reține că potrivit art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007/2004, consumatorul va suporta cheltuielile furnizorului pentru deconectarea/reconectarea la rețea a consumatorului.
În prezenta cauză reclamanta a efectuat cheltuieli de deconectare/reconectare rău platnic trifazat firidă în valoare de 126,99 lei potrivit facturii fiscale nr._/26.04.2010, cheltuieli de deconectare/reconectare rău platnic trifazat firidă în valoare de 507,96 lei potrivit facturii fiscale nr._/26.05.2010, cheltuieli de demontare control trifazat (dublu tarif) în valoare de 53,22 lei potrivit facturii fiscale nr._/14.09.2010 și cheltuieli de deconectare/reconectare branșament trifazat – rețea, CD și cheltuieli de demontare control trifazat în valoare de 198,32 lei potrivit facturii fiscale nr._/10.12.2010. Reclamanta a depus la dosarul cauzei ordinul de intervenție nr. 4778/08.04.2010 din care rezultă deconectarea contorului nr._ din localitatea Tariverde la data de 13.04.2010, ordinul de intervenție nr. 4783/16.04.2010 din care rezultă deconectarea contorului_ din localitatea M. V. la data de 28.04.2010 și ordinele de intervenție din 20.08.2010 din localitățile Tariverde și M. V.. Față de prevederile art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1007/2004 instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 899,26 lei reprezentând taxe de deconectare și taxe de demontare contor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că pârâta a pierdut procesul, instanța o va obliga la plata sumei de 152 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții K. I. A. și K. G. ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat M. G. in Constanta, ., nr. 126, ., . în contradictoriu cu pârâta P. Ș. având CNP_ cu domiciliul in Eforie Sud, .. 18A, J. C., ca rămasă fără obiect.
Obligă pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.06.2015.
P., GREFIER,
R. E. L. R. GALIU
ThRed. jud. R.E.L../5ex/ 26.10.2015
emis 3 comunicari .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5019/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 6642/2015. Judecătoria... → |
|---|
