Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 8513/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 8513/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-07-2015 în dosarul nr. 8513/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILA NR. 8513/2015
Ședința publică din data de 23.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE-O. C. M.
GREFIER-L. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoare .>, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI: RO3400669, cu sediul în CONSTANTA, .. 186, J. C. și pe debitoarea . SA, înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI: RO16020764, cu sediul în CONSTANTA, INCINTA PORT D. 34, J. C., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.07.2015 si au fost consemnate în încheierea de ședință din acea data, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.07.2015, când a pronunțat următoarea hotărâre
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 11.06.2015, sub nr._, creditoarea . a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea . SA, emiterea unei ordonanțe de plată pentru suma de_,70 lei, din care_,15 lei debit principal și 2317,55 lei penalități de întârziere.
În motivarea cererii, a arătat că a încheiat cu societatea debitoare un contract de subînchiriere, înregistrat sub nr. 558/11.09.2012, prin care s-a obligat să pună la dispoziție un spațiu, urmând ca debitoarea să plătească prețul stabilit conform art. 6 pct. 1 și cheltuielile referitoare la utilitățile consumate, conform art. 5 pct. 13 din contractul nr. 558/11.09.2012.
A precizat că deși și-au îndeplinit obligațiile contractuale și au pus la dispoziție spațiul ce făcea obiectul contractului mai sus menționat, a emis factura nr. 5097/01.10.2014, factura nr. 5142/03.11.2014, factura nr. 5186/02.12.2014, factura nr. 5397/02.03.2015 și factura nr. 5342/24.03.2015, acceptate de debitoare conform confirmărilor de primire de la CN Poșta Română S.A, dar debitoarea a refuzat să efectueze plata.
A menționat că întrucât debitul nu a fost achitat la data scadentă, devin incidente dispozițiile art. 7 pct. 3 din contract, care stipulează că în cazul în care nu s-a plătit prețul stabilit, se datorează penalități reprezentând 0,03% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, cu mențiunea „valoarea penalităților nu poate depăși 5% din valoarea facturii”, conform art. 7 pct. 3 din contractul de închiriere nr. 558/11.09.2012.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1013 Cod procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, conform art. 6 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013.
În probațiune, creditoarea a anexat cererii înscrisuri (f. 6-29).
Legal citată, debitoarea nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat la termenul de judecată pentru a formula apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 11.09.2012, părțile au încheiat contractul de subînchiriere nr. 558, în temeiul căruia creditoarea s-a obligat să asigure debitoarei folosința unor bunuri imobile, cu obligația corelativă a debitoarei de a plăti prețul folosinței acestora. Prin actul adițional nr. 1/02.09.2013 și nr. 2/11.09.2014, părțile au prelungit durata de valabilitate a contractului de subînchiriere până la data de 11.09.2014, respectiv 11.09.2015. Ulterior, prin actul adițional nr. 1/12.03.2015, părțile au hotărât de comun acord încetarea contractului începând cu data de 01.04.2015.
În drept, potrivit art. 1014 din Cod procedură civilă, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide si exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În ceea ce privește caracterul creanțelor, potrivit art. 662 alin. 2-4 Cod procedură civilă, creanța este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Instanța reține că existența creanței reprezentând debit, alcătuit din prețul folosinței bunurilor imobile și valoarea cheltuielilor referitoare la utilitățile consumate, rezultă din contractul de subînchiriere nr. 558/11.09.2012 (f. 25-29) semnat de părțile contractante și din facturile emise în temeiul contractului, respectiv factura nr. 5097/01.10.2014 (f. 17), factura nr. 5142/03.11.2014 (f. 15), factura nr. 5186/02.12.2014 (f. 13), factura nr. 5397/02.03.2015 (f. 11) și factura nr. 5342/24.03.2015 (f. 9), existență care de altfel nu este contestată de către societatea debitoare prin depunerea unei întâmpinări, în termenul prevăzut de art. 1019 alin. 3 Cod procedură civilă.
Sub aspectul întinderii creanței, instanța apreciază că suma datorată de către debitoare, ca urmare a emiterii facturii nr. 5397/02.03.2015, este de 128,08 lei, reprezentând contravaloarea utilităților consumate, având în vedere prevederile art. 3 din actul adițional nr. 1/12.03.2015, conform cărora contravaloarea garanției constituită la semnarea contractului, în cuantum de_,89 lei, va fi compensată cu contravaloarea chiriei datorate pe ultimele trei luni de contract, drept pentru care locatarul nu mai datorează plata chiriei pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2015. Astfel, societatea debitoare nu datorează și contravaloarea chiriei înscrisă în factura anterior menționată.
În ceea ce privește exigibilitatea creanței, instanța observă că așa cum rezultă din facturile depuse la dosar, aceasta este scadentă la data înscrisă în cuprinsul acestora.
Prin urmare, ținând cont de prezumția instituită de art. 1019 alin. 3 teza finală Cod procedură civilă și de înscrisurile depuse la dosar, instanța urmează a admite în parte cererea creditoarei și a obliga debitoarea la plata către creditoare, în termen de 20 de zile de la comunicarea ordonanței, la plata sumei de_,52 lei, reprezentând debit principal (_,46 +_,69 +_,82 + 128,08 + 570,47).
Cât privește penalitățile de întârziere solicitate de către creditoare, instanța observă că potrivit art. 7 pct. 3 din contractul părților, pentru neplata în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii facturii pentru chiria lunară, precum și a utilităților, sublocatarul este obligat să plătească locatarului penalități de 0,03% pentru fiecare zi calendaristică, valoarea penalităților neputând depăși 5% din valoarea facturii. Având în vedere că, astfel cum s-a învederat anterior, suma datorată de către debitoare, ca urmare a emiterii facturii nr. 5397/02.03.2015, este de 128,08 lei, penalitățile datorate ca urmare a neachitării acesteia la scadență totalizează suma de 3,26 lei. Așadar, instanța va obliga debitoarea la plata penalităților de întârziere în cuantum de 2122,73 lei (651,72 + 725,33 + 731,64 + 3, 26 + 10, 78).
Potrivit art. 453 alin. 1, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Art. 451 alin. 2 C.proc.civ. prevede că instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Instanța consideră că onorariul de avocat în cuantum de 3000 lei solicitat de către creditoare cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 35) este excesiv, atât față de circumstanțele cauzei (debitoarea nu a formulat întâmpinare, cauza s-a soluționat la primul termen de judecată), cât și față de complexitatea redusă a acesteia.
Astfel, având în vedere că prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea părții căzute în pretenții, instanța va obliga debitoarea la plata sumei de 1200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (200 lei taxă judiciară de timbru + 1000 lei onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de către creditoarea ., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI: RO3400669, cu sediul în CONSTANTA, .. 186, J. C. în contradictoriu cu debitoarea . S.A., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI: RO16020764, cu sediul în CONSTANTA, INCINTA PORT D. 34, J. C..
Obligă debitoarea la plata către creditoare, în termen de 20 de zile de la comunicarea ordonanței, la plata sumei de_,52 lei, reprezentând debit principal și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 2122,73 lei, calculate de la scadență și până la data de 10.06.2015.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 1200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.07.2015
PREȘEDINTEGREFIER
O. C. M. L. C.
red.jud.O.C.M./07.09.2015
thn.red. L.C./4 ex./08.09._
← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
---|