Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 10607/2015
DOSAR CIVIL NR._
ROMÂNIA
JUDECATORIA CONSTANTA
Sectia civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR._
SEDINTA PUBLICA DIN 29.09.2015
Completul constituit din:
P.: M. V. M.
GREFIER: D. R.
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect ordonantă de plată (OUG 119/2007/art.- 1013 C. ș.u), actiune formulata de creditoarea . (J_ ; CUI RO_) cu sediul în C., ..18, ., in contradictoriu cu debitoarea A. S. SA (J_, CUI RO_) cu sediul în C., ., jud.C. – prin curator B. T. A. cu sediul în C., ., ..D, .> Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ, a dispus amânarea pronuntării la data de 29.09.2015.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ la data de 22.04.2015, reclamanta-creditoare . a chemat în judecată pe pârâta-debitoare A. S. SA solicitând instanței emiterea unei ordonanțe de plată prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata sumei de 8.250,03 lei reprezentând contravaloarea prestărilor de servicii conform contractului de prestări servicii nr. 175/05.11.2014, la plata dobânzii legale până la achitarea integrală a debitului, de la data scadenței facturii, respectiv 12.11.2014, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt, reclamanta creditoare a arătat că între reclamanta creditoare, în calitate de prestator, și pârâta debitoare, în calitate de client, s-au stabilit raporturi contractuale în baza cărora reclamanta creditoarea a realizat armuri metalice prin manopera-legare fier, conform planurilor puse la dispoziție de debitoare, procedând și la emiterea facturii fiscale nr. 607/22.11.2014 în valoare de 8.250,03 lei, cu scadență la data de 14.12.2014.
A arătat că pârâta debitoare nu și-a îndeplinit obligația corelativă de plată a sumei facturate la termenul de scadență, astfel că aceasta din urmă datorează reclamantei creditoare atât suma de 8.250,03 lei cu titlu de debit principal, cât și dobânda legală calculată prin raportare la valoarea debitului principal neachitat începând cu data scadenței obligației de plată până la plata efectivă a debitului principal.
A precizat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei debitoarei care reprezintă o sumă de bani ce rezultă din factura fiscală și din raportul de verificare tehnică însușite de către pârâta debitoare prin semnătură și ștampilă.
În drept, reclamanta creditoare a invocat dispozițiile art. 1013 și urm. C. pr. civ. art. 1017 alin. 2 pct. 3 C. pr. civ, art. 1523 alin. 2 lit. d din C. civ., art. 451-453 C. pr. civ., legea nr. 31/1990, O.G. nr. 13/2011, legea 146/1997.
În dovedirea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul: contractul de prestări servicii nr. 175/05.11.2014, factura nr. 607/22.11.2014,proces-verbal de recepție nr. 198/13.11.2014, notificare, notă inventar, dovadă comunicare.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei taxă judiciară de timbru (f. 21).
Pârâta-debitoare, legal citată, a depus la data de 15.09.2015 întâmpinare prin care a solicitat instanței să se respingă cererea reclamantei creditoare ca inadmisibilă și neîntemeiată, apreciind că nu îndeplinește sub nicio formă regulile procedurii speciale a ordonanței de plată.
În motivarea în fapt, a arătat că în ceea ce privește debitul de 8.250,03 lei, acesta a fost achitat cu OP nr. 1541 din data de 08.09.2015. în ceea ce privește capătul accesoriu, cu privire la dobânda legală, acesta este inadmisibil în procedura ordonanței de plată, întrucât atacă însuși caracterul cert al creanței.
În drept, pârâta debitoare a invocat disp. art. 1013 și urm. C.pr.civ.
În susținerea apărărilor, pârâta debitoare a solicitat proba cu înscrisuri constând în copia OP nr. 1541/08.09.2015.
La același termen, reclamanta-creditoare a depus precizări prin care a solicitat să se ia act că debitoarea a făcut plata debitului principal și în consecință să se dispună obligarea pârâtei-debitoare la plata dobânzii legale, calculată de la data de 22.11.2014 până la data de 08.09.2015, în cuantum de 664,92 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Între reclamanta-creditoare, în calitate de prestator servicii și pârâta-debitoare, în calitate de beneficiar servicii s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 175/05.11.2014, în temeiul reclamanta creditoarea a realizat armuri metalice prin manopera-legare fier, conform planurilor puse la dispoziție de debitoare, procedând și la emiterea facturii fiscale nr. 607/22.11.2014 în valoare de 8.250,03 lei, cu scadență la data de 14.12.2014.
Procedura ordonanței de plată reglementată de 1013 și urm. C. pr. civ. se întemeiază pe o aparență a dreptului de creanță a creditorului, în cadrul acesteia nefiind posibilă cercetarea pe fond a raportului juridic născut între creditor și debitor. Potrivit art. 1013 alin. 1 C. pr. civ., procedura emiterii ordonanței de plată este aplicabilă numai creanțelor certe, lichide și exigibile, reprezentând obligații de plată a unor sume de bani, care izvorăsc dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege.
Prin urmare, admisibilitatea unei cereri întemeiate pe prevederile art. 1013 și urm. C.p.c. este supusă dovedirii de către creditor a următoarelor condiții cumulative: formularea unei cereri care să aibă ca obiect plata unei sume de bani, obligația care are ca obiect plata unei sume de bani să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori alt mod admis de lege, iar din actul în cauză, să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Cercetând actele dosarului sub aspectul condițiilor de admisibilitate mai sus invocate instanța constată că acestea sunt îndeplinite în speță. Astfel, obligația a cărei executare se solicită are ca obiect o sumă de bani și este născută dintr-un contract civil încheiat între profesioniști, respectiv contractul de prestări servicii nr. 175/05.11.2014, în baza căruia a fost emisă factura fiscală 607/22.11.2014 în valoare de 8.250,03 lei, semnată și stampilată de către o persoană autorizată să angajeze răspunderea debitoarei.
Cât privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței reclamantei-creditoare, instanța urmează să constate că în cauză aceste caractere ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ sunt îndeplinite.
Potrivit art. 662 alin. 2 C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Prin urmare, ceea ce conferă caracter cert unei creanțe este constatarea acesteia într-un act scris semnat de debitor. În speța de față, instanța constată că factura emisă în temeiul convenției a fost semnată de debitoare și are aplicată ștampila acesteia.
În ceea ce privește caracterul lichid al creanței, instanța constată că art. 662 alin. 2 C. pr. civ., dispune ca o creanță este lichidă când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Analizând înscrisurile de la dosar, instanța constată că suma pe care debitoarea o datorează creditoarei cu titlu de contravaloare a serviciilor prestate este determinată în factura emisă (f. 11), astfel că și această condiție cumulativă a admisibilității ordonanței este îndeplinită în speță.
În ceea ce privește ultima condiție, respectiv aceea a exigibilității obligației, instanța constată că exigibilitatea unei obligații echivalează cu ajungerea ei la termen, respectiv cu momentul în care un creditor poate să solicite debitorului executarea acesteia de bunăvoie, putând, însă, să apeleze, în caz de nevoie, la forța de constrângere a statului prin intermediul formulării unei acțiuni în justiție. Analizând înscrisurile depuse de către reclamanta creditoare la dosarul cauzei, instanța constată că factura nr. 607 în valoare de 8.250,03 lei, a fost emisă la data de 22.11.2014 și a avut ultima zi de plată la data de 14.12.2014, astfel că, la data introducerii acțiunii, respectiv data de 22.04.2015, termenul de scadență era deja împlinit, fiind îndeplinită și cerința cumulativă a exigibilității creanței.
Întrucât, în speța de față, reclamanta creditoare, prin înscrisurile administrate la dosar a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâta debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi că si-a executat propriile obligații.
Din analiza coroborată a înscrisurilor depuse la dosar de către pârâta debitoare, respectiv, ordinul de plată nr. OP nr. 1541/08.09.2015, instanța constată că la data de 08.09.2015 a fost achitat debitul principal aferent facturii fiscale 607/22.11.2014 în valoare de 8.250,03 lei, motiv pentru care instanța va respinge cererea de emitere a ordonanței de plată privind obligarea pârâtei debitoare la plata sumei de 8.250,03 lei, ca rămasă fără obiect.
Dispozițiile art. 1019 C.pr.civ., potrivit căruia în cazul în care creditorul declară că a primit plata datoriei instanța va lua act despre această împrejurare și va proceda la închiderea dosarului, pronunțând o încheiere definitivă, nu sunt aplicabile, având în vedere că reclamanta-creditoare nu și-a manifestat voința în acest sens.
În ceea ce privește capătul accesoriu de cerere, respectiv obligarea pârâtei la plata dobânzii legală penalizatoare aferente debitului principal neachitat la data introducerii prezentei ordonanțe de plată, calculate de la data scadenței facturii și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, la plata penalităților de întârziere actualizate de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data plății efective a debitului principal, instanța apreciază că potrivit art. 1535 C.civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Potrivit O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzilor penalizatoare și anume: obligația pârâtei debitoare constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei creditoare un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale penalizatoare calculate pe durata întârzierii în executare, potrivit O.G. nr. 13/2011, motiv pentru care va admite capătul de cerere formulat de reclamanta-creditoare.
Din considerentele arătate, instanța va obliga pârâta la plata dobânda legală aferentă debitului de 8.250 lei, calculată pentru perioada 15.12._15.
Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 451 C.pr.civ., instanța va obliga pârâta-debitoare și la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru și onorariu curator, conform chitanțelor depuse la dosar. În ceea ce privește obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, instanța va respinge acest capăt de cerere, ca neîntemeiat, creditoarea nefăcând dovada acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de formulată de reclamanta-creditoare . (J_ ; CUI RO_) cu sediul în C., ..18, ., jud.C. în contradictoriu cu pârâta-debitoare A. S. SA(J_, CUI RO_) cu sediul în C., ., jud.C. – prin curator B. T. A. cu sediul în C., ., ..D, .> Ordonă debitoarei să plătească creditoarei, în termen de 20 de zile de la comunicarea ordonanței, dobânda legală aferentă debitului de 8.250 lei, calculată pentru perioada 15.12._15 .
Respinge capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtei-debitoare la plata sumei de 8.250 lei, ca rămas fără obiect.
Obligă pârâta-debitoare la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu curator.
Cu drept de cerere în anulare, în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de anulare se depune la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 29.09.2015.
P. GREFIER
M. V. M. D. R.
red. jud. MVM- 15.10.2015
tehnred.gref. DR- 19.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 28-09-2015,... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria... → |
|---|
