Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria CONSTANŢA

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 02 Iulie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: O. - I. L.

GREFIER: C. A.

Pe rol soluționarea acțiunii civile având ca obiect ordonanță președințială / sistare lucrări, acțiune formulată de reclamanta S. R. în contradictoriu cu pârâtul M. G. L..

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă și se legitimează reclamanta cu CI KZ_ și CNP_, asistată de dl avocat V. G., în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei; se prezintă și se legitimează pârâtul cu CI KZ_ și CNP_, asistat de dl avocat Tolos M., în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei. Se prezintă și se legitimează martorii R. D., C. R. S. și Pertsemlidis Drakos Karolos Pantelis.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța învederează că s-a dispus citarea martorului C. R. S., având în vedere faptul că, agentul procedural a indicat ca eronată adresa de domiciliu a martorului R. D., motiv pentru care nu s-a comunicat citația. Față de prezența martorului R. D., instanța, față de probele încuviințate, un martor pentru fiecare parte, apreciază că nu se impune audierea martorului C. R. S..

Apărătorii părților nu se opun.

Înainte de administrarea probelor, apărătorul pârâtului, depune la dosarul cauzei și comunică părții adverse, înscrisuri – extras carte funciară, intabulare a dreptului de proprietate, memoriu tehnic privind măsurătorile cadastrale și planșe foto. De asemenea, apărătorul pârâtului, depune la dosarul cauzei chitanța privind plata onorariului de avocat.

Instanța ia act de înscrisurile depuse la dosarul cauzei și faptul că au fost comunicate.

Apărătorul reclamantei, față de înscrisurile depuse, arată că se impune introducerea în cauză a tuturor persoanelor ce au calitate de proprietari ai imobilului.

La interpelarea instanței, apărătorul reclamantei arată că înțelege să modifice acțiunea în sensul introducerii în cauză a tuturor titularilor dreptului de proprietate.

Apărătorul pârâtului învederează că este al doilea termen de judecată, la termenul anterior apărătorul pârâtului nu a dorit amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, astfel, având în vedere dispozițiile art.204 Cod procedură civilă, se opune modificării cererii principale.

Instanța, față de cererea de modificare a acțiunii, constată că la termenul din data de 18.06.2015, pârâtul a depus întâmpinare – ce a fost comunicată reclamantei, iar apărătorul reclamantei nu a solicitat termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia. De asemenea, constată instanța, că în conținutul întâmpinării pârâtul a indicat care sunt proprietarii imobilului situat în C., ., astfel cum reiese de la fila 29 – dosarul cauzei. Instanța apreciază că, reclamanta putea până la acest termen de judecată să formuleze precizări în acest sens, având cunoștință despre situația de fapt. Pentru motivele arătate, instanța respinge ca tardivă cererea de modificare a acțiunii, formulată de apărătorul reclamantei la acest termen de judecată.

Apărătorul reclamantei arată că autorizația de construire este obținută doar de pârâtul din prezenta cauză.

Apărătorul pârâtului depune la dosarul cauzei interogatoriul propus pentru reclamantă.

Instanța, având în vedere prezența reclamantei S. R., la acest termen de judecată procedează la administrarea interogatoriului.

În cadrul administrării probei cu interogatoriul reclamantei, instanța respinge întrebarea nr.17.

La interpelarea instanței, față de lipsa interogatoriului propus pentru pârât, apărătorul reclamantei arată că l-a depus la dosarul cauzei odată cu acțiunea.

Instanța învederează apărătorului reclamantei faptul că interogatoriul propus pentru pârât, nu se află la dosarul cauzei.

Apărătorul reclamantei arată că renunță la proba cu interogatoriul pârâtului.

Instanța ia act de înscrisurile depuse la dosarul cauzei și constată că s-a renunțat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului.

După îndepărtarea din sală a martorului Pertsemlidis Drakos Karolos Pantelis, se procedează la audierea martorului propus de reclamantă, R. D., prezent la acest termen de judecată, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, cu aplicarea dispozițiilor art.318, 319 și art.321 Cod procedură civilă.

Se procedează la audierea martorului propus de pârât, Pertsemlidis Drakos Karolos Pantelis, prezent la acest termen de judecată, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, cu aplicarea dispozițiilor art.318, 319 și art.321 Cod procedură civilă.

La interpelarea instanței, reclamanta arată că are o deschidere de 13,62 m.

Apărătorul reclamantei, depune la dosarul cauzei și comunică părții adverse, planșe foto actuale.

La interpelarea instanței, față de noile planșe foto depuse, reclamanta arată că la acest moment țărușii nu mai există deoarece s-a săpat.

Nemaifiind alte probe de administrat, cereri de formulat, chestiuni prealabile de discutat, ori excepții de invocat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, față de excepția inadmisibilității – unită cu fondul cauzei – solicită respingerea acesteia ca nefondată, arată că nu s-a solicitat anularea autorizației de construire. Pe fondul cauzei, solicită sistarea lucrărilor până la soluționarea acțiunii de grănițuire. Arată că, din probe a rezultat faptul că în anul 2004 s-au achiziționat terenurile – s-au efectuat cadastrale – care ulterior au suferit modificări, astfel rezultă că terenurile au fost mutate, urmând ca instanța de fond, în urma expertizei, să aprecieze care cadastru este corect.

În continuare, având cuvântul asupra fondului, apărătorul reclamantei arată că prezenta ordonanță președințială îndeplinește toate condițiile de admisibilitate. Având în vedere că autorizația de construire este emisă pe numele pârâtului, rezultă că acesta este persoana ce efectuează lucrările. Solicită admiterea cererii și sistarea lucrărilor de pe limita de hotar a celor doua proprietăți.

Apărătorul pârâtului, având cuvântul, față de excepția inadmisibilității solicită admiterea acesteia. Din actele depuse rezultă că sunt mai mulți proprietari, reclamanta a înțeles să cheme în judecată o singură persoană, deși din contractul de vânzare cumpărare rezultă că pârâtul a cesionat autorizarea construirii, astfel, există mai mulți beneficiari. Arată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale. De asemenea, în ceea ce privește autorizația de construire, acest act este eliberat de autoritățile locale, astfel, se bucură de prezumția de legalitate. Solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată.

În replică, apărătorul reclamantei, învederează faptul că în contractul de vânzare cumpărare se face referire doar la imobilul teren.

Instanța, consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, astfel reține cauza pentru soluționarea fondului, în conformitate cu dispozițiile art.244 coroborat cu art.394 și 396 Cod procedură civilă.

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.06.2015, sub număr dosar_/ 212/ 2015, reclamanta S. R., în contradictoriu cu M. G. L., a formulat cerere de emitere ordonanța președințială, solicitând sistarea lucrărilor de orice natura la limita celor doua proprietăți situate în mun.Constanta, malul Lacului Siutghiol, zona Campus Universitar Constanta, lot 3 si 4 pana la soluționarea irevocabila a acțiunii ce are ca obiect grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile si revendicare, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului situat în mun.Constanta, malul Lacului Siutghiol zona Campus Universitar Constanta lot 3 cu suprafața de 583.73 mp cu următoarele vecinătăți: la nord foștii proprietari, la sud lot 4 M. G. L., la est drum, la vest Lacul Siutghiol.

Învederează reclamanta că a cumpărat terenul in anul 2004 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP V. B. cu nr.2137 din 22.09.2004, având ca anexa propunerea de lotizare făcuta de vânzători iar în anul 2006 a început construcția unei locuințe pe terenul respectiv.

Se arată că între terenul reclamantei și terenul pârâtului a existat o linie de hotar prin semne externe și vizibile (tarusi )care au fost înlăturate de către parat.

Mai precizează reclamanta că pârâtul, în mod abuziv, în anul 2015 a desființat semnele vizibile de hotar care separau proprietățile și, cu acest prilej, a acaparat din terenul proprietate reclamantei o suprafață de aproximativ 30 mp iar pe linia de hotar si pe terenul reclamantei, pârâtul a trecut la săparea unor gropi si turnarea unor piloni pentru o construcție p+7 .

De asemenea, apreciază reclamanta că sunt îndeplinite cerințele impuse de lege pentru admisibilitatea cererii de emitere a ordonanței președințiale.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 996 din Codul de procedură civilă, iar în susținere au fost depuse înscrisuri.

Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilitatii cererii prin raportare la obiectul acesteia - sistarea lucrărilor echivalând cu suspendarea efectelor autorizației de construire, iar pe fondul cauzei solicitând respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtul arată că a dobândit proprietatea terenului situat în municipiul Constanta, .) nr. 10, în baza contractului de vânzare autentificat sub nr. 859/29.04.2004 la BNP V. B..

La data de 08.06.2015, pârâtul a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1039 la Societatea Profesionala Notariala A. si Asociatii, prin care a vândut cota parte indiviza de 7/8 (șapte optimi) din dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul municipiului Constanta, . (M. Siutghiol, Zona Campus Universitar, lot 4, județul Constanta, în suprafața de 547,00 mp, identificat cu nr. Cadastral_ (nr. Cadastral vechi_/1/4), înscris în Cartea Funciara nr._ (nr. CF vechi_) a UAT Constanta.

Arată pârâtul că înainte de începerea lucrărilor si de a face demersuri in vederea obținerii Certificatului de Urbanism si a Autorizației de Construire nr. 777/11.05.2015 a solicitat deplasarea unui expert în teren în vederea trasării si materializării corecte a punctelor de hotar conform documentației cadastrale, la data de 16.09.2014 a obținut Certificatul de urbanism nr. 2845 emis de către Primăria Municipiului Constanta iar la data de 11.05.2015, urmare a demersurilor efectuate si a documentației existente a obținut Autorizarea de Construire nr. 777 din 11.05.2015, cu termen de valabilitate de 36 de luni, în vederea executării lucrărilor de construire pentru imobil D+P+SUPANTA+2E - VILA TURISTICA PE IMOBILUL - teren si construcții, situate in județul Constanta, municipiul Constanta, sțr. CUARTULUI (STRADA3) nr. 10.

Menționează pârâtul că s-a constatat o suprapunere de teren a imobilelor având IE:_ (lotul 2 R.) IE:_ (lot 3 S.) pe o suprafața totala de 70,80mp (Sl=41,84 mp, S2=28,96mb). Mai mult, se arata ca neexistand o limita stabila în teren între imobilele având IE_ lot 3 S. si IE_-lot 4 M., pe terenul aflat în proprietatea M. L. au fost edificate parțial construcțiile aparținând proprietarului imobilului vecin(IE_ 3-S.).

Pârâtul învederează că din planul de situație rezulta ca lotul 2 ce aparține proprietarului R., a depășit hotarul cu lotul 3 cu 60 cm, si din acest motiv suprafața lotului 3 s-a diminuat cu acei 60 cm pe întreaga lungime terenului.

În ședința din data de 18.06.2015, instanța a unit excepția inadmisibilitatii invocată de pârât cu fondul.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială, fiind ascultat câte un martor pentru fiecare parte.

Analizând materialul probator administrat în cauză,

Cu privire la excepția inadmisibilitatii invocată de pârât prin întâmpinare, instanța o va respinge ca neîntemeiată întrucât, ca procedură specială ordonanța președințială implică prin definiție întrunirea unor cerințe specifice de admisibilitate ce urmează a fi analizate la soluționarea pe fond a cauzei.

În acest sens art.996 alin.1 din Codul de pr. civilă arată că instanța de judecată, stabilind în favoarea reclamantului existența unei aparențe de drept va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Prin alin. 5 al art.996 C.proc.civ, se stipulează în mod expres că, pe calea ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Textul citat evocă cerințele specifice de admisibilitate relative la urgență, aparența de drept și neabordarea fondului litigiului.

Cu privire la neabordarea fondului litigiului care constituie motiv de critică, doctrina și jurisprudența sunt unanime și categorice sub aspectul că, rezolvând cererea de ordonanță președințială, instanța nu poate prejudeca fondul litigiului.

Cu toate acestea jurisprudența a statut că un examen sumar al litigiului este autorizat de lege și apare chiar necesar pentru ca judecata să poată aprecia care dintre părți are în favoarea sa aparența unei situații juridice legale și justifică un interes legitim pentru a menține o anumită stare de fapt sau de drept.

Instanța constată că, prin prisma textului de lege enunțat, cererea de ordonanță președințială este admisibilă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului; caracterul provizoriu al măsurilor; existența unor cazuri grabnice; neprejudecarea fondului.

Instanța apreciază că în cauza pendinte sunt întrunite toate aceste condiții de admisibilitate.

Astfel, aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.

În cauză, instanța apreciază aparența dreptului este în favoarea reclamantei, fiind lipsit de echivoc faptul că aceasta este proprietarul unuia din loturile învecinate, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP V. B. cu nr.2137 din 22.09.2004, iar la limita celor două proprietăți – disputată de părți, s-a demarat edificarea unei construcții de către pârât.

Caracterul provizoriu al măsurilor ce se dorește a fi dispuse de instanță reiese din faptul că aceste măsuri sunt cerute pana la soluționarea irevocabila a acțiunii ce are ca obiect grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile si revendicare.

De asemenea, condiția urgenței este întrunită, în aprecierea instanței, rezultând din edificarea de către pârât a unor lucrări de construcții care se desfășoară cu rapiditate, după cum rezultă din fotografiile atașate la dosarul cauzei.

Este adevărat că pârâtul execută lucrările de construcție în baza unei autorizații emise de autoritățile competente, însă instanța reține și că acesta a sesizat, așa cum rezultă din interogatoriul administrat în cauză, precum și din declarația martorului R. D., că există unele neclarități cu privire la delimitarea proprietăților vecine, în ceea ce privește cele 4 loturi din care fac parte și cele ale reclamantei și pârâtului ( loturile 3 și 4).

Cu privire la aspectele declarate de martorul audiat în cauză pentru pârât, în sensul că a avut loc o translație a loturilor dar numai în ceea ce privește lotul 2 spre 3(al reclamantei), lotul 4 al pârâtului fiind singurul care respectă limitele de proprietate, instanța reține - pe de-o parte, că acestea privesc fondul cauzei, iar pe de altă parte, că nu poate fi exclusă subiectivitatea martorului în condițiile în care este interesat direct de modalitatea de soluționare a prezentei cauze, fiind unul dintre cei 3 investitori care efectuează lucrările de construcție.

În ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, instanța apreciază că aceasta este îndeplinită, reclamanta făcând dovada că există între părți un litigiu de fond referitor la grănițuirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile si revendicare.

Pentru considerentele ce preced, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul să sisteze lucrările de construcții la imobilul situat în județul Constanta, municipiul Constanta, .) nr. 10, până la soluționarea definitivă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr._/212/2015.

Față de soluția instanței va obliga pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității invocată de pârât prin întâmpinare ca neîntemeiată.

Admite cererea reclamantei S. R., cu domiciliul în C., ., jud.C., având CNP_, și obliga pârâtul M. G. L., cu domiciliul în C., . nr.55, ..B, ., având CNP_, să sisteze lucrările de construcții la imobilul situat în județul Constanta, municipiul Constanta, .) nr. 10, până la soluționarea definitivă a acțiunii ce face obiectul dosarului nr._/212/2015.

Obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.07.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

O. - I. L. C. A.

Red.thred. Jud. O.I.L../02.07.2015

Tehnored. Gref.C.A./ 4ex/02.07.2015

Comunicări./ 2ex/02.07.2015