Plângere contravenţională. Sentința nr. 1121/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1121/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 18991/212/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1121
Ședința publică din data de 05.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D.-A. S.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent . și pe intimat I. T. DE munca CONSTANTA, având ca obiect plângere contraventionala_/02.06.2014.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 22.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la data de astăzi când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 19.06.2014 sub nr._, petenta E. A. S.R.L, a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/02.06.2014 încheiat de către I. T. DE MUNCĂ C., solicitând anularea acestuia – cu consecința exonerării de plata amenzii.
În motivarea cererii, petenta a arătat că la data de 14.05.2014 s-a efectuat un control de către inspectorii ITM, la sediul societății fiind soția administratorului – Batal Cheriman ce deschisese magazinul pentru verificările de rigoare și F. I. care venise cu nepoata de soră a administratorului M. A., care o însoțea pe soția administratorului. Contestatoarea a învederat că F. I. venise cu M. A. să își aleagă o pereche de pantofi și una de ghete, aceasta declarând că venise la șefa de magazin M. A. întrucât știa că unchiul ei este patronul și astfel era și ea nepoată de patron, fiind în eroare datorită necunoașterii stării de drept. A precizat că mama lui M. A. – M. N. este angajată ca director general al societății.
A afirmat petenta că în nici un moment al controlului M. A. nu a fost prezentă în magazin, nu a fost văzută și nu a declarat ceva despre orice raporturi de rudenie sau de muncă.
A susținut contestatoarea că M. A. venise în magazin în prezența soției administratorului întrucât vroia să-și ia o pereche de pantofi și bocanci, iar în momentul controlului se afla în toaletă. Mai mult decât atât, în zilele anterioare, M. A. venise să ajute administratorul să strângă marfa, pentru a da un ajutor întrucât lichida stocul.
În drept au fost invocat disp. OG nr. 2/2001.
La cererea de chemare în judecată petenta a anexat înscrisuri.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2011.
Intimatul – I. T. de Muncă C. – a depus întâmpinare (f.34-37) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată. Totodată, intimatul a invocat excepția tardivității plângerii contravenționale, susținând că aceasta a fost tardiv formulată în raport de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Intimatul a arătat că în urma controlului desfășurat la sediul petentei la data de 28.05.2014, ora 13:10 a fost identificată numita F. I. care a declarat prestarea activității țin locul A. – șef magazin – la magazinul de încălțăminte, menționând că nu a semnat contract de muncă.
A învederat intimatul că a continuat controlul la data de 02.06.2014, iar din verificările efectuate în registrul de evidență a salariaților în format electronic transmis de către petentă, a rezultat nerespectarea obligației angajatorului de a încheia contract individual de muncă numitei M. A., cu data începerii activității 14.05.2014.
Intimatul a anexat documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție.
În dovedirea susținerilor petentei instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și testimonială, constatându-se decăderea intimatului din dreptul de a propune probe și de a invoca excepțiile de ordine privată. În cadrul probei testimoniale au fost audiate numitele F. I. și M. A..
Analizând plângerea contravențională prin prisma susținerilor părților, a dispozițiilor legale incidente și a probelor administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Din procesul verbal de contravenție . nr._/02.06.2014 (f.11-12) întocmit de ITM C. și din procesul verbal de control . nr._/02.06.2014 (f.13-15) instanța reține că petenta E. A. S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 republicată, privind Codul muncii. S-a reținut că, în urma controlului efectuat la data de 28.05.2014 și finalizat la data de 02.06.2014, s-a constat că petenta a primit-o la muncă pe numita M. A. fără a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă, încălcând astfel prevederile art. 16 alin. 1 din Codul muncii.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorși cu principiul preeminenței dreptului, verificând mai întâi legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2011 sub sancțiunea nulității absolute: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Nu au fost invocate motive de nulitate relativă.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 și făcând apel la principiile generale de drept, rezultă că sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, astfel că, în temeiul art.249 Cod procedură civilă, cel care sesizează instanța de judecată având și sarcina probei.
Procesul verbal de contravenție contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus -„cu propriile simțuri”- de către agentul constatator din cadrul intimatei, astfel că acesta face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie este încrederea că autoritatea statală, respectiv agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încalca prezumția de nevinovăție. Dupa cum s-a statuat și în Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională de față în jurisprudența CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauza, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 10.000 lei), cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța reține că petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal, respectiv că a încheiat cu M. A. contract individual de muncă anterior începerii activității.
Fapta reținută în sarcina petentei este susținută de declarația dată în fața inspectorilor ITM prin fișa de identificare completată de F. I., care a declarat că ține locul lui M. A. – șef magazin. Instanța nu poate reține afirmația acesteia audiată în calitate de martor, cum că a declarat așa întrucât așa i s-a spus și a fost amenințată, aceasta fiind o persoană matură care conștientizează afirmațiile făcute.
Mai mult, administratorul petentei – Batal Unal, prin nota de relație dată intimatului (f.55) a recunoscut că numita M. A. lucrează pentru E. AGREEMENT SRL din data de 14.05.2014, iar contabilul firmei a omis să îi întocmească contract de muncă.
Contestatoarea nu a prezentat nicio explicație pentru afirmațiile contradictorii făcute prin cererea de chemare în judecată, instanța apreciind că plângerea contravențională a fost făcută cu rea-credință, petenta încercând să inducă instanța în eroare și să creeze o altă situație de fapt.
Din registrul general de evidență a salariaților, instanța reține că petenta a transmis către ITM contractul de muncă pentru M. A. la data de 16.06.2014 (f.59), astfel că instanța reține și atitudinea nesinceră a martorei M. A., care a declarat că nu a prestat niciodată muncă pentru E. AGREEMENT. Este lipsit de noimă faptul pentru care, deși M. A. nu a prestat muncă niciodată pentru petentă, aceasta i-a înregistrat ulterior contract individual de muncă.
În drept, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Codul muncii, Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Potrivit alin. 2 din același articol, anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Prin urmare, petentei îi revenea obligația legală de a încheia cu M. A. contract individual de muncă anterior începerii activității.
Instanța reține astfel, că procesul-verbal de contravenție a fost legal și temeinici întocmit.
În privința individualizării sancțiunii aplicate, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Dispozitiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 arată că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar dispozițiile art. 7 alin. 2 din același act normativ arată că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Tinând seama de dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională, (articol care coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră că sancțiunea amenzii de 10.000 lei corespunde gradului de pericol social al faptei săvârșite
În analiza proporționalității sancțiunii aplicate, instanța are în vedere faptul că petenta a fost sancționată cu minimul prev. de art. 260 alin. 1 lit. e) din Codul muncii, că scopul urmărit de petentă prin neîncheierea contractelor individuale de muncă, anterior începerii activității lui M. A. a fost acela de a eluda dispozițiile legale. Lipsa contractului individual de munca încalcă drepturile salariaților (dreptul la asigurări sănătate, dreptul la șomaj, dreptul de a constitui vechime în muncă, etc.) și reprezintă totodată o forma a evaziunii fiscale în detrimentul statului, fiind necesară protejarea intereselor persoanelor care se angajează în spațiul muncii. Nerespectarea dispozițiilor privind încheierea contractului individual de muncă se reflectă în siguranța și stabilitatea raporturilor de muncă, la sancționarea acestei fapte legiuitorul având în vedere tocmai protejarea salariatului față de un eventual comportament abuziv al angajatorului, dar și a angajatorului față de o eventuală atitudine incorectă a angajatului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, astfel încât fapta nu poate fi considerată că prezintă un grad de pericol redus.
Instanța mai are în vedere și conduita petentei care a încercat să denatureze realitatea faptelor constatate de inspectorii ITM și să inducă instanța de judecată în eroare.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta E. A. S.R.L., cu sediul în C., . 6, stand nr. 1, Jud. C., J_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ C., cu sediul în C., ., jud. C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/02.06.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D.-A. S. M. D.
Conform art. 426 alin. 4 C., pentru doamna grefier M. D., aflată în concediu postnatal, semnează doamna grefier-șef, V. G.
Redjud D.A.S./30.07.2015/4 ex.
Tehn. Red. M.D./
Comunicat 2 ex în data de .
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1086/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1722/2015.... → |
|---|
