Plângere contravenţională. Sentința nr. 2665/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2665/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 2665/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 2665/2015
Ședința publică din 09.03.2015
PREȘEDINTE: L. Focsa
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent P. I. D. și pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contraventionala .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 26.02.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 09.03.2015 când s-a pronunțat .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 19.09.2014, petenta P. I. D. a solicitat, în contradictoriu cu organul constatator, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/28.08.2014 întocmit de către INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.- SERVICIUL RUTIER.
În motivarea plângerii petenta a arătat că la data de 08.09.2014 i s-a comunicat procesul verbal contestat prin care a fost sancționată cu amenda contravențională de 90 de lei, pentru traversare pe loc nepermis.
A susținut petenta că nu este cea care a săvârșit contravenția reținută în procesul verbal de contravenție, că nu o cunoaște pe numita N. D., care apare menționată drept martor asistent, că nu a discutat cu nici un agent de poliție și nici nu a fugit pe trecere, ținând cont și de vârsta sa înaintată.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
La plângerea contravențională petenta a atașat în copii procesul verbal de contravenție (f.2), cartea sa de identitate și un cupon de pensii (f. 4)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 17.10.2014 intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a arătat că prin procesul verbal petenta a fost sancționată deoarece la data de 29.08.2013 a traversat pe loc nepermis împreună cu numita N. C. D. pe .. C., fapta fiind prev. și sancționată de art. 99 alin. 1 pct. 3 din OUG 195/2002.
A mai susținut intimatul că procesul verbal de contravenție este întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale, de persoanele competente iar abaterile au fost constatate în mod direct de către agentul constatator.
La întâmpinare intimatul a atașat raportul agentului constatator (f.11).
La data de 05.11.2014 petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, arătând că în întâmpinare este precizată drept dată a săvârșirii faptei data de 29.08.2013 în timp ce în procesul verbal de contravenție a fost consemnată ca dată a săvârșirii faptei 28.08.2014, reluând totodată susținerile formulate în plângerea contravențională.
În cauză a fost încuviințată pentru părți proba cu înscrisuri și dispusă din oficiu proba testimonială cu martorul asistent N. C. D..
Proba testimonială nu a putut fi administrată deoarece martorul asistent N. C. D. nu s-a prezentat la termenul de judecată din data de 26.02.2015 deși a fost legal citată cu mandat de aducere, iar acesta a fost executat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._/28.08.2014, petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 180 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 167 alin. 1 lit. d din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002.
Contravenția a constat în faptul că petenta la data de 28.08.2014 a traversat . martora N. C. D. prin loc nepermis.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal contestat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Totodată, consemnarea greșită a datei săvârșirii faptei în cuprinsul întâmpinării nu antrenează nulitatea procesului verbal de contravenție, acesta indicând atât drept dată a săvârșirii faptei cât și drept dată a încheierii procesului verbal de contravenție data de 28.08.2014, neexistând un dubiu asupra acesteia.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Atât dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului fac parte integrantă din dreptul intern al României încă din anul 1994, în baza articolului 11 din Constituția României, iar în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
În cauză, instanța va da eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Constituție, observând că legea internă română, prin art. 34 din OG nr. 2/2001 conține prevederi contrare și mai puțin favorabile față de reglementările europene privitoare la drepturile fundamentale ale omului.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile sunt încadrate în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general iar amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat în jurisprudența sa (c. Maszini c. României, c. A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Ca o consecință a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța constată că prezentul litigiu trebuie să ofere și garanțiile procesuale recunoscute și garantate de acest articol. Pe cale de consecință, petentei îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 al Convenției, printre care și prezumția de nevinovăție și beneficierea de principiul in dubio pro reo.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție, petenta nu este obligată să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind intimatului, aceasta fiind partea în litigiu care trebuie să facă dovada că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt întemeiate și corespund realității.
În urma analizării actelor din dosar, instanța constată că în speță intimatul nu a făcut această dovadă și nu a probat realitatea celor consemnate în procesul-verbal fără urmă de îndoială.
Astfel instanța constată că procesul verbal de contravenție nu este semnat de contravenient, fiind încheiat în prezența martorului asistent N. C. D..
Cu toate acestea, instanța constată că procesul verbal nu este semnat nici de către martorul asistent indicat, conform disp. art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 și nici nu sunt indicate datele acesteia, CNP-ul consemnat fiind incomplet.
Totodată, deși citat cu mandat de aducere, la adresa indicată de către intimat, martorul asistent N. C. D. nu s-a prezentat în fața instanței pentru a fi audiată, astfel încât instanța, față de dovada executării mandatului de aducere a făcut aplicarea disp. art. 313 alin. 3 Cod Proc. Civilă și a trecut la judecarea cauzei.
Nu poate fi luat în considerare nici raportul agentului constatator P. V., acesta fiind întocmit pro causa și depus odată cu întâmpinarea. Mai mult, în cuprinsul procesului verbal de contravenție acesta și-a exprimat opinia, prin consemnarea situației de fapt.
Totodată, instanța apreciază că petenta este în imposibilitate de administra probe, dovedirea unei situații de fapt negative, respectiv că nu a traversat pe loc nepermis sau că nu a fost prezentă la data constatării contravenției reprezentând o probatio diabolica.
Una dintre garanțiile prevăzute de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aplicabilă și în procedura contravențională este că contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăție iar orice dubiu cu privire la temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator trebuie să îi beneficieze petentului, potrivit principiului in dubio pro reo.
Instanța constată că din probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal de contravenție contestat și raportul agentului constatator, și ținând cont de imposibilitatea de audiere a martorului N. C. D. care a fost citată cu mandat de aducere însă nu s-a prezentat, nu se poate reține cu certitudine săvârșirea contravenției de către petentă, motiv pentru care în lumina jurisprudenței Curți Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește garanțiile prev. de art. 6 din Conveția Europeană a Drepturilor Omului în materia contravențională, instanța va face aplicare principiului in dubio pro reo și constatând că orice îndoială îi profită contravenientului, respectiv petentei din prezenta cauză, va dispune admiterea plângerii contravenționale formulate de petentă, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/28.08.2014 și exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale de 180 lei.
În temeiul art. 453 Cod Proc. Civilă, față de soluția de admitere a plângerii contravenționale formulată de către petentă și de solicitarea acesteia formulată la termenul de judecată din data de 26.02.2015 instanța va obliga intimatul la plata către aceasta a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta P. I. D., CNP –_, domiciliată in CONSTANTA, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.- SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., BLD. MAMAIA_ . C..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/28.08.2014 și exonerează petenta de la plata amenzii de 180 lei.
Obliga intimatul la plata către petentă a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 09.03.2015.
Președinte Grefier
L. Focsa M. I.
Red. Jud. L.F./ 19.03.2015 /4.ex.
Tehn.M.I. 19.03.2015
emis .>
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2627/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2957/2015.... → |
|---|
