Plângere contravenţională. Sentința nr. 2671/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2671/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 2671/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr. 2671/2015
Ședința publică din 09.03.2015
PREȘEDINTE: L. Focsa
Grefier: M. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. G. și pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, având ca obiect plângere contraventionala .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 26.02.2015, consemnate in încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 09.03.2015 când s-a pronunțat .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 17.11.2014, petentul D. G. a solicitat, în contradictoriu cu organul constatator, anularea sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, dispusă prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/06.11.2014 întocmit de către INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C..
În motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 06.11.2014 în timp ce se afla la volanul autoturismului proprietate personală marca Renault cu nr. de înmatriculare_ și se deplasa din direcția M. K. către C. la sensul giratoriu cu Peco „Celsy” aflat pe DN2A, având indicatorul „Cedează trecerea”, la pătrunderea în sens, după ce s-a asigurat a observat că din partea stângă pe banda 1 de circulație venea un TIR cu viteză mică, care avea la rândul său indicatorul „Cedează trecerea”, astfel încât, apreciind că nu generează o stare de pericol, fiind 4 benzi de circulație a continuat deplasarea către orașul O. iar la scurt timp a fost oprit de un echipaj de poliție și i s-a întocmit procesul verbal de contravenție pentru fapta de a nu acorda prioritate unui autoturism marca Opel care circula paralel cu autotrenul pe banda 2.
A precizat petentul că posedă permis de conducere de 9 ani de zile, și până în prezent nu a fost implicat în nici un eveniment rutier și nu a fost sancționat pentru vreo abatere în trafic, solicitând anularea sancțiunii complementare de suspendare a permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, arătând că a fost de bună credință și a achitat amenda contravențională.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
La plângerea contravențională petentul a atașat schiță a locului săvârșirii abaterii (f. 3), copie după cartea sa de identitate (f.4), după dovada . nr._ (f.5) copie după procesul verbal de contravenție (f.6) și dovada achitării sumei de 180 lei (f.7).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 22.12.2014 intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a arătat că prin procesul verbal . nr._/06.11.2014 petentul a fost sancționat deoarece la data de 06.11.2014 a condus autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_ pe DN2A din direcția Hârșova către C. și ajuns la intersecția sens giratoriu, nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism marca Opel de culoare albă care circula regulamentar în interiorul sensului giratoriu, fapta fiind prev. și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c rap. la art. 111 alin. 1 lit. c din OUG 195/2002.
A mai susținut intimatul că procesul verbal de contravenție este întocmit cu respectarea prev. art. 16 și art. 17 din OG 2/2001 și că nerespectarea regulilor în trafic și lăsarea lor nesancționată determină o stare de pericol pentru ceilalți participanți în trafic.
La întâmpinare intimatul a atașat următoarele înscrisuri: planșe foto (f.23-f.26), transcrierea mecanică a procesului verbal de contravenție contestat (f.22), buletinul de verificare metrologică (f.17), certificatul de omologare (f. 18) și atestatul operatorului R. (f.19), precum și înregistrarea video pe suport DVD a faptei.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu înregistrarea video pe suport DVD, transmisă de către intimat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._/06.11.2014, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 360 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru săvârșirea contravenției pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit. d din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002.
Contravenția a constat în faptul că petentul la data de 06.11.2014 a condus autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_ pe DN2A din direcția Hârșova către C. și ajuns la intersecția sens giratoriu, nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism marca Opel de culoare albă care circula regulamentar în interiorul sensului giratoriu
În cadrul procesului verbal au fost consemnate următoarele obiecțiuni: „merg la Palazu”.
În drept, potrivit art. 135 lit. d din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002 conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere când urmează să pătrundă într-o intersecție cu circulație în sens giratoriu față de cel care circulă în interiorul acesteia iar conform art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prev. în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal contestat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține reține că, deși în dreptul intern contravențiile au fost scoase din sfera de reglementare a dreptului penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în continuare, Curtea, (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), această categorie de fapte ilicite intră în sfera de cuprindere a noțiunii de „acuzație în materie penală”, la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în continuare Convenția.
La această concluzie conduc două argumente, pe de o parte, caracterul general al reglementării, norma juridică ce sancționează acest gen de fapte adresându-se tuturor cetățenilor; iar pe de altă parte, sancțiunea aplicabilă pentru săvârșirea acestor fapte: amenda contravențională, urmărește un scop preventiv, represiv și disuasiv, caracteristic infracțiunilor. În jurisprudența sa constantă: cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României, Curtea a stabilit că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție constituie, în sensul art. 6 din Convenție, o „acuzație în materie penală”.
De asemenea, aceasta a mai statuat că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, cu obligația statului de a institui limite rezonabile în stabilirea unor astfel de prezumții, în acest sens fiind necesară asigurarea unui echilibru între interesele aflate în prezență, respectiv, scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prezumției, acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și necesitatea respectării dreptului la apărare al persoanei acuzate: cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002.
Forța probantă a rapoartelor și proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa diferit importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său atunci când administrează și apreciază probatoriul: cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999.
Aplicând principiile enunțate în paragrafele ce preced cauzei de față, instanța constată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului administrativ de constatare și sancționare a contravenției, din economia întregii reglementări în materie contravențională și din interpretarea art. 270 Cod procedură civilă, rezultă că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, ca înscris autentic, întocmit de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de putere publică cu care a fost învestit, face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său, până la proba contrară, bucurându-se astfel de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, care poate fi răsturnată prin administrarea oricărei probe, în condițiile legii.
Totodată, instanța apreciază că petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, care are scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților.
Ambele prezumții sunt relative, iar prezumția de veridicitate operează doar până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
Petentul nu a propus nicio probă în susținerea nevinovăției sale raportat la abaterea reținută fata de sine, în timp ce intimatul a dovedit prin planșele foto depuse la dosar și prin depunerea înregistrării video a faptei că petentul la data de 06.11.2014, ora 08.34 nu a acordat prioritate în sensul giratoriu autovehiculului care avea acest drept, marca Opel.
Deși petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție, simplele sale apărări nu pot înlătura prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal întocmit de un organ al statului. Mai mult instanța constată că petentul nu contestă situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție ci solicită doar înlăturarea sancțiunii complementare aplicate.
Față de aspectele reținute mai sus, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa, procesul verbal de contravenție fiind legal și temeinic.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța reține că amenda contravențională de 360 lei este în cuantumul minim prevăzut de lege în timp ce sancțiunea complementară a fost aplicată în mod legal, în urma constatării contravenției prev. de art. 135 lit. d din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002.
De asemenea, față de gravitatea faptei contravenționale, respectiv neacordarea priorității de trecere într-un sens giratoriu, într-o zonă aglomerată, de natură a produce o stare de pericol pentru ceilalți participanți la trafic instanța apreciază că sancțiunile contravenționale sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei. Faptul că petentul este șofer de 9 ani de zile și că până acum nu a mai fost sancționat contravențional, ori faptul că a achitat amenda a doua zi în cuantumul redus prevăzut de lege, nu conduce la înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, având în vedere atât pericolul social abstract al faptei și voința legiuitorului de a fi aplicată această sancțiune complementară odată cu constatarea săvârșirii faptei contravenționale, cât și faptul că achitarea amenzii nu conduce la înlăturarea sancțiunii complementare
Din aceste motive, instanța va respinge plângerea formulată de petent împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/06.11.2014 ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. G., CNP –_, domiciliat in CONSTANTA, . B, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C. cu sediul in Constanta, .,nr. 246, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/06.11.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 09.03.2015.
Președinte Grefier
L. Focsa M. I.
Red. Jud. L.F./ 19.03.2015 /4.ex.
Tehn.M.I. 19.03.2015
emis .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2957/2015.... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
