Plângere contravenţională. Sentința nr. 275/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 275/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 275/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.275/19.01.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: V. A. I.
GREFIER: Ș. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. V., având CNP_, cu domiciliul în localitatea Valul lui T., ., jud.C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud.C., având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 09.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 19.01.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei cu care a fost învestită, în conformitate cu disp. art. 395 alin. 1 C.p.c., constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 29.09.2014 cu nr._, petentul C. V. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună, în principal anularea Procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/28.09.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că la data de 28.09.2014, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca L. cu numărul de înmatriculare_ la o alarmă dată de Dispeceratul Nei Guard pentru obiectivul .., a fost oprit în localitatea Murfatlar, după trecerea podului rutier Canal D. Marea N., pe DN3 ce face legătura cu localitatea Ciocârlia de Sus.
În continuare, petentul a arătat că deși a depășit viteza legală, a prezentat situația agentului constatator, astfel încât măsurile legale sunt prea mari pentru posibilitatea sa financiară.
A mai precizat petentul că .. este o societate care are o platformă îngrădită și o magazie, în care sunt depozitate deșeuri neferoase, amplasate în incinta portului Murfatlar. Din incinta acestei magazii, cât și din platformă au fost sustrase anterior deșeuri neferoase, așadar a mers cu viteză mai mare pentru a ajunge la obiectivul alarmat.
Petentul a menționat că salariul net pe care îl obține lunar în funcția de agent de intervenție este de 1.000 lei și este întreținător de familie, având soție și un copil.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, petentul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat plângerii, în fotocopii, următoarele înscrisuri: act de identitate (f. 6), permis de conducere (f. 6), proces verbal . nr._/28.09.2014 (f. 7), certificat de înmatriculare (f. 8), foaie alarmă (f. 9-10).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la fila 19.
Prin întâmpinarea depusă în data de 18.11.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C. a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat întrucât, în data de 08.09.2014 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe DN3, în localitatea Murfatlar cu viteza de 97 km/h, fapta fiind prevăzută de art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Intimatul a precizat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind astfel legal și temeinic.
Intimatul a mai menționat că depășirea limitei de viteză impuse de lege constituie cauza producerii unui număr considerabil de accidente rutiere, urmările acestora fiind de cele mai multe ori foarte grave. Faptul că abaterea săvârșită de petent a fost constatată în localitate imprimă faptei un grad de pericol social sporit.
În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale O.U.G. nr. 195/2002 și ale H.G. nr. 1391/2006, iar în temeiul art. 223 C.p.c., a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate.
În probațiune, intimatul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării, în fotocopii, următoarele înscrisuri: planșe foto (f. 25-27), buletin de verificare metrologică (f. 28), atestat (f. 29), certificat aprobare model (f. 30), adresă (f. 31).
Prin răspunsul la întâmpinare depus în data de 08.12.2014, petentul a arătat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale contravenției și că a fost săvârșită aflându-se în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.
În concret, petentul a apreciat că faptei contravenționale îi lipsește latura subiectivă a contravenției. În speță, acesta se afla în stare de necesitate și caz fortuit întrucât se deplasa la un obiectiv unde se sustrăgeau deșeuri neferoase.
A mai menționat petentul că faptei îi lipsește latura obiectivă a contravenției întrucât a încercat să împiedice comiterea unei fapte de natură penală, astfel încât fapta contravențională are un pericol social redus și nu a fost săvârșită cu intenție.
La termenul de judecată din data de 9 ianuarie 2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând plângerea contravențională prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/28.09.2014 (f. 7) întocmit de către agentul constatator B. I., agent principal, petentul a fost sancționat cu 9 puncte amendă în cuantum de 810 lei și cu sancțiunea complementară constând 6 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
În fapt, s-a reținut că în data de 28.09.2014, ora 16:12, în locul DN3 Murfatlar ANL, petentul a condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe DN3 Murfatlar cu viteza de 97 km/h, abatere filmată de aparatul radar Rom 234 pe Har CT013.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată în primul rând că petentul nu a formulat critici de nelegalitate, iar în al doilea rând că acesta a fost întocmit de către agentul constatator competent, agent principal B. I., potrivit art. 109 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, fiind îndeplinite toate cerințele impuse de art. 17 raportat la art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, procesul-verbal atacat conține mențiuni cu privire la numele și prenumele petentului, domiciliul acestuia, cuprinde o descriere suficientă a faptei săvârșite, semnătura agentului constatator, precum și data și locul comiterii acesteia.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța apreciază că motivele invocate de petent sunt întemeiate în parte, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/28.09.2014 (f. 7), petentul a fost sancționat cu 9 puncte amendă în cuantum de 810 lei și cu sancțiunea complementară constând în 6 puncte de penalizare, pentru că în data de 28.09.2014, ora 16:12, a condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe DN3 Murfatlar cu viteza de 97 km/h.
În conformitate cu dispozițiile art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Articolul 49 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 prevede că limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
Potrivit art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, amenda contravențională prevăzută în clasa a IV a de sancțiuni se aplică și conducătorului de autovehicul care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. d).
Conform art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, depășirea cu 41–50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și sancțiunea complementară constând în 6 puncte de penalizare.
Instanța constată că procesul verbal este semnat cu obiecțiunea „Mă deplasam la alarmă”.
Cu toate acestea, prin plângerea formulată, precum și prin răspunsul la întâmpinare, petentul a recunoscut că în data de 28.09.2014 a depășit limita maximă de viteză prevăzută de lege în localitatea Murfatlar, invocând însă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției.
Instanța constată astfel că situația de fapt, așa cum a fost reținută de agentul constatator, nu a fost contestată de către petent. Mai mult, din probatoriul administrat pe parcursul cercetării procesului rezultă că a fost dovedită săvârșirea contravenției de către petent. Astfel, recunoașterea petentului se coroborează cu planșele foto depuse de intimat, aflate în dosarul cauzei, la filele 25 – 27, precum și cu mențiunile din procesul verbal de contravenție.
Prin plângerea contravențională, petentul a invocat faptul că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției, deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție, ci în condițiile stării de necesitate, ale cazului fortuit, precum și faptul că îi lipsește latura obiectivă a contravenției, deoarece petentul a încercat să împiedice comiterea unei fapte de natură penală.
Instanța constată că potrivit art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilității, beției involuntare complete, erorii de fapt, precum și infirmității, dacă are legătură cu fapta săvârșită.
Potrivit art. 47 din O.G. nr. 2/2001, dispozițiile O.G. nr. 2/2001 se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă.
Articolul 20 din Codul penal prevede că este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. Este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.
Instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile stării de necesitate, întrucât săvârșirea faptei contravenționale nu era singura modalitate prin care putea fi înlăturat pericolul, existând alte modalități licite prin care acesta putea fi înlăturat. Mai mult dacă înlăturarea pericolului se putea face numai prin săvârșirea unor fapte prevăzute de legea contravențională, starea de necesitate se poate reține numai dacă pericolul a fost înlăturat prin săvârșirea faptei ce prezintă pericolul social cel mai redus.
În speța dedusă judecății, petentul nu a înlăturat niciun pericol prin faptul că a circulat cu viteza de 97 km/h în localitatea Murfatlar. În orice caz, aceasta nu era singura modalitate de a înlătura pericolul sustragerii de materiale feroase de la platforma .., existând posibilitatea sesizării organelor competente în vederea deplasării la societate și identificării unor potențiali infractori.
În ceea ce privește invocarea cazului fortuit, potrivit art. 31 din Codul penal, nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat e consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.
Instanța nu poate reține incidența cazului fortuit, întrucât în situația în care se reține existența unei culpe a făptuitorului nu se mai poate invoca cazul fortuit.
În speță, faptul că C. V. a circulat în localitatea Murfatlar cu viteza de 97 km/h nu este consecința unei împrejurări ce nu putea fi prevăzută. Dimpotrivă, petentul a săvârșit contravenția cu intenție indirectă. Acesta a prevăzut pericolul circulării cu depășirea vitezei legale și a acceptat producerea lui prin săvârșirea faptei.
De asemenea, în cauză nu este incidentă nici cauza justificativă constând în exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații. Obligația petentului de a interveni în caz de alarmă la platforma .. nu era una prevăzută de lege sau de o autoritate publică competentă, astfel încât nu este de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei.
Astfel, instanța reține că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 102 alin. 2 raportat la art. 108 alin. 1 lit. d) pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, petentul depășind viteza maximă de 50 km/h în localitatea Murfatlar.
Cu toate acestea, în ceea ce privește sancțiunile contravenționale aplicate, instanța constată că, deși nu înlătură existența contravenției și vinovăția petentului, faptul că acesta a recunoscut săvârșirea faptei, dar și împrejurarea că a săvârșit contravenția în îndeplinirea unei atribuții de serviciu, respectiv faptul că a dovedit că se deplasa pentru a verifica o alarmă primită de la angajator, constituie totuși împrejurări ce relevă un grad de pericol social redus al contravenției săvârșite, căruia trebuie să-i corespundă în plan sancționator o măsură echivalentă, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001.
Prin probele administrate, respectiv prin înscrisurile de la filele 8 – 10, care demonstrează existența unui incident în data de 28.09.2014, orele 16, la platforma .., petentul a dovedit că, anterior sancționării sale de către agentul constatator, acesta se deplasa în vederea intervenției în urma unei alarme, motiv pentru care nu a respectat viteza maximă admisă de lege.
În plus, instanța apreciază că faptul că petentul își îndeplinea practic atribuțiile de agent de intervenție, constituie totuși o împrejurare care reflectă buna credință a acestuia și lipsa de pericol social concret a faptei.
Având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 raportate la împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, faptul că petentul se deplasa în vederea intervenției în urma primirii unei alarme, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului, potrivit art. 7 și art. 5 teza I din O.G. nr. 2/ 2001.
În consecință, sub acest aspect, instanța urmează să admită în parte plângerea și să dispună înlocuirea cu avertisment a amenzii contravenționale în cuantum de 810 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._/28.09.2014 emis de intimat, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 2 raportat la art. 121 alin. 1 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.
Instanța atrage atenția petentului C. V. asupra obligației sale de a respecta întocmai toate regulile de circulație pe drumurile publice. Instanța subliniază că acesta este obligat să respecte limitele maxime de viteză admise de lege în localitate și să conducă diligent, pentru prevenirea eventualelor accidente.
La aprecierea sancțiunii complementare constând în 6 puncte penalizare, instanța va avea în vedere prevederile art. 5 alin. 6 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și gravitatea faptei, precum și cele ale art. 34 alin. 1, prin care se dispune că, în soluționarea plângerii contravenționale, instanța va hotărî și asupra sancțiunii aplicate, fără a se face diferențiere între sancțiunile principale și cele complementare.
Potrivit art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege, aplicându-se prin același proces-verbal prin care se aplica și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.
Instanța apreciază că sancțiunea complementară constând 6 puncte de penalizare este proporțională cu gravitatea faptei și împrejurările de fapt și aptă să ducă la realizarea scopului preventiv specific sancțiunii complementare, cât și la realizarea celui coercitiv, astfel încât se impune menținerea acesteia.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. V. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean C. – Serviciul Rutier, va modifica procesul-verbal . nr._/28.09.2014, în sensul că va înlocui amenda contravențională în cuantum de 810 lei cu sancțiunea avertismentului, va menține sancțiunea complementară constând în 6 puncte de penalizare și va menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. V., având CNP_, cu domiciliul în localitatea Valul lui T., ., jud.C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în C., ., jud.C..
Modifică procesul-verbal . nr._/28.09.2014, în sensul că înlocuiește amenda contravențională în cuantum de 810 lei (9 puncte amendă) cu sancțiunea avertismentului.
Menține sancțiunea complementară constând în 6 puncte penalizare.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal de contravenție . nr._/28.09.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. A. I. Ș. D.
Red.jud.V.A.I/19.01.2015
Tehnoredact.D.Ș.
4 ex./19.01.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 368/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 460/2015.... → |
|---|
