Plângere contravenţională. Sentința nr. 3216/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 3216/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3216/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3216
Ședința publică din data de 20 martie 2015
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimata A. DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR DSCV având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 6 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13 martie 2015 când, pentru aceleași considerente, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 07.11.2014, petenta S.C. G. E. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR DSCV, anularea procesului verbal de contravenție nr._/24.10.2014, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, cu consecința restituirii sumei de_ lei, achitată cu titlu de amendă contravențională.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că s-a aflat în imposibilitatea reală de a depune documentele solicitate de către petentă deoarece aceste acte fie nu există, fie au fost distruse într-un incendiu.
În drept, a invocat dispozițiile art. 31 din OG nr. 2/2001.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fără a indica numele și adresa martorilor propuși spre a fi audiați.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 lei.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca nefondată, motivat de faptul că administratorul societății petente nu a pus la dispoziția agenților constatatori, la data de 16.10.2014, când aceștia s-au deplasat la sediul societății, pentru a verifica documentele de transport privind transporturile cu băuturi spirtoase produse de antrepozitarul autorizat Iceburg Distribuție SRL, efectuate în cursul anului 2013, fiind solicitate contractele de muncă pentru perioada nedeterminată încheiate de societate cu conducătorii auto care au condus autovehiculele aparținând societății, pentru perioada februarie – august 2013, documentele privind transporturile efectuate, respectiv facturi, păți, CMR-uri, registrul de casă al societății pentru perioada februarie – august 2013.
A arătat intimata că s-a acordat societății un termen de 8 zile pentru a prezenta aceste documente, însă la data de 24.10.2014, societatea petentă nu a fost în măsură să prezinte aceste documente, motiv pentru care a fost amendată.
În drept, a invocat dispozițiile OUG nr. 92/2003, ale OG nr. 2/2001și ale HG nr. 520/2013.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, respectiv a decăzut petenta din proba testimonială.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ./200 nr._ încheiat de intimată la data de 24.10.2014, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de_ lei, reținându-se în fapt că nu administratorul societății petente, S. M., a primit procesul verbal nr. 63-4/16.10.2014, pe bază de semnătură și ștampilă, în data de 16.10.2014, prin care i s-a acordat un termen de 8 zile pentru a prezenta o . documente conform procesului verbal menționat anterior, iar, până la data de 24.10.2014, orele 12,00, la sediul intimatei din București, .. 13, sector 1, administratorul societății nu a prezentat documentele solicitate, conform prevederilor art. 56 alin.1 și alin.2 din OG nr. 92/2003, motiv pentru care s-a constatat că fapta constituie contravenție în conformitate cu prevederile art. 219 alin.1 lit. c din OG nr. 92/2003 și se sancționează conform art. 219 alin.2 lit. a din OG nr. 2/2003.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Raportat la temeinicia procesului verbal de contravenție, în prealabil instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură în faza de judecată garanțiile specifice pentru exercitarea efectivă a dreptului la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța i-a respectat petentului dreptul la un proces echitabil, însă susținerile acestuia nu au fost dovedite.
Conform art. 56 alin. 1 C.proc.fiscală, „În vederea stabilirii stării de fapt fiscale, contribuabilul are obligația să pună la dispoziție organului fiscal registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri. În același scop, organul fiscal are dreptul să solicite înscrisuri și altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau juridice”, iar alin. 2 prevede: „Organul fiscal poate solicita punerea la dispoziție a înscrisurilor la sediul său ori la domiciliul fiscal al persoanei obligate să le prezinte”.
Art. 219 alin.1 C.proc.fiscală stabilește: „constituie contravenții următoarele fapte: ….c) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 56 și art. 57 alin. (2)”, iar alin 2 al aceluiași articol prevede: „Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel: a) cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1)lit. c)”.
Se mai reține că, potrivit procesului verbal de control nr. 39/16.10.2014, s-a solicitat societății petente să prezinte copia actului primit din UK, privind confiscarea mijlocului de transport, corespondența purtată cu avocatul din UK care reprezintă societatea, CMR-uri privind transporturile inițiate în 11.02.2013, 18.03.2013, 25.03.2013, documente privind transportul sau transporturile efectuate în perioada 01-20.03.2013, pentru care s-a prezentat decontul de deplasare nr. 3 și pentru transportul inițiat în 02.04.2013, pentru care s-a prezentat decontul nr. 5, documente aferente transportului inițiat în 26.03.2014 și a celui din 11.04.2013, pentru care se prezintă CMR.
La data de 24.10.2014, s-au prezentat la sediul intimatei din București atât administratorul societății petente, S. M., cât și un angajat al firmei, G. E., în cuprinsul procesului verbal nr. 63-(/24.10.2014 menționându-se că nu au fost prezentate documentele solicitate.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, instanța reține că petenta nu a înlăturat prezumția de temeinicie, respectiv că fapta comisă de petent constituie contravenție, prevăzută de textul mai sus menționat.
Prin plângerea formulată, petenta susține că respectivele documente nu există sau au fost distruse într-un incendiu, fără să aducă vreo probă în sensul existenței documentelor distruse, sau în vederea dovedirii existenței incendiului despre care face vorbire.
În ce privește cererea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii aplicate cu avertismentul, se reține că art. 34 alin. 1 din OG. 2/2001, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv asupra sancțiunii ce urmează să fie aplicată contravenientului în situația în care rezultă culpa acestuia.
Instanța are în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG.2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ale art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța reține că, față de gradul de pericol social al faptei reținute în culpa petentei, în forma concretă în care a fost săvârșită, măsura avertismentului apare ca nejustificată, scopul sancțiunii contravenționale neputând fi atins prin aplicarea avertismentului, cu atât mai mult cu cât, din verificările efectuate, rezultă posibilitatea implicării societății petente în activități de evaziune fiscală la nivel național și comunitar.
Față de toate acestea instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentă.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în C., . bis, județul C., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ și sediul ales în C., ., . la Cabinet de Avocat F. O.-M. în contradictoriu cu intimata A. DIRECȚIA GENERALĂ A VĂMILOR DSCV, cu sediul în București, .. 13, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 4/ 04.08.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3211/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3209/2015.... → |
---|