Plângere contravenţională. Sentința nr. 4040/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4040/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 36032/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4040
Ședința publică din data de 07.04.215
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. I. V.
GREFIER: E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent O. C. G. și pe intimat I. DE P. AL JUDETULUI BRASOV -SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională CP_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publică din data de 25.03.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07.04.2015, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei cu care a fost învestită, în conformitate cu disp. art. 395 alin. 1 C.p.c., constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 29.10.2014 cu nr._, petentul O. C. G. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea Procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2014.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că, deși a explicat agentului de poliție că în conformitate cu prevederile art. 44 alin. 5 din O.G. nr. 43/1997, administratorul drumului nu și-a îndeplinit obligația de informare a participanților la trafic și ca urmare aceștia nu cunosc restricțiile impuse, s-a refuzat să se țină cont de punctul său de vedere și s-a întocmit procesul verbal contestat.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a anexat cererii, în fotocopie, procesul verbal . nr._/10.10.2014 (f. 8).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, dovada achitării fiind atașată la dosarul cauzei, la fila 4.
Prin întâmpinarea depusă în data de 29.12.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., excepția tardivității plângerii contravenționale, iar pe fondul cauzei a solicitat, în esență, respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
Intimatul a menționat că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind astfel legal și temeinic.
În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ale O.U.G. nr. 195/2002 și ale O.G. nr. 43/1997, iar în temeiul art. 223 C.p.c., a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate.
În probațiune, intimatul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării, în fotocopii, înscrisuri (f. 44-48).
Analizând înscrisurile existente la dosar, în temeiul art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va soluționa cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., excepție ce produce un efect de dilatare a procesului.
Judecătoria C. a fost învestită de către petentul O. C. G. cu o plângere împotriva Procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/10.10.2014.
Instanța constată că prin Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/10.10.2014 (f. 8), petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 3.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 44 alin. 2 din O.G. nr. 43/1997 și sancționate de art. 61 alin. 1 lit. m) din O.G. nr. 43/1997.
Pentru soluționarea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., instanța are în vedere dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și ale art. 62 din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
Potrivit art. 62 din O.G. nr. 43/1997, prevederile art. 60 se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Instanța constată astfel că O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor nu cuprinde dispoziții referitoare la competență care să deroge de la dreptul comun în materie contravențională, fiind deci aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001 pentru stabilirea instanței competente.
Potrivit art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Din interpretarea dispozițiilor art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instanței prevăzute la alin. 1, se desprinde concluzia că în materie contravențională competența teritorială este exclusivă.
Petentul a fost sancționată contravențional pentru fapta prevăzută de art. 61 alin. 1 lit. m) din O.G. nr. 43/1997, respectiv pentru faptul că a condus ansamblul format din cap tractor + semiremorca cu numerele de înmatriculare_ +_ pe DN1 dinspre Predeal spre B. pe sectorul de drum DN1 restricționat circulației vehiculelor cu MTMA mai mare de 7,5 t conform Ordinului nr. 485 din 24.12.2013. Ansamblul de vehicule condus nu s-a încadrat la excepțiile stipulate de lege. Conducătorul auto nu poseda la bordul autovehiculului_ autorizație de circulație nominală pe sectorul de drum DN1 București.
Așa cum rezultă, în mod neechivoc, din textul legal citat, contravenția sancționată în cazul în discuție constă în fapta de a circula pe un sector de drum cu încălcarea restricțiilor de circulație.
Fiind o contravenție continuă, instanța apreciază că locul săvârșirii contravenției nu poate fi decât locul în care petentul O. C. G. a fost surprins de către agentul constatator, respectiv DN 1 km 148 – localitatea Timișu de Sus, jud. B..
Instanța reține că locul săvârșirii presupusei contravenții, DN 1 km 148 – localitatea Timișu de Sus, jud. B., se află situat în raza de competență a Judecătoriei B., după cum rezultă din dispozițiile H.G. nr. 337/1993.
Având în vedere normele legale imperative ale art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care reglementează un caz de competență teritorială de la care nu sunt permise derogări, văzând și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 3 Cod procedură civilă, potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică atunci când procesul este de competența altei instanțe și părțile nu o pot înlătura, precum și faptul că presupusa faptă contravențională a fost săvârșită pe DN 1 km 148 – localitatea Timișu de Sus, jud. B., instanța apreciază întemeiată excepția invocată, urmând să o admită și, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă și ale H.G. nr. 337/1993, să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., invocată de intimat.
Declină competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petentul O. C. G., cu domiciliul în com. Drăgușeni, ., CNP –_, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B. – SERVICIUL RUTIER, cu sediul în mun. B., .. 28, jud. B., în favoarea Judecătoriei B..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2015.
PreședinteGrefier
A. I. V. E. R.
Red. jud. V.A.I./07.04.2015
Dact. R.E./14.04.2015
.>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4654/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 4428/2015.... → |
|---|
