Plângere contravenţională. Sentința nr. 5073/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5073/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 5073/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr.5073
Ședința Publică din Data de 05 Mai 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Judecător Dr. C. I.
Grefier: L. B.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională împotriva Procesului-Verbal . nr._/24.11.2014, acțiune formulată de petenta .. înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, reprezentată legal prin Administrator Halit S., cu sediul în Mun. C., Bvd. I. C. B. nr. 168, J. C., în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE – POLIȚIA MUNICIPIULUI C., cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 106, J. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ.rep., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 20.04.2015, și la 05.05.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 C.proc.civ.rep., a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.12.2014, sub nr._, petenta .. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. G. AL POLIȚIEI ROMÂNE – POLIȚIA MUNICIPIULUI C., ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună:
- în principal, anularea Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.11.2014
- în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În motivarea cererii, petenta a invocat argumentele ce succed.
La data de 29.10.2014, orele 13 :10, agenții constatatori s-au deplasat la punctul de lucru al petentei situat în C., Șoseaua Mangaliei, nr.17, ocazie cu care au efectuat un control pe linia verificării modului în care sunt respectate dispozițiile Legii nr.333/2003 și ale H.G. nr.301/2012.
În urma controlului efectuat, organul constatator a dispus efectuarea analizei de risc la securitate fizică, conform art.2 alin.3 din H.G. nr.301/2012, în termen de 15 zile.
În mod greșit se menționează în actul sancționator contestat că punctul de lucru al petentei funcționează într-un spațiu de 1.216 mp, întrucât întregul imobil, proprietate a ..R.L., este compus din teren în suprafață de 1.216 mp, conform actelor, și 1.211 mp, conform măsurătorilor, și construcție în suprafață de 64,55 mp.
Imobilul – punct de lucru face obiectul Contractului de Închiriere nr.176/25.09.2014, contractul fiind încheiat în vederea înfiițării societății. Prin Actul adițional nr.180/06.10.2014, în care sunt menționate datele de identificare ale societății petente, s-a modificat art.1 din contractul de închiriere, în sensul că spațiul comercial care face obiectul contractului de închiriere este de 64,55 mp și teren aferent în suprafață de 320,00 mp. Diferența până la 1.216 mp din acte și 1.211,80 mp din măsurători este curte și nu face obiectul contractului.
Urmare celor arătate anterior și având în vedere și art.15 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003, rezultă că măsura efectuării analizei de risc la securitate fizică, conform art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012, dispusă de agentul constatator, nu se poate aplica petentei. Așa cum rezultă din actul adițional, spațiul comercial care formează punctul de lucru al petentei, și în care aceasta își desfășoară activitatea, este sub 500,00 mp, respectiv este o construcție de 64,55 mp amplasată pe un teren de 320,00 mp.
Prin Adresa nr.8928/31.10.2014, petenta a informat agentul constatator că a procedat la instituirea unei forme de pază și a comunicat acestuia Contractul nr.9611/30.10.2014 privind executarea lucrărilor de proiectare, instalare și punere în funcțiune a sistemului de alarmare efracție, respectiv Contractul de Monitorizare și Intervenție nr.2205/30.10.2014. Cu toate acestea, organul constatator a emis două acte sancționatorii împotriva petentei, respectiv:
- procesul verbal . nr._/24.11.2014, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2.000 lei, în temeiul art.3 alin.3 rap. la art.58 și art.59 lit.(b) din Legea nr.333/2003
- procesul verbal . nr._/24.11.2014, prin care petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5.000,00 lei, conform art.3 pct.2 rap. la art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosarul cauzei, înscrisuri (filele nr.11 – 26, din dosar).
În drept, petenta a făcut trimitere la Legea nr.333/2003 și normele de aplicare ale legii, H.G. nr.301/2012, art.16 din O.G. nr.2/2001. .
Având în vedere art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la art.19 O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru (În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei), cererea a fost legal timbrată conform chitanței ../Data CT XWM_/23.04.2014 (fila nr.5, din dosar).
II. Întâmpinarea:
Prin rezoluție, instanța a pus în vedere intimatului să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ.rep., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ.rep..
La data de 12.01.2015, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare – act de procedură prin care și-a precizat poziția procesuală față de plângerea contravențională formulată de petent, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimatul a arătat că petenta a fost sancționată întrucât, în ziua de 29.10.2014, în urma unui control efectuat pe linia respectării prevederilor legii nr.333/2003, efectuat la punctul de lucru aparținând acesteia, situat în C.., Șoseaua Mangaliei nr.177, s-a constatat că nu a fost efectuată analiza de risc la securitate fizică pentru acest obiectiv, fapta fiind prevăzută de art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor rap. la art.3 pct.2 din H.G. nr.301/2012 și sancționată de art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012.
Se învederează că actul sancționator contestat a fost întocmit cu respectarea art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2002, cuprinzând toate elementele obligatorii, inclusiv descrierea faptei cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită; numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele și prenumele contravenientului – în cauză nefiind întrunite niciuna din condițiile care ar putea duce la anularea actului sancționator.
Conform art.2 alin.3 rap. la art.2 alin.1 Anexa la H.G. nr.301/2012, petenta avea obligația de a efectua analiza de risc la securitate fizică pentru punctul de lucru. Susținerea petentei în sensul că măsura dispusă nu îi putea fi aplicată față de art.15 din Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003, pentru că spațiul comercial are o suprafață mai mică de 500,00 mp, nu poate fi reținută deoarece acest text legal face referire la cerințele minimale de securitate pe care trebuie să le îndeplinească societățile ale căror spații comerciale depășesc 500,00 mp, iar nu la efectuarea analizei de risc.
În drept, intimatul a invocat Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor cu modificări și completări, Anexa la H.G. nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003, art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001.
În dovedire,intimatul a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție contestat (filele nr.32 – 35, din dosar).
În temeiul art.223 C.proc.civ., intimatul a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze (fila nr.31 verso, din dosar).
Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:
I. Cu privire la procesul verbal de contravenție contestat:
1. Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța apreciază că actul atacat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.16 și art. 17 din O.G. nr.2/2001, astfel că nu există nicio cauză de natură să atragă nulitatea actului contestat.
De altfel, petenta nu a invocat niciun motiv de nelegalitate a actului sancționator ci s-a limitat la a face trimitere la dispozițiile art.16 din O.G. nr.2/2001 fără a indica vreo cauză de nulitate a actului atacat.
2. Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:
2.1. În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că, la data de 24.11.2014, petenta .. a fost sancționată contravențional de către intimatul I. G. al Poliției Române – Poliția Municipiului C., cu amendă în cuantum de 5.000,00 lei, întocmindu-i-se Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor rap. la art.3 pct.2 din H.G. nr.301/2012 și sancționate de art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012.
Astfel, ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentei că, în ziua de 29.10.2014, orele 13:15, nu a efectuat analiza de risc la securitate fizică pentru obiectivul situat în C., Șoseaua Mangaliei, nr.177.
Potrivit procesului verbal de contravenție contestat, încadrarea juridică a situației de fapt reținute este art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 rap. la art.3 pct.2 din H.G. nr.301/2012, texte legale care dispun în sensul că:
Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experți abilitați, care dețin competențe profesionale dobândite pentru ocupația de evaluator de risc la securitatea fizică.
Constituie contravenție încălcarea ….încălcarea prevederilor art.2 alin.3 din anexă referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate fizică.
Totodată, în procesul verbal de contravenție contestat se precizează că fapta reținută în sarcina petentei este sancționată de art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012, text legal care prevede o amendă contravențională de la 5.000 lei la 10.000 lei.
2.2. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul, potrivit jurisprudenței constante Curții Europene a Drepturilor Omului.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art.31 – 36 din O.G. nr.2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din interpretarea Curții Europene a Drepturilor Omului instanța mai reține că principiul statuat în art.249 Cod de Procedură Civilă, conform căruia sarcina probei revine petentului nu înseamnă că instanțele pornesc de la idei preconcepute în privința vinovăției petentului, în condițiile în care acestuia i se permite să conteste legalitatea și temeinicia proceselor verbale în fața tribunalelor de plină jurisdicție, deci competente să le anuleze, dacă le-ar aprecia ca nule sau netemeinice. Simplul fapt că instanțele decid motivat să nu se încreadă în anumite mijloace de probă sau să nu le aprecize ca fiind credibile, hotărând mai degrabă să se sprijine pe altele, care se află și ele în dosare, nu poate atinge procedura prin inechitate sau arbitrar (M. H. contre la Roumanie ., § 15, netradus).
Raportat la considerentele desprinse din motivarea Curții, instanța reține că concursul dintre cele două prezumții relative, anume legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, respectiv prezumția de nevinovăție a acelui acuzat, impune ca soluția să fie determinată de probațiunea administrată în cauză.
În acord cu principiile jurisprudențiale anterior expuse, instanța apreciază că, în speța dedusă judecății, sarcina probei revine petentei, care trebuie să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție, în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției petentului dincolo de orice îndoială rezonabilă.
2.3. Situația de fapt rezultată din probațiunea administrată în cauză:
Cu titlu preliminar, instanța constată că petenta recunoaște că nu s-a conformat măsurii dispuse în sarcina sa, dar apreciază că o astfel de măsură nu îi era aplicabilă față de dispozițiile art.15 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Prin urmare, problema de drept ce se impune a fi analizată în cauză nu este aceea dacă petenta a efectuat sau nu analiza de risc la securitate fizică pentru obiectivul situat în C., Șoseaua Mangaliei, nr.177, de vreme ce recunoaște că nu a efectuat-o, ci dacă, raportat la norma de incriminare și la art.15 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr.333/2003 îi revenea sau nu o astfel de obligație.
Potrivit acestui din urmă text legal, în spațiile comerciale cu suprafețe mai mari de 500 m2 măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă prezentelor cerințe minimale de securitate.http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68630/_.HTML - # Subsistemul de alarmare la efracție trebuie să asigure protejarea căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare și sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68630/_.HTML - # Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor și ieșirilor, spațiilor de procesare, depozitare și de transfer al valorilor, precum și din spațiile amenajate pentru parcare. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară recunoașterii persoanelor din spațiul clienților.http://10.16.101.23/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68630/_.HTML - # Pentru menținerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.
Textul legal impune, deci, cerințele minimale de securitate pentru spațiile comerciale cu suprafețe mai mari de 500 m2, dar nu exclude din sfera de aplicare a art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 societățile ale căror spații comerciale sunt mai mici de 500 m2 . Față de claritatea textului legal, susținerea petentei în sensul că măsura dispusă nu îi putea fi aplicată câtă vreme spațiul comercial are o suprafață mai mică de 500,00 mp, nu poate fi reținută deoarece textul circumstanțiază cerințele minimale de securitate pe care trebuie să le îndeplinească societățile ale căror spații comerciale depășesc 500,00 mp, fără a face vreo trimitere la efectuarea analizei de risc. În acord cu intimatul, instanța reține că apărarea petentei în sensul că măsura dispusă în sarcina sa nu îi era aplicabilă se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.
2.4. Încadrarea juridică:
Raportat la situația de fapt anterior reținută, instanta constată că, în mod corect, fapta contravențională reținută în sarcina petentei a fost încadrată în dispozițiile art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 rap. la art.3 pct.2 din H.G. nr.301/2012, întrucât există corespondență între fapta concretă astfel cum a fost descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat și modelul abstract descris de norma de incriminare a contravenției, elementele cuprinse în situația de fapt suprapunându-se exact peste cele abstracte existente în descrierea legală a contravenției. De asemenea, instanța constată că norma de incriminare a fost corect coroborată cu dispozițiile art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012, text legal care reglementează sancțiunea aplicabilă contravenției reținute prin procesul verbal de contravenție contestat.
2.5.Raportat la ansamblul considerentelor expuse la punctul 2 din cuprinsul prezentei hotărâri, instanța constată că fapta contravențională există, că a fost săvârșită cu vinovăție de petentă și că este corect încadrată în drept.
3. Asupra legalității sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție contestat:
Potrivit art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012, fapta reținută în sarcina petentei se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Prin actul sancționator contestat, petentei i-a fost aplicată o amendă contravențională în cuantum de 5.000,00 lei.
Instanța constată că amenda contravențională aplicată se încadrează în limitele prevăzute de art.4 lit.(c) din H.G. nr.301/2012, petentei fiindu-i aplicat minimul legal.
4. Asupra reindividualizării sancțiunii aplicate:
Cu titlu teoretic, se impune a reține că, prin norma ce incriminează și sancționează delictul contravențional, legiuitorul a determinat doar pericolul social abstract, revenind judecătorului atributul de a determina în concret gradul de pericol social. Spre deosebire de sancțiunile ce aparțin altor ramuri de drept, sancțiunile din dreptul contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv educativ, scopul dreptului contravențional reprezentându-l prevenirea și combaterea contravențiilor.
Sub aspectul modului de individualizare a sancțiunii, instanța apreciază că se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului – drept pentru care, față de materialul probator al cauzei, va proceda la analiza circumstanțelor favorabile reindividualizrii sancțiunii aplicate.
Analiza pericolului social concret al faptei trebuie raportată la criteriile consacrate de art.21 alin.3 din O.G.2/2001: Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savârșite, ținându-se seama de împrejurarile în care a fost savârsită fapta, de modul și mijloacele de savârsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Societatea petentă a fost înființată la începutul lunii octombrie 2014 (a se vedea certificatul de înregistrare – fila nr.11), ceea ce înseamnă că activitatea acesteia nu putea începe mai devreme de luna octombrie 2014. Or, la data de 29.10.2014, orele 13:15, agenții constatatori se deplasaseră deja la punctul de lucru al petentei situat în C., Șoseaua Mangaliei, nr.177, pentru a efectua controlul pe linia verificării modului în care sunt respectate dispozițiile Legii nr.333/2003 și ale H.G. nr.301/2012. În urma acestui control, petenei i s-au întocmit două acte sancționatorii:
- procesul verbal . nr._/24.11.2014, prin care petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2.000 lei, în temeiul art.3 alin.3 rap. la art.58 și art.59 lit.(b) din Legea nr.333/2003 – fila nr.13
- procesul verbal . nr._/24.11.2014, prin care petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 5.000,00 lei, conform art.3 pct.2 rap. la art.2 alin.3 din Anexa la H.G. nr.301/2012 – fila nr.24.
5. Soluția instanței:
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța:
- va admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta .., împotriva Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.11.2014, în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române – Poliția Municipiului C.
- va dispune înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000,00 lei, cu sancțiunea avertisment, menținând însă celelalte dispoziții ale actului sancționator contestat.
II. Asupra cheltuielilor de judecată solicitate de petentă:
1. În drept:
Art.453 C.proc.civ.: Acordarea cheltuielilor de judecată
(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
2. În speță, soluția instanței asupra cheltuielilor de judecată:
Având în vedere că soluția de admitere în parte a acțiunii are la bază reindividualizarea sancțiunii amenzii contravenționale, în condițiile în care instanța a constatat că fapta contravențională există, că a fost săvârșită cu vinovăție de petentă și că este corect încadrată în drept, este aprecierea instanței că intimatul nu poate fi calificat drept parte care a pierdut procesul, în sensul art.453 C.proc.civ.rep., după cum nici petenta nu poate fi calificată drept parte care a câștigat procesul, în sensul aceluiași text legal.
Culpa procesuală aparține petentei câtă vreme fapta contravențională a fost săvârșită cu vinovăție de către aceasta, soluția de admitere în parte fiind doar efect al aplicării la speță a art.34 (Instanța competentă să soluționeze plângerea ….. hotărăște asupra sancțiunii) în referire la art.21 alin.3 rap. la art.7 din O.G.2/2001.
Față de argumentele expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentă cu privire la obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
III. Instanța din oficiu:
În temeiul art.22 alin.6 C.proc.civ.rep., cu referire la art.453 C.proc.civ.rep., instanța va lua act de faptul că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Reținând dispozițiile legale ce succed,
- art.34 alin.2 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la art.466 alin.1 C.proc.civ. rep. coroborat cu art.483 alin.2 C.proc.civ. rep.;
- art.468 alin.1 C.proc.civ. rep.;
- art.471 alin.1 C.proc.civ. rep.,
prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal – Secția de C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta .., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI_, reprezentată legal prin Administrator Halit S., cu sediul în Mun. C., Bvd. I. C. B. nr. 168, J. C., împotriva Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.11.2014, în contradictoriu cu intimatul I. G. al Poliției Române – Poliția Municipiului C., cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 106, J. C..
Modifică Procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.11.2014 în sensul înlocuirii amenzii contravenționale în cuantum de 5.000,00 lei, cu sancțiunea avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale Procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/24.11.2014.
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentă cu privire la obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Ia act că, în prezenta cauză, intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare,conform art.468 alin.1 C.proc.civ. rep..
Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ. rep..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.05.2015.
Președinte, Grefier,
Judecător Dr. C. I. L. B.
Red. Jud. C.I. / 29.12.2015;
Tehnored. Grf. L.B. / 29.12.2015/ 4 exp.
Comunicat 2 exp.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4181/2015. Judecătoria CONSTANŢA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5132/2015.... → |
|---|
