Plângere contravenţională. Sentința nr. 6714/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 6714/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 2509/212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.6714/08.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. F.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. P. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . 12 nr._.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 08.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.01.2015 sub nr._, astfel cum a fost precizată la data de 04.02.2015, petentul D. P. a chemat în judecată pe intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.- CESTRIN, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/02.05.2012 și pe cale de consecință exonerarea de la plata amenzii aplicate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că s-a reținut în sarcina sa că
la data de 08.01.2012, a condus pe A2, km 144+100 m, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă, procesul verbal de contravenție fiind încheiat la data de 02.05.2012 însă nu a fost comunicat nici până în prezent, fiind dispusă comunicarea la o adresă la care petentul nu mai locuiește din 23.09.2009, fapt care echivalează cu necomunicarea acestuia.
Petentul a invocat prescripția dreptului intimatei de a executa sancțiunea, deoarece procesul verbal nu a fost comunicat precum și nulitatea procesului verbal prin prisma faptului că lipsește semnătura olografă a agentului constatator, susținând în esență că dispozițiile OG 2/2001 nu au prevăzut posibilitatea folosirii semnăturii electronice iar prevederile art. 4 din legea nr. 455/2004 vizează un înscris care urmează a fi citit prin intermediul unui program electronic, fără a fi aplicabile procesului verbal de contravenție redactat pe hârtie și comunicat prin poștă.
Referitor la măsura complementară de obligare a contravenientului la plata tarifului de despăgubire, petentul a arătat că trebuie avute în vedere prevederile art. II din Legea nr. 144/2012, potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute în O.G. nr. 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a legii se anulează.
Totodată, petentul a susținut că, potrivit jurisprudenței CEDO în materie, se bucură de prezumția de nevinovăție, sarcina probei revenind organului constatator.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri pe care le-a atașat la dosarul cauzei. (f. 2-f.3, f. 21- f.25)
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la data de 25.02.2015, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.- CESTRIN a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că fapta a fost săvârșită la data de 08.01.2012 și sancționată la data de 02.05.2012, respectiv în termenul de 6 luni de aplicare a sancțiunii prev. de art. 13 din OG 2/2001, că procesul-verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., iar contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Intimata a mai arătat că procesul-verbal conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator Vidrascu I. A., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Intimata a mai susținut în esență și că nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice, precizând că O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Totodată, intimata a mai arătat că procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentului la adresa furnizată de către organele abilitate, în speță Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor iar petentul ar fi trebuit să își actualizeze informațiile cuprinse în certificatul de înmatriculare pentru ca procesul verbal de contravenție să îi fie comunicat la noua adresă, conform disp. art. 2 din Ordinul nr, 1501/2006, orice schimbare a datelor fără a fi îndeplinite aceste formalități fiind inopozabilă terților.
În drept, au fost invocate dispozițiile 0.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I. NR. 769/2010.
În probațiune, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a anexat întâmpinării următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: dovada comunicării procesului verbal prin afișare (f. 36), certificat calificat pentru semnătura electronică și autorizația de control a agentului constatator (f. 358) și proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR (f. 33-34).
La solicitarea instanței au fost depuse note scrise privind modalitatea de comunicare a procesului verbal de contravenție de către ambele părți, astfel: la data de 03.04.2015 de către petent (f.42) și la data de 24.04.2015 de către intimat (f.50)
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/02.05.2012 întocmit de către agentul constatator Vidrascu I. A., angajat al COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., petentul a fost sancționat în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, stabilindu-se în sarcina acestuia și obligația achitării unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 euro, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În fapt, s-a reținut că vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, aparținând lui D. P. a circulat în data de 08.01.2012, ora 16:18, locul Autostrada A2 km144+100 m, Fetești, județul Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța constată că plângerea contravențională a fost depusă în termen întrucât intimata nu i-a comunicat petentului procesul verbal de contravenție contestat în modalitatea principală prevăzută de art. 27 din același act normativ, astfel cum acest text de lege a fost interpretat prin Decizia nr. XII/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, respectiv, prin poștă, cu aviz de primire, ci în modalitatea subsidiară, prin afișare la domiciliul contravenientului, astfel cum rezultă din dovada de afișare întocmită la data de 16.05.2012 – fila 36.
Or, o astfel de comunicare, realizată în mod principal, nu în mod subsidiar, astfel cum a statuat instanța supremă în cuprinsul hotărârii anterior citate, nu este legală, neputând determina începerea curgerii termenului de formulare a plângerii contravenționale, prevăzut în art. 31 din OG nr. 2/2001. Având în vedere că potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de Proc. Civ: „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, instanța reține că interpretarea dată de instanța supremă trebuie aplicată în prezenta cauză, întrucât nu se poate discuta asupra retroactivității legii, deoarece prin Decizia nr. XII/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a creat o normă de drept ci doar s-a interpretat unitar.
Totodată, instanța constată că potrivit actelor de identitate de la filele 22-24, petentul, începând cu data de 23.09.2009 figurează având drept domiciliu în municipiul C., . A, jud. C..
Instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile intimatei în sensul că este culpa exclusivă a petentului în ceea ce privește comunicarea procesului verbal la adresa actuală de domiciliu, întrucât acesta avea obligația potrivit art. 2 alin. 2 din Ordinul nr. 1501/2006 ca, în termen de 30 de zile de la data schimbării domiciliului să solicite autorității emitente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare, având în vedere disp.art. 91 C. civ., potrivit cărora dovada domiciliului se face cu mențiunile din cartea de identitate. În consecință, din moment ce comunicarea procesului verbal a fost făcută la adresa din municipiul C., ., ., ., și nu la adresa din municipiul C., . A, care era înscrisă în actul de identitate al petentului la data întocmirii procesului verbal de contravenție, comunicarea procesului verbal a fost una nelegală.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că motivul de nulitate invocat de către petent, cu privire la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, este întemeiat, pentru următoarele motive:
Conform disp. art. 17 din OG 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitatea constatându-se și din oficiu.
Instanța apreciază că lipsa semnăturii olografe de pe procesul verbal de contravenție emis și comunicat în condițiile art. 26 din OG 2/2001 constituie un motiv de nulitate al acestuia, pentru considerentele care urmează:
Art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală și în privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002. Excepțiile de la aplicarea procedurii contravenționale de drept comun sunt indicate expres și limitativ în cuprinsul O.G. nr. 15/2002 și constau, pe de o parte, în posibilitatea încheierii procesului – verbal de constatare a contravențiilor în condiții derogatorii de la art. 19 din O.G. 2/2001 referitoare la semnarea procesului verbal de contraveninent și prezența unui martor, atunci când procesul – verbal se încheie în lipsa contravenientului și pe de altă parte, în stabilirea unei competențe teritoriale speciale a instanței care soluționează plângerea contravențională conform art. 101 din O.G. nr. 15/2002, sub toate celelalte aspecte rămânând pe deplin aplicabile dispozițiile O.G. 2/2001
Procesul verbal de contravenție care face obiectul prezentei cauze și care a fost comunicat petentului potrivit disp. art. 27 din O.G.. 2/2001 nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci poartă mențiunea că a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Prin urmare, pentru că un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001, republicată trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Totodată, art. 4 pct. 3 din aceeași lege definește semnătura electronică ca reprezentând date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din aceeași lege ca reprezentând semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară acestora este identificabilă.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că semnătura electronică se atașează unor date în formă electronică, fiind improprie primirii, de către destinatar, a informațiilor pe suport de hârtie. Înscrisul comunicat celeilalte părți pe suport de hârtie, fără semnătura originală a celui de la care emană, are doar valoarea unei copii a înscrisului electronic original.
Procesului – verbal imprimat pe suport de hârtie și comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă. Raportat la forma de emitere și comunicare a actului, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
Dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 consacră un caz de nulitate absolută a procesului – verbal determinat de lipsa unui element procedural esențial, sancțiunea nulității intervenind indiferent de existența sau nu a unei vătămări.
Inserarea în cuprinsul procesului – verbal transmis persoanei sancționate contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G.nr. 15/2002 a mențiunii că procesul – verbal a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare nu pot avea semnificația acoperirii nulității care intervine în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Instanța apreciază că în măsura în care legiuitorul ar fi dorit să prevadă o atare posibilitate și în privința proceselor – verbale încheiate în condițiile art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., ar fi prevăzut expres, în cuprinsul acestui act normativ, această soluție.
Chiar dacă semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport de hârtie și, în plus aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic. În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport de hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator.
Totodată, instanța are în vedere că în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 6/2015 din 16.02.2015 publicată în Monitorul Oficial din data de 25.03.2015, și conform căreia: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator” iar potrivit disp. art. 517 alin. 4 Cod Proc. Civilă această decizie este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial
Pentru aceste motive, instanța apreciază că în cauză, procesului verbal de contravenție îi lipsește un element esențial, respectiv semnătura olografă a agentului constatator, lipsa acesteia conducând la nulitatea procesului verbal de contravenție, în condițiile art. 17 din OG 2/2001.
Față de concluzia cu privire la acest motiv de nulitate, instanța nu va mai proceda la analizarea celorlalte motive invocate de către petent pe calea prezentei plângeri contravenționale.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite plângerea formulată de petent, va anula procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.05.2012 și va exonera pe petent de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și de la plata tarifului de despăgubire de 28 euro.
Reținând culpa procesuala a intimatei in declanșarea prezentului litigiu, în temeiul art. 453 Cod Proc. Civilă, instanța va dispune obligarea acesteia la plata către petent a sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat conform chitanței . nr. 588 din data de 23.05.2015, și suma de 20 lei constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul D. P., CNP_, cu domiciliul în C., ., jud.C. și cu domiciliul procesual ales în C., ., nr.128A, ., ., la Cabinet Avocat D. B. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A.- CESTRIN, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J40/552/15,01,2004, CUI_, cu sediul în București, ..401A, sector 6 București, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.05.2012.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.05.2012 și exonerează pe petent de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei și de la plata tarifului de despăgubire de 28 euro.
Obligă intimata la plata către petent a sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din care suma de 200 lei constând în onorariu avocat și suma de 20 lei constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. F. D. Ș.
Red.jud.L.F./08.06.2015
Tehnoredact.D.Ș.
4 ex./19.06.2015
← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 7272/2015.... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 6626/2015. Judecătoria... → |
---|