Plângere contravenţională. Sentința nr. 7492/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7492/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 7492/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7492/2015
Ședința din data de 23.06.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petent K. I. și pe intimat S.C. L. C. S.R.L. , intimat P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, având ca obiect plângere contravențională DPLC_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 16.06.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.06.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 29.12.2014, sub numărul_, petentul K. I. a formulat plângere contravențională împotriva procesului – verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 16.12.2014 de intimatul P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, solicitând anularea acestuia, solicitând și restituirea de către intimatul S.C. L. C. S.R.L. a sumei de 600 de lei achitată în baza dispoziției nr. 6288/16.12.2014, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, petentul a arătat că la data de 16.12.2014 a parcat mașina pe trotuarul aferent străzii Primăverii și s-a deplasat la clinica Provita pentru a ridica analizele salariaților de la S.C. Etermed S.A. și a fost reținut de doctor pentru că era suspect cu afecțiuni ale inimii, iar când s-a întors la mașină nu a mai găsit-o.
Petentul a mai arătat că în zona în care a parcat mașina nu exista niciun semn de semnalizare – parcare interzisă, staționare sau oprire interzisă, și a rămas un spațiu de peste un metru pentru trafic pietonal.
Petentul a arătat că obligarea la plata sumei de 600 de lei este abuzivă, întrucât nici în OUG 195/2002 și nici în HG 1391/2006 nu este reglementată procedura ridicării vehiculelor, iar HCLM nr. 184/2013 nu poate completa această omisiune, întrucât se deturnează ierarhia normelor juridice.
În probațiune, petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin precizările depuse la dosar la data de 03.02.2015, petentul a arătat că acțiunea este formulată în contradictoriu cu primarul mun. C. și Poliția Locală C., în temeiul art. 24 din HCLM nr. 184/2013 și art. 31-35 din OG nr. 2/2001, solicitându-se anularea procesului verbal . nr._/16.12.2014, iar de la intimatul S.C. L. C. S.R.L. solicită restituirea sumei de 600 lei.
Petentul a arătat de asemenea că nu înțelege să invoce excepția de nelegalitate a HCLM nr. 184/2013.
Intimatul S.C. L. C. S.R.L. nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a formula apărări.
Intimatul P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ a depus întâmpinare, prin care invocat excepția lipsei calității procesual pasive pentru capătul de cerere referitor la obligarea la plata sumei de 600 de lei reprezentând contravaloarea serviciului de ridicare, transport și depozitare, la care a renunțat la termenul din 16.06.2015.
Intimatul a solicitat de asemenea respingerea plângerii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată și a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat.
În cauză instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._/16.12.2014, petentul K. I. a fost sancționat cu avertisment scris în temeiul art. 9 pct. 39 coroborat cu art. 10 alin. 1 din HCLM nr. 184/2003, reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 16.12.2014, ora 16,35 a oprit voluntar pe . cu autoturismul marca Renault cu nr._ pe trotuarul aferent . lăsa un spațiu de cel puțin un metru pentru circulația pietonilor.
Conform Dispoziției n. 6288/16.12.2014, s-a dispus ridicarea autovehiculului, în baza art. 20 din HCLM nr. 184/2013.
Instanța reține astfel că petentul a fost sancționat contravențional și s-a dispus măsura ridicării autoturismului său în baza unor dispoziții cuprinse într-o hotărâre a Consiliului Local al Mun. C., respectiv HCLM nr. 184/2003.
Prin Decizia nr. 9/25.05.2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) și art. 135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) și alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 21 lit. b) și art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art. 64 și art. 97 alin. (1) lit. d) și alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale.”
Chiar dacă în conformitate cu prevederile art. 517 C.proc.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, adică în cazul de față 15.07.2015, instanța apreciază că Decizia nr. 9/2015 trebuie aplicată și în prezenta cauză, neputându-se discuta despre o retroactivitate a legii, în condițiile în care printr-o decizie pronunțată de Î.C.C.J. într-un recurs în interesul legii nu se creează o normă de drept, ci doar se interpretează unitar anumite dispoziții legale.
Astfel, în lipsa indicării actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, instanța apreciază că devin incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea care intervine fiind nulitatea procesului-verbal de contravenție.
Vătămarea produsă prin lipsa actului normativ care stabilește și sancționează contravenția, constă în faptul că atât petentul cât și instanța se află în imposibilitatea de a verifica dacă s-a realizat o încadrare legală a faptei, respectiv dacă fapta descrisă în procesul-verbal contestat constituie contravenție și dacă se încadrează în normele legale indicate.
Indicarea în procesul-verbal a actului normativ prin care se stabilește și se soluționează contravenția constituie garanția aplicării corecte a legii, iar indicarea greșită a acestuia prejudiciază contravenientul, întrucât împiedică verificarea condițiilor existenței faptei.
Având în vedere constatarea nelegalității procesului-verbal contestat, instanța nu va mai proceda și la analiza criticilor privind netemeinicia acestuia, acest demers fiind inutil față de aspectele deja analizate.
Pentru aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție DPLC nr._/16.12.2014, ca nelegal întocmit.
În ceea ce privește solicitarea petentului de obligare a intimatului S.C. L. C. S.R.L. la restituirea sumei de 600 de lei, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că S.C. L. C. S.R.L. nu poate răspunde față de petent decât atunci când se solicită eventuale despăgubiri pentru pagubele produse prin ridicarea autoturismului sau atunci când lipsește dispoziția de ridicare a autoturismului. În condițiile în care agentul poliției locale a emis dispoziția de ridicare, angajatul S.C. L. C. S.R.L. este obligat să se supună acestei măsuri, acesta neavând un drept de apreciere, fiind complet subordonat din acest punct de vedere deciziei agentului constatator iar neaducerea la îndeplinire a dispoziției de ridicare putând constitui infracțiunea de abuz în serviciu.
Susținerile petentului conform cărora dispoziția de ridicare este abuzivă întrucât s-a făcut în lipsa unui temei legal nu justifică îndreptarea pretențiilor sale de restituire a sumei de 600 lei către S.C. L. C. S.R.L., acest intimat nefăcând altceva decât să se conformeze dispoziției de ridicare emise de reprezentatul Poliției Locale.
Având în vedere că a căzut în pretenții, în sensul art. 453 C.proc.civ., prin admiterea plângerii contravenționale, intimatul P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ va fi obligat la plata către petent a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru aferentă capătului de cerere având ca obiect anularea procesului verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul K. I. și cu domiciliul în MEDGIDIA, .. 28, J. C. în contradictoriu cu intimatul P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ cu sediul în CONSTANTA, J. C..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din 16.12.2014.
Respinge cererea petentului de obligare a intimatului S.C. L. C. S.R.L. cu sediul în CONSTANTA, .. 133, J. C. la restituirea sumei de 600 de lei, ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea petentului cu privire la obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă intimatul P. M. C. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ la plata către petent a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată astăzi, 23.06.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
Red. Jud. D.D.2ex/ 26 08 2015
Emis 3 comunicări, la data de
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6411/2015.... | Succesiune. Sentința nr. 7520/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
