Plângere contravenţională. Sentința nr. 8300/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8300/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 4261/212/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
., C.; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar nr._
Sentința civilă nr.8300
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Jud. U. A.
GREFIER: T. E.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională – DPLC nr._/2015, acțiune formulată de petentul G. G. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., ., județ C. în contradictoriu cu intimata P. M. C. – Direcția Poliția Locală, cu sediulîn C., județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.07.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 15.07.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2015 sub nr._, petentul contestator G. G. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul P. M. C. – pentru DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 02.02.2015 ȘI restituirea sumei de 600 lei achitată în urma ridicării, transportării și depozitării autoturismului său.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că în seara zilei de 01.02.2015, orele 22:30 a ajuns cu autoturismul proprietate în fața blocului în care locuiește și, întrucât nu a găsit nici un loc de parcare între . giratoriu Soveja cu . mașina cu roțile pe începutul marcajului stației de autobuz I..
Menționează că a intenționat ca dimineața să mute mașina din locul respectiv și că în porțiunea dintre mașini ar fi încăput un autobuz.
Dimineața pe la ora 09:05 a constatat că mașina nu mai era, fiind ridicată și transportată de . la sediul acesteia. Pentru . autoturismului a trebuit să plătească suma de 600 lei și amendă în cuantum de 390 lei în urma procesului verbal întocmit de poliția locală.
Mai menționează că valoarea sumei plătite depășește valoarea pensiei pe o lună, că nu există locuri de parcare și că acest fapt l-a determinat să parcheze mașina acolo.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
Intimata a formulat întâmpinare la data de 15.04.2015 prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, se arată că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de adevăr, fiind emis ca urmare a constatărilor făcute de agentul constatator prin propriile simțuri. Sarcina probei incumbă petentului în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, iar în cauza de față acesta nu a făcut dovada faptului că nu este vinovat. Planșele foto anexate nu lasă nici un dubiu rezonabil în privința existenței faptei săvârșite și consemnate în actul sancționator: numărul autovehiculului și marca acestuia sunt clar vizibile, data și ora săvârșirii faptei sunt înscrise în mod vizibil. Mai mult decât atât, în cadrul rubricii „alte mențiuni” a actului sancționator, cât și în cadrul plângerii, petentul a recunoscut fapta săvârșită.
Apreciază intimata că nu sunt relevante explicațiile referitoare la faptul că nu a găsit un loc de parcare.
S-a depus și documentația ce a stat la baza încheierii procesului verbal contestat, respectiv 3 fotografii.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 390 lei, reținându-se în fapt că la aceeași dată, ora 08:55, pe . I. a staționat voluntar auto marca Skoda cu nr. de înmatriculare_ în stația RATC I. obturând accesul mijloacelor de transport public de persoane, fapta de natură contravențională prevăzută de art. 143 lit. a din ROUG nr. 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil, însă acesta nici măcar nu a înțeles să afirme o altă situație de fapt, recunoscând săvârșirea faptei chiar în cuprinsul plângerii formulate.
Și la rubrica obiecțiuni din procesul verbal contestat este menționat faptul că petentul a recunoscut săvârșirea faptei, acesta afirmând la momentul întocmirii actului că nu a găsit loc de parcare.
De asemenea, săvârșirea faptei rezultă fără dubiu și din fotografiile depuse la dosarul cauzei de către intimată (file 27-29).
Afirmația petentului în sensul că nu a găsi un alt loc de parcare nu îl poate exonera de răspundere, fiecare cetățean având obligația de a avea o conduită conformă cu dispozițiile legale.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța și-a format convingerea că petentul a comis fapta care a fost reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
Potrivit art. 143 lit. a din HG nr. 1391/2006, se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:
a)în toate cazurile în care este interzisa oprirea voluntara.
Iar conform art. 142 alin. 1 lit. g din același act normativ, se interzice oprirea voluntara a vehiculelor în statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m înainte si dupa acestea
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța apreciază că nu este oportună înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, având în vedere că blocarea accesului mijloacelor de transport prezintă pericol social ridicat din moment ce o astfel de faptă poate avea ca efect îngreunarea traficului rutier și, implicit, crearea unor pericole pentru autoturismele, pietonii și persoanele care circulă cu mijloacele de transport public.
Pentru motivele arătate, în temei art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea ca nefondată.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ., instanța urmează să oblige petentul la plata către intimată a sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. G. (CNP_), cu domiciliul în C., ., ., ., județ C. în contradictoriu cu intimata P. M. C. – Direcția Poliția Locală, cu sediulîn C., județ C., ca neîntemeiată.
Respinge cererea privind obligarea intimatei la restituirea sumei de 600 lei, ca neîntemeiată.
Obligă petentul la plata către intimată a sumei de 370 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicării.
Apelul se depune la Judecătoria C. sub sancțiunea nulității
Pronuntata, astazi, 15.07.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud.U. A. T. E.
Red.Jud.U.A./02.09.2015/4 ex
Tehored.Gr.T.E./04.09.2015
emis 2 .>
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8435/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
