Pretenţii. Sentința nr. 3596/2015. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 3596/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 3596/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3596/27.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul G. L. și pârâta ASOCIAȚIA DE P. .>, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 24.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015 când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.10.2013 sub nr._, reclamantul G. L. a solicitat instanței obligarea pârâtei Asociația de P. . restituirea sumei de 5100 lei, reprezentând contravaloarea consumului de apă caldă și rece imputat în plus aferent perioadei martie 2012 – iunie 2013 și la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat, în esență, că în perioada martie 2012 – iunie 2013 pârâta nu a stabilit consumul de apă caldă și apă rece raportat la indexul declarat de acesta, ci a calculat sumele datorate conform sistemului paușal.
În luna martie 2012, administratorul Asociației de P. .-a prezentat la apartamentul reclamantului în scopul verificării apometrelor, însă, după ce i-a permis de două ori accesul, următoarea dată a refuzat primirea întrucât administratorul nu era însoțit de o comisie de specialiști din cadrul R.A.J.A. sau R.A.D.E.T și de doi vecini din ., reclamantului i s-a imputat un consum de apă excesiv până în luna iunie 2013 inclusiv.
Reclamantul a mai învederat că nu au fost respectate dispozițiile art. 6.1 și 6.2 din H.G. nr. 1588/2007, calculul potrivit sistemului paușal fiind greșit.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1092 C.civ.
În dovedire, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu expertiza contabilă.
Prin întâmpinarea depusă la data de 06.01.2014 (f. 58), pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile a informării cu privire la avantajele medierii și pentru necontestarea pe cale administrativă a listelor de plată.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, învederând că susținerile conform cărora reclamantul a permis administratorului asociației accesul în apartamentul său nu sunt reale.
Cât privește modul de calcul la sistemul paușal, dispozițiile la care se referă reclamantului nu sunt instituite prin lege ci fac parte din convenția de repartizare a consumurilor de apă încheiată de o asociație de proprietari din Municipiul București.
Pârâta a mai precizat că reclamantul nu a declarat în perioada martie 2012 – iunie 2013 indexurile aferente consumului de apă caldă și apă rece, astfel că în mod corect consumul a fost stabilit raportat la sistemul paușal.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
În dovedirea apărărilor, pârâta nu a solicitat încuviințarea de probe.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (f. 71) prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâtă și a reiterat în esență aspectele invocate în cererea de chemare în judecată.
Prin concluziile scrise depuse de reclamant în data de 27.03.2015, acesta și-a micșorat câtimea pretențiilor față de concluziile raportului de expertiză, solicitând obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4626 lei, reprezentând contravaloarea consumului de apă rece și apă caldă imputat în plus pe perioada martie 2012 – mai 2013.
La termenul de judecată din data de 11.03.2014, instanța a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, pentru considerentele arătate în încheierea de ședință de la acel termen.
În ceea ce privește probatoriul, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu, la solicitarea ambelor părți, proba cu expertiza contabilă precum și proba testimonială, propusă de ambele părți, în cadrul căreia au fost audiați martorii S. I. și T. M., ale căror declarații se regăsesc la filele 186 și 187.
Analizând ansamblul materialului probator instanța expune următoarele considerente:
În fapt, reclamantul G. L. este proprietarul imobilului-apartament situat în C., .. 3, ., jud. C., aflat în structura de organizare a Asociației de P. . ce nu este contestat de părți.
În calitate de proprietar al acestui imobil, reclamantul a beneficiat de serviciile prestate de furnizori, prin intermediul asociației de proprietari, având obligația corelativă de a plăti lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce îi revenea din cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cea aferentă consumului de apă caldă și apă rece.
Din înscrisurile depuse de reclamant la dosarul cauzei, respectiv listele de plată a cotelor de contribuție (f. 11-29) și chitanțele eliberate de asociația de proprietari pârâtă (f. 35-40), rezultă că reclamantul a achitat consumul de apă caldă și apă rece aferent perioadei martie 2012 – iunie 2013, astfel cum a fost stabilit de pârâtă.
În drept, din principiul consacrat în art. 1470 Cod civil, în acord cu care orice plată presupune o datorie, instanța reține că plata, ca operațiune juridică, presupune existența unei obligații care trebuie stinsă. Pe cale de consecință, în ipoteza în care s-a executat o plată căreia nu îi corespunde o asemenea obligație, plata astfel executată este nedatorată, fiind lipsită de cauză și, astfel, supusă repetițiunii. Cu alte cuvinte, plata nedatorată presupune executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia.
Conform art. 1165 din același act normativ, contractul este un act juridic generator de obligații.
În concordanță cu dispozițiile art. 1341 alin. (1) C.civ., cel ce plătește fără a datora are dreptul la restituire, care, în temeiul art. 1344 C.civ., se realizează în acord cu dispozițiile cuprinse în art. 1.635 – art. 1649.
Efectul unei plăți nedatorate constă în nașterea unui raport juridic obligațional nou, în temeiul căruia cel care a efectuat plata, solvens, devine creditorul obligației de restituire a ceea ce a plătit în mod nedatorat, iar cel care a încasat suma, accipiens, debitorul acestei obligații.
Acesta este raportul juridic dedus judecății în prezenta cauză și, prin urmare, instanța urmează să analizeze condițiile plății nedatorate, respectiv condițiile cerute de lege pentru valabilitatea acesteia.
Pentru nașterea valabilă a raportului juridic în temeiul căruia pârâta ar putea fi obligată la restituirea către reclamantă a ceea ce a primit, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: prestația pe care solvensul a executat-o trebuie să fi avut semnificația operațiunii juridice a unei plăți, să fi fost făcută cu titlu de plată; datoria în considerarea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic, în raporturile dintre solvens și accipiens (in debitum); plata să fi fost făcută din eroare, în sensul că solvensul a avut credința că este debitor al accipiensului.
În cauza de față, pentru a stabili dacă reclamantul G. L. a plătit fără a datora contravaloarea consumului de apă caldă și apă rece corespunzător intervalului martie 2012 – iunie 2013, instanța are în vedere dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, în conformitate cu care toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Potrivit art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociației pentru: apă rece și canalizare; apă caldă menajeră; energia termică, combustibilul și apa rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință. Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcție de indexul contoarelor individuale sau în funcție de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile.
Conform art. 25 alin. (1) din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 343/2010, citirea indecșilor repartitoarelor de costuri pentru apă caldă se face de reprezentantul asociației de proprietari/locatari sau de prestator, împreună cu proprietarul apartamentului ori spațiului cu altă destinație, concomitent cu citirea indecșilor repartitoarelor de costuri pentru apă caldă montate în instalațiile comune de utilizare. Citirea se poate realiza și numai de către proprietar, dar în aceeași zi în care se fac și restul citirilor, caz în care reprezentantul asociației de proprietari/locatari, respectiv prestatorul au obligația de a centraliza datele și de a face verificări cel puțin trimestrial privind corectitudinea datelor transmise. Totodată, art. 26 alin. (2) lit. d) prevede că apartamentul sau spațiul cu altă destinație este considerat fără repartitoare de costuri pentru apă caldă atunci când timp de 3 luni proprietarul nu permite citirea și/sau verificarea repartitoarelor de costuri pentru apă caldă.
Prin procesul-verbal întocmit la data de 10.03.2012 de Comitetul executiv al asociației de proprietari (f. 66-67) ca urmare a verificării consumurilor de apă prin citirea indexurilor apometrelor, s-a constatat refuzul proprietarului reclamant de a permite accesul comisiei de verificare în apartament, motiv pentru care, având în vedere și faptul că s-a constatat o neconcordanță a consumului de apă corespunzător lunii februarie 2012 pentru apartamentul nr. 36, s-a decis aplicarea sistemului paușal pentru stabilirea consumului de apă pentru acest apartament.
Din materialul probator administrat în cauză, instanța reține că reclamantul G. L. nu și-a îndeplinit obligația de declarare a indexurilor la apă pentru apartamentul proprietatea sa corespunzător perioadei martie 2012 – iunie 2013, nefăcând dovada în acest sens, și nici nu a permis citirea apometrelor pentru determinarea consumului real de apă.
Refuzul reclamantului de a permite citirea apometrelor este atestat nu numai prin procesul-verbal încheiat la data de 10.03.2012 de Comitetul executiv al asociației de proprietari, ci este confirmat prin declarațiile martorilor audiați în cauză.
În acest sens, martorul T. M. a arătat că a fost membru al comisiei constituite în vederea verificării consumului de apă și a asistat la două astfel de refuzuri ale reclamantului (f. 186), iar martorul S. I. a precizat, de asemenea, că reclamantul nu a permis comisiei accesul în apartament, deși martorul l-a rugat pe acesta să primească în casă membrii comisiei pentru a se cunoaște consumul corect de apă (f. 187).
Prin urmare, refuzul reclamantului de a permite citirea apometrelor nu a fost singular, contrar susținerilor reclamantului, astfel că în mod corect stabilirea consumului de apă caldă și apă rece s-a făcut prin raportare la sistemul paușal. Din acest motiv, pârâta nu poate fi ținută să restituie reclamantului sumele pe care le-a primit de la acesta și care reprezintă diferența între contravaloarea consumului real de apă caldă și apă rece, și a consumului de apă stabilit prin aplicarea sistemului paușal.
Conform raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză (f. 166-169), calculul corect în sistem paușal, raportat la numărul de 3 persoane care ocupă imobilul-apartament situat în C., .. 3, ., jud. C., este pentru apa rece, de 336,6 m.c., iar pentru apa caldă, de 316,6 m.c., corespunzător perioadei martie 2012 – iunie 2013, în timp ce în listele de plată întocmite de Asociația de proprietari figurează un consum de apă rece mărit cu 1,2 m.c./lună și un consum de apă caldă diminuat cu 0,6 m.c./lună, ceea ce duce la o diferență de plată de achitat de reclamant de 248,81 lei.
Instanța constată că prevederile art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr._ nu instituie criterii de calcul a consumului de apă caldă și apă rece, contrar susținerilor reclamantului și nu prezintă relevanță juridică în prezenta cauză.
Astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, sumele stabilite de pârâtă cu titlu de contravaloare apă caldă și apă rece furnizată la apartamentul proprietatea reclamantului sunt mai mici decât cele calculate potrivit criteriilor tehnice privind stabilirea consumurilor de apă în sistem paușal.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța reține că suma de 4626 lei, solicitată de reclamant cu titlu de contravaloare a consumului de apă rece și apă caldă imputat în plus pe perioada martie 2012 – mai 2013 a fost plătită în mod datorat, datoria în considerarea căreia a fost făcută plata existând din punct de vedere juridic.
Față de argumentele expuse mai sus, întrucât că nu este îndeplinită condiția negativă prevăzută de lege pentru admiterea cererii de chemare în judecată referitoare la inexistența din punct de vedere juridic a obligației de a plăti suma de bani solicitată a fi restituită, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul G. L. în contradictoriu cu pârâta Asociația de P. .> Instanța va respinge ca neîntemeiată și cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtei la rambursarea cheltuielilor de judecată efectuate în cauză întrucât prin raportare la soluția instanței de respingere a cererii de chemare în judecată și, în baza dispozițiilor art. 453 C.pr.civ., acesta nu este îndreptățit la acordarea cheltuielilor efectuate.
În temeiul art. 453 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a reclamantului în declanșarea prezentului litigiu, acesta căzând în pretenții prin respingerea cererii introductive de instanță, pârâta este îndrituită la restituirea sumelor achitate cu titlu de cheltuieli de judecată. Instanța ia act că pârâta a achitat suma de 1500 lei, reprezentând onorariu de avocat, achitat conform chitanței nr. 521/06.01.2014 atașate la dosar, astfel că va obliga reclamantul la plata acestei sume cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G. L., CNP_, cu domiciliul în C., ., ..8, . în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. . sediul în C., ., ., ., ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul la plata către pârâta a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. D. D. Ș.
Red.,tehnored.D.D.
4 ex./02.07.2015
← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3542/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3547/2015.... → |
---|