Fond funciar. Sentința nr. 5083/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5083/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 29-12-2015 în dosarul nr. 5083/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5083/2015
Ședința publică de la 29 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. M.
Grefier P. G.
Pe rol judecarea cauzei civile, privind reclamanții G. I. și B. M., în contradictoriu cu pârâții C. L. A ORASULUI POPESTI LEORDENI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, C. JUDEȚEANĂ ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, L. I. F., L. P. P., L. A. A., L. I., L. C. I., T. A., N. R., N. M., N. C., N. T., N. A. și C. F., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile au avut loc in ședința publica din data de 03.12.2015, fiind consemnate in încheierea de ședință de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11.12.2015, 17.12.2015 și 29.12.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 09.01.2015, reclamanții G. I. și B. M. au chemat în judecată pe pârâții C. L. Popești-Leordeni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și C. Județeană Ilfov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună următoarele:
- să constate nulitatea absolută parțială și, în consecință, modificarea titlului de proprietate nr._/18.02.2008 în sensul radierii de pe titlu a numiților L. I. Brigita, N. N. I. și N. N. T.;
- să dispună modificarea și completarea titlului de proprietate nr._/18.02.2008 în sensul completării suprafeței de teren la care era îndreptățit tatăl lor G. I. M., și anume suprafața totală de 14.000 mp;
- în subsidiar, să dispună obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru suprafața de 14.000 mp în favoarea tatălui lor G. I. M..
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt copiii și moștenitorii defunctului G. I. M., decedat la data de 07.03.1997, care i-a avut ca părinți pe I. M. G. și pe I. M. G..
Reclamanții au precizat că defunctul G. I. M. avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7.000 mp care îi aparținea mamei sale I. M. G. (înscrisă la C.A.P. poziția 430), precum și pentru suprafața de 7.000 mp ce-i revenea pe cale de moștenire de la tatăl său I. M. G. conform certificatului de moștenitor nr. 56/07.05.1957 eliberat de notariatul de Stat al Raionului Orășenesc N. B..
Reclamanții au învederat că, deși defunctul G. I. M. a formulat cererea de reconstituire nr. 834/06.03.1991, acesta a fost ignorat de autorități. În această cerere defunctul a solicitat să i se restituie suprafața de 7.000 mp care i-a fost luată de C.A.P. Leordeni și suprafața de teren conform actului de succesiune, referindu-se la suprafața de teren moștenită de pe urma tatălui său prin certificatul de moștenitor nr. 56/07.05.1957.
În ceea ce privește titlul de proprietate nr._/18.02.2008, reclamanții au menționat că terenul de 7.000 mp a fost solicitat de către defunctul G. I. M., iar ceilalți doi moștenitori L. I. Brigita și N. I. M. (decedată și reprezentată prin cei doi fii N. T. și N. I.) și-au primit titluri separate cu suprafețele cerute.
Reclamanții au subliniat că au efectuat numeroase demersuri la autoritățile locale pentru a li se recunoaște drepturile, însă fără rezultate. Aceștia au adăugat că defuncta I. M. avea dreptul la o suprafață mai mare de 7.000 mp, respectiv la suprafața de 1 ha și 2200 mp la nivelul anilor 1951-1955 așa cum rezultă din fila 44, vol. I din Registrul Agricol la nivelul anilor 1951-1955. Mai mult, această suprafață era deținută împreună cu defunctul G. I. M. care locuia împreună cu mama sa. În anul 1963 suprafața de 5200 mp a fost trecută de la I. M. G. la G. M., soția lui G. I. M., iar I. M. G. figura în Registrul Agricol cu suprafața de 7.000 mp.
De asemenea, conform certificatului de moștenitor nr. 56/07.05.1957 I. M. G. trebuia să figureze în registrul agricol cu suprafața de 8750 mp pe care a primit-o de la I. M. G., astfel că suprafața totală a bunicii paterne I. M. G. trebuia să fie de 20.950 mp în Registrul Agricol, însă pârâta nu i-a trecut suprafața de 8750 mp în registru.
Reclamanții au mai menționat că, în realitate, defunctul G. I. M. avea dreptul la suprafața de 7224 mp ca moștenire după I. M. G., reprezentând cota de 3/20 din 35.000 mp plus terenul de 1400 mp de la adresa Popești-Leordeni, ., jud. Ilfov. Aceștia au reiterat că L. I. Brigita, N. N. I. și N. N. T. au primit separat, prin reconstituire, suprafețele de teren la care erau îndreptățiți, astfel că nu mai trebuiau să fie menționați în titlul de proprietate nr._/18.02.2008.
În drept, au fost invocate prevederile art. 8 alin. 3 din legea nr. 18/1991, art. III lit. i) și iii) din Legea nr. 169/1997 și art. 451 C..
În dovedirea cererii, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul celor două comisii.
Pârâta C. L. Popești-Leordeni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a depus întâmpinare la data de 16.02.2015 prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece titlul de proprietate nr._/18.02.2008 a fost emis conform art. 8 și art. 11 din Legea nr. 18/1991, iar în registrul agricol la nivelul anilor 1959-1963 figura I. M. cu un teren de 0,74 ha. Referitor la suprafața de 14.000 mp solicitată de reclamanți pârâta a precizat că defunctul G. I. M. nu era îndreptățit la reconstituirea acesteia.
În drept au fost invocate prevederile art. 8 și art. 11 din Legea nr. 18/1991, precum și ale art. 205 și urm. din C..
La data de 04.03.2015 reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au precizat că din eroare nu au fost trecuți în cererea de chemare în judecată și ceilalți moștenitori, iar cu privire la fondul cauzei au menționat că pârâta nu a realizat o apărare concrete, fapt pentru care își mențin afirmațiile din cererea introductivă.
În drept au invocat prevederile art. 201 alin. 2 din C..
Reclamanții au depus la data de 20.03.2015 o cerere de completare a cadrului procesual din punctul de vedere al laturii pasive, prin introducerea în calitate de pârâți a numiților L. I.-F., L. P.-P., L. A.-A., L. I., L. C. –I., T. A., N. T., N. R., N. M. și N. C..
În drept au fost invocate prevederile art. 204 și urm. C..
În dovedire au fost solicitate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul celor două comisii și proba cu interogatoriul pârâtei N. T..
La termenul din 23.04.2015 instanța a luat act de cererea de modificare a cadrului procesual pasiv formulată de reclamanți și a introdus în cauză pe L. I.-F., L. P.-P., L. A.-A., L. I., L. C. –I., T. A., N. T., N. R., N. M. și N. C., în calitate de pârâți.
La data de 27.05.2015 reclamanții au precizat că defunctul N. N. I. mai are o fiică, respectiv pe N. A., și au solicitat introducerea acesteia în cauză în calitate de pârâtă.
Pârâta N. T. a depus întâmpinare la data de 28.05.2015 prin care a invocat excepția lipsei interesului legitim, personal și actual al reclamanților, deoarece Legea nr. 18/1991 prevede obligația persoanelor îndreptățite de a contesta propunerile comisiilor locale și hotărârile comisiilor județene la aceste organe, iar în lipsa unor asemenea contestații atât din partea reclamanților, cât și din partea autorului acestora, nu se pot solicita drepturi pe altă cale. Pârâta a mai precizat că termenul de 30 de zile de contestare a propunerii comisiei locale și a hotărârii comisiei județene este de 30 de zile, iar această procedură nu a fost parcursă, reclamanții neavând posibilitatea de a contesta modalitatea de reconstituire direct în instanță.
Pârâta a mai arătat că lipsa interesului actual al reclamanților reiese și din faptul că nu s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctului lor tată cu privire la terenul în cauză.
În privința nulității absolute, interesul legitim aparține prefectului, altor instituții publice și altor persoane, dar acestea nu au prerogativa apărării interesului general. În cazul de față reclamanții nu invocă un interes individual. Tatăl reclamanților G. M. nu a contestat drepturile pârâtei și a renunțat în favoarea sa și a fratelui lor prin Adeverința nr. 2203/06.12.1991.
Pârâta a mai invocat excepția prematurității soluționării capetelor de cerere 2 și 3 ca urmare a neparcurgerii procedurii de soluționare a cererii de către comisia locală și comisia județeană.
Pe fondul cauzei, pârâta a învederat că defunctul G. M. nu a contestat drepturile pârâtei și a renunțat în favoarea sa și a fratelui lor prin Adeverința nr. 2203/06.12.1991. Aceasta a precizat că titlul de proprietate nr._/18.02.2008 a fost emis în mod legal, întrucât pe I. M. au moștenit-o persoanele trecute în titlu, iar tatăl reclamanților nu a contestat acest lucru și nici nu a acceptat succesiunea defunctei I. M..
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 18/1991.
În dovedire, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul reclamanților.
La data de 28.05.2015 reclamanții au depus la dosar o cerere de completare a cadrului procesual pasiv prin introducerea în calitate de pârâți a numiților N. A. și C. F., cerere admisă de instanță prin încheierea din 18.06.2015.
La data de 21.07.2015 pârâții L. I.-F., L. P.-P., L. A.-A., L. I., L. C. –I., T. A. au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei interesului legitim al reclamanților în promovarea acțiunii, deoarece succesiunea de pe urma defunctului G. M. a fost dezbătută doar cu privire la apartamentul nr. 13 din Popești-Leordeni, .. 3, în certificatul de moștenitor nefiind trecută și cota acestuia din terenurile aferente titlului de proprietate nr._/18.02.2008.
Pârâții au menționat că, fiind invocat un caz de nulitate absolută, chiar dacă reclamanții ar justifica un interes legitim, aceștia sunt continuatorii personalității juridice ai defunctului G. M., iar acesta din urmă nu a contestat drepturilor celorlalți moștenitori.
Pârâții au precizat că defunctului G. M. i s-a reconstituit cota de 3/20 din masa succesorală a tatălui său, astfel că titlul de proprietate a fost emis valabil. Aceștia au mai arătat că simpla afirmație că defunctul G. M. a locuit împreună cu defuncta I. M. nu este de natură să-i confere unui succesor drepturi privilegiate în detrimentul celorlalți succesori.
Pârâții au mai invocat excepția prematurității formulării capetelor 2 și 3 din cererea de chemare în judecată în condițiile în care reclamanții nu au făcut dovada parcurgerii procedurii de soluționare a cererii de către comisia locală și comisia județeană.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 și urm. C., precum și ale Legii nr. 18/1991.
În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri, martori și interogatoriul reclamanților.
La termenul din 03.09.2015 instanța a recalificat excepția prematurității capetelor 2 și 3 din cererea introductivă în excepția inadmisibilității.
Reclamanții au depus la data de 01.10.2015 note scrise prin care au menționat, cu privire la excepțiile invocate, că excepția lipsei de interes este de fapt o apărare pe fond și au solicitat unirea acesteia cu fondul cauzei. Aceștia au mai arătat că au un interes legitim în promovarea acțiunii, deoarece scopul urmărit este patrimonial, iar faptul că în certificatul de moștenitor de pe urma defunctului G. M. nu a fost înscrisă și cota parte din titlul de proprietate nr._/18.02.2008 s-a datorat motivului că până la data de 22.12.2014 succesorii nu au știut de existența acestui titlu.
În ceea ce privește excepția prematurității, reclamanții au solicitat respingerea ca neîntemeiată, întrucât anterior promovării acestei acțiuni au efectuat demersuri la comisia locală.
La termenul din 01.10.2015 instanța a unit excepția inadmisibilității și excepția lipsei de interes cu fondul cauzei.
La termenul din 05.11.2015 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și a respins celelalte probe solicitate din considerentele enunțate în încheiere.
La data de 03.12.2015 instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale active și a unit-o cu fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 și 2 C. „(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
(2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.”
Întrucât în cauză au fost invocate 3 excepții, instanța le va analiza în următoarea ordine, în funcție de efectele pe care le generează: excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității procesuale active și excepția inadmisibilității.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, instanța reține că potrivit art. III, alin. 1 și 2 din Legea nr. 169/1997 „(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; […]
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; […]
(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.”
Interesul reprezintă folosul practic urmărit prin introducerea unei acțiuni în justiție și este o condiție de exercițiu a acesteia, iar potrivit art. 33 C. acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Reclamanții sunt succesorii defunctului G. M. (potrivit certificatului de moștenitor nr. 23/24.02.2012), iar acesta este consemnat ca titular în titlul de proprietate_/18.02.2008. Întrucât reclamanții, prin introducerea cererii de chemare în judecată, urmăresc sporirea patrimoniului succesoral ce a aparținut defunctului G. M., aceștia au demonstrat implicit că au și un folos practic în cazul admiterii acțiunii. Interesul este legitim, determinat, personal, născut și actual.
Susținerea că interesul nu este actual raportat la neparcurgerea procedurilor de contestare a propunerilor comisiei locale și a hotărârilor comisiei județene va fi analizată în cadrul excepției inadmisibilității. Astfel, caracterul de actualitate nu trebuie confundat cu inadmisibilitatea ce decurge din neparcurgerea unei anume etape obligatorii.
De asemenea, afirmația pârâților în sensul că nu s-a dezbătut succesiunea cu privire la cota parte a defunctului G. M., instanța constată că este neîntemeiată, din moment ce conform certificatului de moștenitor nr. 23/24.02.2012 (fila 14 din vol. I) reclamanții au acceptat succesiunea fără rezerve. Faptul că ulterior dezbaterii succesiunii se descoperă și alte bunuri care aparțineau defunctului nu are relevanță în privința interesului succesorilor, urmând ca masa succesorală să se întregească și cu aceste bunuri.
Prin urmare, instanța va respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active invocată din oficiu, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată din următoarele considerente.
O condiție importantă pentru ca o persoană fizică sau juridică să devină parte în procesul civil o constituie calitatea procesuală. Astfel, în orice acțiune în justiție, instanța este obligată să verifice calitatea părților, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Calitatea procesuală activă presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului pretins.
Instanța reține că reclamanții sunt succesorii defunctului G. M., unul dintre titularii enumerați în titlul de proprietate_/18.02.2008. Prin cererea de chemare în judecată aceștia au solicitat atât constatarea nulității absolute parțiale a titlului respectiv, modificarea și completarea acestuia, cât și reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 14.000 mp. Astfel, cu privire la nulitate, reclamanții au dovedit un interes legitim pentru promovarea acțiunii, fapt pentru care aceștia au calitate procesuală activă în temeiul art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, iar cu privire la modificarea titlului și reconstituirea dreptului de proprietate, aceștia au calitate procesuală activă în temeiul art. 8 din Legea nr. 18/1991.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din cererea de chemare în judecată, instanța reține că potrivit art. 27 din HG nr. 890/2005 “(1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 și după aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștință de către cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării.
(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înștiințate de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de 3 zile.
(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestație se socotește de la primirea înștiințării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(5) Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentația comisiilor județene.
(6) C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală.
(7) După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, și le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestații hotărârea comisiei județene.
[…]
(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.”
În materie de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 persoanele îndreptățite trebuie să respecte procedura prevăzută de art. 27 din HG nr. 890/2005, după care, în cazul în care sunt în continuare nemulțumite de modul în care s-a propus reconstituirea, acestea se pot adresa instanței de judecată pe calea plângerii conform art. 53 din Legea nr. 18/1991.
Faptul că reclamanții au făcut demersuri pentru a afla situația juridică a terenului pentru care solicită modificarea titlului de proprietate nr._/18.02.2008 sau reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 14.000 mp de pe urma defunctului G. M., aceasta nu înseamnă că s-a respectat procedura instituită de art. 27 din HG nr. 890/2005.
Instanța constată că tabelul cuprinzând anexa nr. 3 a fost afișat la sediul consiliului local (al primăriei), în formă definitivă, la data de 23.07.1991 (conform dovezii de la filele 59-62 vol. III), iar defunctul G. M. a avut domiciliul în localitatea Popești-Leordeni la data respectivă. Mai mult, acesta a primit în posesie, împreună cu ceilalți succesori, suprafața de teren de 0,70 ha conform procesului-verbal de punere în posesie nr._/15.09.2005 (fila 32 din vol. III), și a rămas în pasivitate până la intervenirea decesului său.
Având în vedere aceste precizări, instanța apreciază că excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 de cerere este întemeiată, motiv pentru care urmează a o admite.
Cu privire la fondul cauzei, în fapt, prin titlul de proprietate_/18.02.2008 (fila 31 vol. III) s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 7.000 mp, pe raza loc. Popești-Leordeni, pe numele moștenitorilor defunctei I. M. (G.), respectiv G. I. M., L. I. Brigita, N. N. I. și N. N. T..
La baza emiterii acestui titlu au stat următoarele înscrisuri: Hotărârea nr. 4/23.07.1991 cu tabelul cuprinzând anexa 3 (filele 59-62 din vol. III), extras tabel cu anexa nr. 1 – poz.430 (fila 64 din vol. III), extras din Registrul Agricol al anilor 1959-1963, vol. II, fila 62, privind pe I. M. (filele 65 și 66 din vol. III), extras din Registrul Agricol al anilor 1955-1958, vol. III, fila 28, privind pe I. M. (filele 67 și 68 din vol. III), extras din Registrul Agricol al anilor 1951-1955, vol. I, fila 44, privind pe I. M. (filele 69 și 70 din vol. III), cerere reconstituire nr. 2203/14.03.1991 întocmită de N. T. (fila 71 din vol. III), certificatul de moștenitor nr. 56/07.05.1957 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Orășenesc N. B. (filele 81 și 82 din vol. III), cererea de reconstituire nr. 834/06.03.1991 întocmită de G. M. (fila 83 din vol. III), procesul-verbal de punere în posesie nr._/15.09.2005 (fila 32 din vol. III) cu schițele aferente, Hotărârea nr. 685/18.01.1996 și procesul verbal aferent din 18.01.1996 (filele 47-58 din vol. III).
Conform certificatului de moștenitor nr. 56/07.05.1957 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Orășenesc N. B., masa succesorală după defunctul G. I. a constat în terenul de 1400 mp de la adresa ., . N. B., precum și 7 pogoane teren arabil. Tot în cadrul acestui certificat se precizează că pentru cele 7 pogoane de teren nu au fost depuse titluri de proprietate. Deși potrivit noului cod civil certificatul de moștenitor face dovada dreptului de proprietate (art. 1133 C.civ.), potrivit Vechiului Cod Civil această prevedere nu era aplicabilă.
Mai mult, certificatul de moștenitor ar face dovada proprietății doar în condițiile în care notarului public i se prezintă titlurile de proprietate cu privire la bunurile din masa succesorală (în caz contrar acesta nu include în masa succesorală bunul respectiv), iar această constatare personală a sa face dovada până la înscrierea în fals. În cazul certificatului de moștenitor nr. 56/07.05.1957 chiar notarul public precizează că pentru suprafața de 7 pogoane nu există titluri de proprietate.
În aceste condiții, instanța apreciază că certificatul de moștenitor nr. 56/07.05.1957 nu face dovada cu privire la dreptul de proprietate al defunctului G. I. asupra suprafeței de teren de 7 pogoane.
La dosar au fost depuse 3 extrase de registru agricol cu privire la defuncta M. G. (cunoscută și cu numele de I.), respectiv extrasul din Registrul Agricol al anilor 1959-1963, vol. II, fila 62, privind pe I. M. (filele 65 și 66 din vol. III), extrasul din Registrul Agricol al anilor 1955-1958, vol. III, fila 28, privind pe I. M. (filele 67 și 68 din vol. III), extrasul din Registrul Agricol al anilor 1951-1955, vol. I, fila 44, privind pe I. M. (filele 69 și 70 din vol. III).
Având în vedere ordinea cronologică a acestor registre, instanța apreciază că extrasul din Registrul Agricol cel mai recent face dovada suprafeței de teren cu care defuncta I. M. G. a rămas înscrisă în Cooperativa Agricolă de Producție, suprafață care i se cuvine a fi restituită. Astfel, potrivit extrasului din Registrul Agricol al anilor 1959-1963, vol. II, fila 62, defuncta I. M. G. era înscrisă în C.A.P. cu suprafața de 7.400 mp, din care suprafața de 400 mp teren curți-construcții și suprafața de 7000 mp teren agricol.
Conform extrasului tabel cu anexa nr. 1 – poz. 430 (fila 64 din vol. III), defuncta I. M. G. a fost înscrisă cu suprafața de 7.000 mp, din care 6600 mp teren agricol și 400 mp teren curți-construcții, deși trebuia înscrisă cu suprafața de 7400 mp. Prin Hotărârea nr. 4/23.07.1991 (filele 59-62 din vol. III) s-au aprobat anexele 2-19 pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, iar la poziția nr. 252 din anexa nr. 3 figurează defuncta I. M. G. cu suprafața de 7.000 mp, cu moștenitorii N. N. I. și N. T..
Faptul că titlul de proprietate a fost emis pentru o suprafață mai mică (cu 400 mp) decât cea la care erau îndreptățiți moștenitorii, nu reprezintă un motiv de nulitate a titlului de proprietate nr._/18.02.2008, atât timp cât niciun moștenitor din cei înscriși în titlu nu au făcut dovada contestării anexelor 1 și 3 conform art. 27 din HG nr. 890/2005, fiind de acord cu cele consemnate.
Instanța mai reține că defunctul G. M. a întocmit cererea de reconstituire nr. 834/06.03.1991 (fila 83 din vol. III), solicitând reconstituirea suprafeței de 7000 mp de pe urma defunctului I. G. și nu de pe urma defunctei I. M. G.. Cu toate acestea, pentru defuncta I. M. G. a depus cerere de reconstituire pârâta N. T. (cerere reconstituire nr. 2203/14.03.1991 fila 71 din vol. III). Astfel, în cererea respectivă pârâta a solicitat reconstituirea suprafeței de 0,52 mp după autorii G. M. și N. M..
Coroborând certificatul de deces ..5 nr._ /02.09.1976 (fila 80 din vol. III) cu înscrisul eliberat de Primăria orașului Popești-Leordeni de la fila 85 din vol. III, instanța apreciază că numita G. M. menționată în cerere reconstituire nr. 2203/14.03.1991 este bunica acesteia, G. M. I..
Potrivit art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 „Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.”
Prin urmare, la emiterea titlului de proprietate nr._/18.02.2008 a existat cel puțin o cerere de reconstituire depusă de către unul dintre moștenitori pentru ca titlul să fie emis valabil pe numele acestora. Faptul că autorul reclamanților, G. M., a locuit cu defuncta G. M. I. la adresa ., oraș Popești Leordeni, nu reprezintă un temei pentru a înlătura ceilalți moștenitori de la succesiune. Astfel, L. I. Brigita și G. M. au fost trecuți în titlu în calitate de fii ai defunctei G. M. I., iar N. T. și N. I. au fost menționați în calitate de nepoți de pe urma fiicei defunctei G. M. I., respectiv N. I. M..
Afirmațiile reclamanților în sensul că pentru ceilalți titulari înscriși în titlul de proprietate li s-au întocmit titluri separate nu poate fi primită, deoarece titlul de proprietate nr._/28.11.1994 (fila 89 din vol. III) emis pe numele defunctei L. I. Brigita a avut la bază cererea de reconstituire (fila 102 din vol. III) formulată de aceasta de pe urma defunctului I. M. G. și nu de pe urma defunctei G. M. I., precum și fila 64, vol. II din Registrul Agricol al anilor 1959-1963 privind pe L. A..
De asemenea, titlul de proprietate nr._/09.09.1998 (fila 136 din vol. III) emis pe numele lui N. N. (soțul numitei N. I. M.), a avut la bază cererea acestuia de reconstituire nr. 1885/13.03.1991 (fila 144 vol. III), de pe urma defunctului N. M. și nu de pe urma defunctei G. M. I..
Titlul de proprietate nr._/07.10.1997 (fila 151 din vol. III) a fost emis pe numele titularei G. M., soția defunctului G. M., având la baza extrasul din Registrul Agricol al anilor 1959-1963, vol. II, fila 63 (de la fila 164, vol. III din dosar), pentru suprafața de 0,52 ha cu care figura înscris G. M. personal.
În ceea ce privește adeverința nr. 2203/06.12.1991 (fila 42 din vol. III), instanța are în vedere că aceasta nu reprezintă o renunțare la succesiune din partea defunctului G. M., nespecificându-se acest lucru. Respectiva adeverința a fost emisă doar pe numele pârâtei N. Tereze și N. I.. Cu toate acestea, deși ulterior s-a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr._/15.09.2005 (fila 41 din vol. III) doar pe numele acestora, ulterior, acest proces-verbal a fost anulat și refăcut, în cadrul său fiind consemnați și G. M. și L. I. Brigita (fila 32 din vol. III). Prin urmare, nu este vorba de un fals așa cum au precizat reclamanții.
În lumina tuturor considerentelor enunțate, instanța va respinge capetele 1 și 4 de cerere ca neîntemeiate și va respinge capetele 2 și 3 de cerere ca inadmisibile.
În temeiul art. 453 C., având în vedere culpa procesuală a reclamanților, instanța îi va obliga pe aceștia la plata către pârâții T. A., L. I., L. I. F. și L. A. A. a sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător ales (conform chitanțelor de la filele 229-233 din vol. III), precum și la plata către pârâta N. T. a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător ales (filele 234 și 235 din vol. III).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată.
Admite excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din cererea formulată de reclamanții G. I., domiciliat în Popești Leordeni, ., nr. 7, . și B. M., domiciliată în Popesti Leordeni, .. 3, .. 2, ., în contradictoriu cu pârâții C. L. A ORASULUI POPESTI LEORDENI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în Popești Leordeni, Piața Sf.M., nr.1, județ Ilfov, C. JUDEȚEANĂ ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în București, ., sector 3, L. I. F., domiciliat în Popesti Leordeni, .. 12, ., ., județ Ilfov, L. P. P., domiciliat în Popesti Leordeni, ., nr. 12, ., ., L. A. A., domiciliat în Popesti Leordeni, .. 12, ., ., județ Ilfov, L. I., domiciliată în Popesti Leordeni, .. 12, ., ., L. C. I. în Penitenciar G., T. A., domiciliată în Popesti Leordeni, ., județ Ilfov N. R., domiciliată în Popesti Leordeni, ., ., ., N. M., domiciliat în Popești Leordeni, ., N. C., domiciliată în Popești Leordeni, ., județ Ilfov, N. T., domiciliată în Popești Leordeni, ., județ Ilfov, N. A., domiciliată în București, Calea V., nr. 117, ., ., sector 3 și C. F., domiciliată în București, ., ., ., sector 3.
Respinge capetele 1 și 4 de cerere ca neîntemeiate.
Respinge capetele 2 și 3 de cerere ca inadmisibile.
Obligă reclamanții la plata către pârâții T. A., L. I., L. I. F. și L. A. A. a sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător ales.
Obligă reclamanții la plata către pârâta N. T. a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu apărător ales.
Cu drept de a formula recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.12.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
G. M. P. G.
Red./Tehn.-G.M./P.G.
18 ex.27.01.2016
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4850/2015. Judecătoria CORNETU | Partaj judiciar. Sentința nr. 4961/2015. Judecătoria CORNETU → |
|---|
