Plângere contravenţională. Sentința nr. 822/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 822/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 822/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentinta civila nr. 822/2015
Ședința publică de la 05.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: V. TUDORIȚA DOINIȚA
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent . CU SED. ALES și pe intimat I., având ca obiect plângere contravetionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza art. 131 N.C.p.c., instanța își verifică, din oficiu, competența, și stabilește că Judecătoria Cornetu este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze acțiunea.
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 N.C.p.c., instanța încuviințează pentru parti proba cu înscrisuri, considerând că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei. Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 14.11.2014, sub numărul de mai sus, petentul ., în contradictoriu cu intimata I., a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/30.10.2014.
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a menționat că sancțiunea prevăzută pentru nerespectarea măsurilor necesare pentru circulația pe drumurile publice reprezentată de nereguli la sistemul de iluminare a autovehiculului nu a fost aplicată corespunzător, competența aplicării acesteia revenind agentului de circulație.
Petentul a mai menționat că elementul material al contravenției pentru care a fost oprit în trafic – farul de pe partea dreaptă față nu funcționa - nu reprezintă o contravenție în sensul art. 3 pct. 20 din HG 69/2012, făcând obiectul Codului Rutier, art. 114 alin. 4.
În drept au fost invocate dispozițiile OG 2/2001, HG 69/2012, Legea nr. 319/2006 și OUG 195/2002.
În dovedire, petentul a anexat plângerii, în copie, un set de înscrisuri.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se constate că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal întocmit, îndeplinește condițiile de formă și de fond impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei.
Totodată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 223 alin. 3 Cod pr.civ., și a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 și urm din C., precum și dispozițiile OG 2/2001 și HG 69/2012.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat cele menționate în cererea introductivă.
La termenul de astăzi, instanța, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 C., a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/30.10.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 9.000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 3, pct. 20 din HG 69/2012, reținându-se, în esență, că la data de 30.10.2014, orele 16:21, în urma controlului efectuat în trafic, pe DN6, km 15, loc. B., jud. Ilfov, asupra autovehiculului cu nr._, s-a constatat că farul de pe partea dreaptă față nu funcționa.
Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Sub aspectul condițiilor de formă, procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.
Instanța nu poate reține afirmația petentului în sensul că elementul material al contravenției pentru care a fost oprit în trafic – farul de pe partea dreaptă față nu funcționa - nu reprezintă o contravenție în sensul art. 3 pct. 20 din HG 69/2012, făcând obiectul Codului Rutier, art. 114 alin. 4, deoarece potrivit raportului de control . nr. 1074A40/30.10.2014, defecțiunea se încadrează în categoria „lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice”, noțiunea intrând în elementul material al contravenției reținute prin actul contestat.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din OG 2/2001 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Potrivit art. 3 pct. 20 din HG 69/2012 “ Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni:
20. efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezintă defecțiuni tehnice majore privind sistemul de frânare, sistemul de direcție, punți, roți, anvelope și suspensie, șasiu, cabină și elemente atașate șasiului, tahograful și/sau limitatorul de viteză, stabilite potrivit legislației în vigoare;”
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța constată că petentul nu a probat contrariul situației de fapt reținute prin procesul verbal contestat. Potrivit raportului de control . nr. 1074A40/30.10.2014, defecțiunea se încadrează în categoria „lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice”.
Pe de altă parte, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii hotărăște și asupra sancțiunii.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța are în vedere că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Având în vedere contravenția săvârșită, raportat la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, instanța consideră că sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat este disproporționată. Scopul sancțiunilor contravenționale fiind în primul rând acela de prevenție, instanța apreciază că în cazul petentului de față, o sancțiune mai puțin severă va fi de natură a realiza scopul prevăzut de lege.
D. urmare, instanța va admite în parte plângerea petentului și va înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment, cu consecința menținerii procesului verbal contestat și a exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea privind pe petent . cu sediul in Mogosoaia, ., judet Iflov si CU SED. ALES in sector 2, București, ., . intimat I. cu sediul in sector 1, București, PIATA PRESEI LIBERE, CORP D1, nr. 1, .> Menține procesul verbal contestat.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 30.10.2014, cu avertisment.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 9.000 lei.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. V. TUDORIȚA DOINIȚA
Red./Tehnored.: GM/VTD
.>
.
Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 951/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 830/2015.... → |
|---|
