Acţiune în constatare. Sentința nr. 9212/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9212/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-06-2013 în dosarul nr. 1169/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9212/2013
Ședința publică de la 12 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S. D. și pe pârât I. N., având ca obiect - acțiune în constatare .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamantul asistat de av. M. M., av.P. C. pentru pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință ,după care ;
Av. P. C. depune împuternicire avocațială pentru pârât și înscrisuri .
În temeiul art. 86 Cod procedură civilă, se comunică reclamantul un exemplar de pe înscrisurile depuse de către pârât.
La interpelarea instanței av. M. M. pentru reclamant precizează temeiul de drept al acțiunii, respectiv art. 111 Cod procedură civilă.
Av. P. C. pentru pârât depune note de ședință, invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului .
Instanța acordă cuvânt asupra excepțiilor invocate de către pârât prin mandatar.
Av. P. C. pentru pârât solicită admiterea excepțiilor, în cauză, dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu aparține . ,care îl posedă de la momentul cumpărării, astfel că reclamantul nu are calitate procesuală activă iar pârâtul nu are calitate procesuală pasivă.
Av. M. M. pentru reclamant solicită respingerea excepțiilor invocate de către pârât, arătând că există actul constitutiv al societății prin care s-a achiziționat imobilul din litigiu, proprietarii fiind reclamantul și pârâtul din cauza de față ,având cotă parte la imobil potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7651/19.12.2002 la BNP D. T. și a actului de dezmembrare nr. 7643/19.12.2002.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța declară, potrivit art. 150 C.p.civilă, închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Av. M. M. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii, să se constate dreptul de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în C., tarlaua 24, . prezent . A, județul D., cu cheltuieli de judecată, depune concluzii scrise și chitanță reprezentând onorariul pentru avocat.
Av. P. C. pentru pârât solicită respingerea acțiunii promovate de către reclamant ca fiind neîntemeiată, reclamantul nu deține un titlu de proprietate asupra imobilului, acesta face parte din patrimoniul societății ., cu cheltuieli de judecată, depune chitanță reprezentând onorariul pentru avocat
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.01.2013, sub nr._, reclamantul Ș. D. a chemat în judecată pe pârâtul I. N., solicitând să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în C., tarlaua 24, . . A.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 14.02.2002 Ș. D. împreună cu I. N. au hotărât de comun acord să înființeze o societate comercială cu doi asociați, cu denumirea . actului constitutiv și Statului acesteia.
Ulterior, la data de 19.12.2002 au achiziționat pe numele societății nou înființate de la . C. un imobil situat în C., tarlaua 24, . în urma noii nomenclaturi stradale, . A.
Acest imobil este compus din teren în suprafață de 2009 m.p. și construcția C14 hală, construită din cărămidă, dotată cu toate utilitățile conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat de BNP D. T. sub nr.7651/19.12.2002 și a actului de dezmembrare 7643/19.12.2002.
Pentru această achiziție s-a plătit de către asociații cumpărători, suma de_ lei vechi, conform facturii nr._/19.12.2002, sumă constituită din contribuții egale de către cei doi asociați, conform art. 7 și 10 din Actul constitutiv și art. 6 din Statutul societății .>
Astfel, din economia art.10 din Actul constitutiv se observă stipulația că participarea la profit și pierderi (inclusiv cheltuieli și investiții) se va face proporțional cu părțile sociale subscrise, iar art. 7 din același act prevede un capital social împărțit în mod egal între cei doi asociați.
De asemenea, același mod de împărțire a capitalului social îl regăsesc și în prevederile art. 6 din Statut care amintește de cota de 50 % a fiecărui asociat la beneficii și pierderi, respectiv câte 10 părți sociale de fiecare asociat dintr-un total de 20 de părți sociale.
Ulterior, din cauza unor neînțelegeri majore privind administrarea societății cu respectarea art. 226 alin. 1 litera b din legea nr. 31/1990 modificată a hotărât de comun acord cu asociatul său I. N. ca reclamantul să se retragă din societate, procedând la cesionarea celor 10 părți sociale 50 % către asociatul său.
Tot în vederea retragerii sale din societate, în baza art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 modificată a hotărât de comun acord cu asociatul său ca pentru cesionarea părților sale sociale să primească 1/2 din imobilul achiziționat de la . C. la a cărui cumpărare a contribuit în mod egal, respectiv 1/2 din terenul de 2009 m.p. precum și 1/2 din hala de producție.
Mai mult, pentru ducerea la îndeplinire a acestei înțelegeri de cesionare, la data de 19.01.2004 a mers la BNP C. T., unde s-a procedat la dezmembrarea imobilului achiziționat rezultând două corpuri de clădire fiecare cu terenul aferent, respectiv C1 și C2. După toate aceste operațiuni, asociatul său a refuzat să-i mai recunoască dreptul său de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul cumpărat împreună de la . C. situat în C., . A la a cărui achiziționare a contribuit în cote egale conform contractului autentificat de BNP D. T. sub nr. 7651 din data de 19.12.2002.
Pentru aceste considerente, solicită constatarea dreptului său de proprietate asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în C., tarlaua 24, . în urma noilor nomenclaturi stradale . A, la data achiziționării, fiind asociat în societatea cumpărătoare . 50 % din părțile sociale.
Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat prevederile art. 111 C.pr.civ.
S-a depus în copie: act constitutiv, statut, contract de vânzare - cumpărare, act de dezmembrare, factură fiscală.
Pârâtul a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, având în vedere prevederile art. 111 Cod procedură civilă, reclamantul având la îndemână o acțiune în revendicare. Mai arată pârâtul că reclamantul nu face dovada dreptului său de proprietate. A precizat că acesta a formulat acțiune în revendicare, în dosarul nr._/215/2010, ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1750 din 06.02.2012 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 459 din_ a Tribunalului D..
Pârâtul a invocat și excepția puterii de lucru judecat, față de sentința civilă nr. 1750 din 06.02.2012, în care s-a statuat că reclamantul nu are calitate procesuală activă în acțiunea în revendicare, nefiind titularul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu.
A depus copii de pe hotărârile judecătorești menționate în întâmpinare.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. Cu privire la excepțiile invocate de pârât, respectiv excepția puterii de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei calității procesuale pasive.
Excepția puterii de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 cod civil (de la 1864, aplicabil în speță), respective identitate de obiect, părți și cauză. Acesta corespunde unui efect negativ, extinctiv, al lucrului judecat, care împiedică a doua judecată.
În speță nu există identitate de obiect, întrucât în prezenta cerere reclamantul solicită să se constate că el a devenit proprietarul acestui corp de imobil rezultat în urma dezmembrării, în baza unui acord intervenit între el și asociatul său, în sensul că, pentru cesionarea părților sale sociale, să primească 1/2 din imobilul achiziționat de la . C. la a cărui cumpărare a contribuit în mod egal, respectiv 1/2 din terenul de 2009 m.p. precum și 1/2 din hala de producție, iar temeinicia acestei susțineri urmează să fie analizat de instanță.
Referitor la calitatea reclamantului de proprietar al imobilului în litigiu există, însă prezumția de lucru judecat, ca mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. 2 C.civil), astfel încât nici o probă contrarie nu poate fi admisă, nici chiar mărturisirea.
Astfel, efectul important al hotărârii pronunțate în acțiunea în revendicare ce a făcut obiectul dosarului nr._/215/2010 (respinsă prin sentința civilă nr. 1750 din 06.02.2012 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 459 din 15.11.2012 a Tribunalului D.), se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre părți, motiv pentru care nu se poate statua în alt mod. Este vorba de lipsa calității de proprietar a reclamantului asupra corpului 1 din imobilul în litigiu.
Prin urmare, va fi respinsă excepția puterii de lucru judecat.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantului, în prezenta acțiune, instanța constată că este neîntemeiată, deoarece acesta a avut calitatea de coasociat în cadrul denumirea ., achiziționând împreună cu pârâtul, pe numele societății un imobil situat în C., tarlaua 24, . . A.
În această calitate a formulat reclamantul prezenta cerere, solicitând să se constate mai întâi că este proprietar asupra cotei de 1/2 din imobilul menționat, ce face parte din imobilul achiziționat împreună cu coasociatul său, pârâtul I. N., conform facturii nr._/19.12.2002, contra sumei de_ lei vechi, sumă constituită din contribuții egale de către cei doi asociați ai .>
Ca atare, reclamantul și-a justificat calitatea procesuală.
La rândul său, pârâtul are calitate procesuală pasivă, având în vedere că a rămas unicul asociat al ., iar reclamantul pretinde că între părți ar fi intervenit un acord potrivit căruia, pentru cesionarea părților sale sociale să primească 1/2 din imobilul achiziționat de la . C. la a cărui cumpărare a contribuit în mod egal, respectiv 1/2 din terenul de 2009 m.p. precum și 1/2 din hala de producție.
Pentru considerntele arătate mai sus, instanța va respinge excepțiile invocate de pârât.
II. Pe fondul cauzei, instanța constată că acțiunea este nefondată, pentru următoarele considerente:
Imobilul în litigiu, reprezentat de corpul 2 de proprietate, compus din teren in suprafață de 919 m.p., identificat prin nr. cadastral provizoriu_/1/2 și construcția C 2 (jumătate din construcția C 14 - hală), rezultat in urma dezmembrării, a fost achiziționat de . ai cărei asociați erau reclamantul și pârâtul, operația juridică fiind constatată prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 44/19.01.2004 și factura nr._/22.12.2003,
Prin sentința civilă nr._/15.12.2008 pronunțată de Judecătoria C. in dosarul nr._/215/2007, s-a statuat cu putere de lucru judecat că factura și contractul de vânzare-cumpărare, menționate mai sus, au același obiect, respectiv imobilul reprezentând corpul 2 de proprietate compus din teren in suprafață de 919 m.p., identificat prin nr. cadastral provizoriu_/1/2 și construcția C 2 (jumătate din construcția C 14 - hală) și că nu există două operațiuni de înstrăinare, ci o singură operațiune juridică, privind corpul 2 de proprietate descris mai sus.
Astfel, instanța reține că unul dintre efectele hotărârii judecătorești, constă in faptul că se bucură de putere de lucru judecat, puterea de lucru judecat semnificând, in esență, că o cerere nu poate fi judecată in mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Așadar, puterea lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având aceleași obiect, aceeași cauză și fiind purtat intre aceleași părți, ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor . definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată in alt proces.
Din actul adițional la actul constitutiv, autentificat sub nr. 45 din 19.01.2004 și declarația dată de reclamant, autentificată sub nr. 47 din19.01.2004, rezultă că reclamantul a fost despăgubit la retragerea din societate,, conform art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicată, privind societățile comerciale, care stabilește că, în cazul retragerii unui asociat, drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părțile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaților ori de către un expert desemnat de aceștia sau, în caz de neînțelegere, de tribunal.
În speță, despăgubirea s-a făcut conform acordului asociaților, reclamantul primind suma de 85.000.000 ROL (lei vechi), reclamantul declarând că nu mai are pretenții.
De asemenea, art. 270^2e) alin. 4 din Legea nr. 31/1990 stabilește că ,,Prețul plătit de societate pentru acțiunile celui ce exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puțin două metode de evaluare recunoscute de legislația în vigoare la data evaluării. Expertul este numit de judecătorul-delegat, în conformitate cu dispozițiile art. 38 și 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.”
În cazul retragerii, excluderii, al divorțului sau chiar al decesului unui asociat, asociații sunt nevoiți să împartă părțile sociale sau chiar bunurile societății ori să-i despăgubească pe cei care au plecat din firmă. Societatea are un patrimoniu propriu, distinct de cel al asociaților. Patrimoniul cuprinde activul și pasivul social al societății. Activul social cuprinde bunurile aduse ca aport, cele dobândite ulterior constituirii, precum și beneficiile nedistribuite. Pasivul social cuprinde obligațiile contractuale sau extracontractuale ale societății.
„În lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în Registrul Comerțului”, potrivit art. 65 alin. 1 din Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată (aplicabilă în speță). Deci firma are un patrimoniu propriu, distinct de acela al asociaților. De aici decurg mai multe consecințe. Asociatul nu are niciun drept asupra bunurilor din patrimoniul societății, chiar dacă acestea au fost aduse ca aport propriu. Drepturile sale reale (de proprietate) se transformă în drept la dividende. Capitalul social este expresia valorică a aporturilor, și în funcție de valoarea acestora, adusă de fiecare, este împărțit în părți sociale (la SRL). Aportul asociaților constă în contribuțiile cu care aceștia vin la constituirea firmei și care, la societățile cu răspundere limitată, pot fi în bani sau în natură. În cazul aportului în natură, acestea pot fi bunuri mobile sau imobile și se poate transmite societății atât proprietatea, cât și numai folosința, cum ar fi o închiriere. Atât aportul în bani, cât și cel în natură intră în patrimoniul societății, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
Prin urmare, este neîntemeiată susținerea reclamantului că ar fi intervenit o altă înțelegere între asociați, cu privire la preluarea a 1/2 din imobilul în litigiu. Reclamantul nu a făcut dovada în acest sens. Actul de dezmembrare din 19.01.2004 nu are o astfel de consecință, iar pentru transferul dreptului de proprietate de la societate la reclamant, ar fi fost necesară încheierea unui contract autentificat în care să se precizeze clar obiectul, transmiterea neputându-se deduce din alte înscrisuri.
Conform art. 2 alin 1 din legea nr. 247/2005, terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
Pentru aceste motive, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În considerarea prevederilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, va admite în parte cererea pârâtului pentru acordarea cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial micșorat, apreciat de instanță ca suficient, față de complexitatea cauzei și munca îndeplinită de avocat și va obliga pe reclamant să plătească pârâtului suma de 2.000 lei cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a lipsei calității procesuale pasive, a pârâtului, invocate de pârâtul I. N..
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în constatare formulată de reclamantul Ș. D., cu domiciliul în C., ., ., județul D. și cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, în contradictoriu cu pârâtul I. N., cu domiciliul în C., ..2, ., ..
Admite în parte cererea pârâtului pentru acordarea cheltuielilor de judecată și obligă pe reclamant să plătească pârâtului suma de 2000 lei cu acest titlu.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. N. D. S.
Red. L.N. 23.08.2013
D.S. 18 Iunie 2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4191/2013.... → |
|---|
