Contestaţie la executare. Sentința nr. 4015/2013. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 4015/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 13766/215/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 4015

Ședința publică din data de 13 martie 2013

Completul constituit din:

Președinte: C. A.

Grefier: I. Ș.-C.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.N.T.F.C. C. CĂLĂTORI S.A.- SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., pe intimatul C. I. și pe terții popriți S.C. BANCPOST și T. M. C., având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile cauzei și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 08 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.03.2013, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 31.05.2012, sub nr._, contestatoarea S.N.T.F.C. C. Călători SA – Sucursala de Transport Feroviar de Călători C., în contradictoriu cu intimatul C. I., a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de B. I. M. în dosarul de executare nr. 26/E/2012, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 945/05.03.2012, pronunțată de tribunalul D., în dosarul nr._/63/2011, solicitând anularea actelor de executare efectuate până în prezent în dosarul de executare menționat (somație de înființare a popririi), anularea procesului-verbal din data de 15.05.2012, prin care s-au stabilit onorariile executorului judecătoresc, onorariile avocatului și cheltuielile de executare, întoarcerea executării silite cu restabilirea situației anterioare executării, plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestarea a arătat că prin sentința .nr. 945/05.03.2012, pronunțată de tribunalul D., în dosarul nr._/63/2011, C. Călători a fost obligată să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul minim brut de 700 lei pe perioada 19.12.2008 – 23.10.2009, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație la data plății efective și la care se adaugă dobânda legală.

A mai menționat contestatoarea faptul că la data de 15.05.2012 prin somația emisă în dosarul de executare 26/E/2012, B. I. M. a somat-o ca în termen de o zi de la comunicarea somației, să procedeze la plata sumei de_,01 lei, compusă din 13.624 lei debit și plata cheltuielilor de executare de 2985,01 lei.

A mai susținut contestatoarea că onorariul avocatului în cuantum de 500 lei, menționat în procesul-verbal de cheltuieli, este vădit disproporționat raportat cu debitul pe care îl are de achitat și la activitatea prestată de apărător în faza executării silite, în cauză fiind necesară doar formularea unei cereri de executare silită.

De asemenea, contestatoarea a învederat că și onorariul executorului judecătoresc în cuantum de 1362,40 lei, menționat în procesul-verbal de cheltuieli, nu respectă limitele legale stabilite prin OMJ 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, iar în ceea ce privește suma de 200 lei reprezentând acte execuționale, și aceasta este nejustificat de mare.

În drept, contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 399 și urm. C.proc.civ., art. 404 ind. 2 alin. 1 C.proc.civ..

În dovedire, contestatoarea a atașat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri: adresa de înființare a popririi emisă la 15.05.2012 în dosarul de executare 26/E/2012, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 15.05.2012, sentința civilă nr. 945/05.03.2012 pronunțată de tribunalul D., în dosarul nr._/63/2011

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar de 5 lei.

Intimatul C. I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata unei amenzi în valoare de 700 lei, potrivit art.- 404 alin. 2 C.proc.civ..

În motivare, intimatul a arătat că debitoarea contestatoare nu s-a conform dispozițiilor art. 371 ind. 1 C.proc.civ., neîndeplinindu-și obligația stabilită printr-o hotărâre judecătorească de bună voie, astfel fiind nevoit să procedeze la executarea silită a contestatoarei pentru a obține creanța obținută prin hotărârea judecătorească.

A mai precizat intimatul faptul că contestatoarea nu este în măsură să determine sau să stabilească onorariul avocatului, să aprecieze dacă acesta este mare sau mic, nefiind permisă vreo imixtiune între cele două părți ale contractului de asistență juridică. De asemenea, contestatoarea nu este în măsură să determine, să stabilească sau să aprecieze onorariul executorului judecătoresc. Potrivit art. 55 alin.1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, executorul judecătoresc are dreptul la onorariu pentru activitatea prestată, iar legea reglementează stabilirea onorariilor minimale, care se reactualizează în același condiții prevăzute de lege pentru stabilirea lor, și nu pe cele maximale. Or, în cauză, onorariul avocatului și cel al executorului judecătoresc sunt sub cele medii practicate, contestarea acestora fiind nejustificată și neserioasă.

În drept, intimatul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115 – 118 C.proc.civ..

La solicitarea instanței B. I. M. a comunicat în copie certificată pentru conformitate cu originalul dosarul de executare nr. 26/E/2012 – filele 18-39.

Prin sentința civilă nr._ din 05.07.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, instanța a respins contestația la executare și cererea privind întoarcerea executării silite, precum și cererea contestatoarei privind plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, instanța a respins cererea intimatului privind amendarea contestatoarei.

Prin decizia civilă nr. 1679 din 03.10.2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, s-a admis recursul declarat de contestatoare împotriva sentinței civile nr._ din 05.07.2012, s-a casat sentința civilă și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, motivat de faptul că prima instanță nu a analizat în concret motivele de nelegalitate invocate de contestatoare raportat la temeiurile de drept invocate de aceasta, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei.

Cererea a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.11.2012, sub nr._ .

La termenul de judecată din data de 11.01.2013, contestatoarea și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu și cu terții popriți . T. M. C..

Terții popriți, legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.

Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind legală, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 945/05.03.2012, pronunțată de Tribunalul D.- Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr._/63/2011, s-au respins ca neîntemeiate excepțiile, s-a admis cererea formulată de către reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TREANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI "C. CĂLĂTORI” SA -SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., a fost obligată pârâta să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale calculate la nivelul salariului de baza minim brut de 700 lei, conform art. 41 alin. 3 lit. a) din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 și drepturile salariale efectiv plătite, pe perioada 19.12._09, sume care vor fi actualizate raportat la rata inflației, precum și să plătească dobânda legală aferentă, s-a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .

Întrucât contestatoarea nu și-a executat voluntar obligația, intimatul a solicitat la data de 20.03.2012 executarea silită a titlului executoriu, formându-se dosarul execuțional nr. 26/E/2012 al B. I. M..

La data de 27.03.2012, Judecătoria C. a încuviințat executarea silită a acestei sentințe, prin Încheierea pronunțată în dosarul nr._ .

În baza titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 945/05.03.2012, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._/63/2011, B. I. M. a pornit executarea silită împotriva contestatoarei în dosarul de executare nr. 26/E/2012.

La data de 15.05.2012, B. I. M. a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare cf. art. 3717 C. proc. civ., pentru suma de 2.985,01 lei, compusă printre altele din 500 lei onorariu avocați, 1.362,40 lei onorariu executare, 200 lei consultare în legătură cu constituirea actelor execuționale.

La data de 21.05.2012, executorul judecătoresc a emis somația prevăzută de art. 387 C. proc. civ., prin care a solicitat debitoarei contestatoare să procedeze la consemnarea sumei de 16.609,01 lei, ce reprezintă debit datorat conform titlului executoriu și cheltuieli de executare.

Potrivit prevederilor art. 371 indice 7 alin. 2 C.proc.civ, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea ,debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, prin executare voluntară.

Analizând comparativ înscrisurile aflate la dosarul cauzei raportat la motivele invocate de debitoarea contestatoare prin cererea introductivă, instanța apreciază neîntemeiată critica de nelegalitate a procesului-verbal de cheltuieli, sub aspectul onorariului de avocat în cuantum de 500 lei.

Astfel, instanța reține că onorariul de avocat în cuantum de 500 lei, potrivit chitanței aflate la fila 25 din dosarul_, prin raportare la cuantumul debitului de executat de 13.624 lei, astfel cum reiese din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, este proporțional.

Este adevărat că instanța de judecată poate, în anumite condiții, cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, trebuind să verifice dacă aceste cheltuieli stabilite prin procesul verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare, întrucât executarea silită este considerată o parte a procesului civil, iar dispozițiile art. 274 alin. (3) C.proc.civ. sunt aplicabile și în faza executării silite.

Așa cum în mod constant s-a statuat în doctrina și practica judiciară. prin aplicarea acestor dispoziții, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică, nici cel al executorului judecătoresc, dar are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat sau executorul judecătoresc.

Or, în cauză, susținerea contestatoarei potrivit căreia onorariul perceput de avocatul creditorului de 500 de lei, ar fi disproporționat de mare nu este întemeiată. Executarea creanței a presupus activitatea avocatului împuternicit constând în obținerea titlului executoriu, respectiv copie legalizată a sentinței civile, consultații acordate creditorului, formularea cererii de începere a executării silite, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea procedurii de executare și toate acestea ca urmare a faptului că debitoarea contestatoare nu și-a îndeplinit benevol obligația.

Cât privește onorariul executorului judecătoresc, acesta este, potrivit mențiunilor procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, în cuantum de 1.362,40 lei.

Instanța constată că acest onorariu a fost stabilit în mod corect. Astfel, potrivit OMJ 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, pentru sume ce nu depășesc 50 000 lei (cum este cazul de fată, suma executată fiind de 13.624 lei ), onorariul maximal poate fi pana la 10% din suma, deci până la 1.362, 40 lei, Or, onorariul executorului judecătoresc respectă această limită maximă.

Conform art. 55 alin. (3) din Ordinul nr. 210/2001 de aplicare a legii nr. 188/2000, La stabilirea onorariilor vor fi avute în vedere tarife care să reflecte cheltuiala executorului judecătoresc, efortul intelectual, complexitatea și valoarea actului, precum și răspunderea executorului judecătoresc pentru actul îndeplinit.

Deși invocă dispozițiile art. 55 alin. (3) din Regulament, contestatoarea nu arată motivul pentru care onorariul executorului nu ar reflecta munca depusă, astfel încât criticile acesteia sunt pur formale și, pe cale de consecință neîntemeiate.

Cât privește suma de 200 de lei constituire de acte execuționale, și cu privire la acestea contestatoarea s-a limitat la a invoca faptul că este nejustificat de mare, fără a arăta și demonstra, în concret, care sunt elementele care ar conduce la acest caracter nejustificat de mare, motiv pentru care și această critică este pur formală și apreciată de instanță ca neîntemeiată.

Față de cele expuse, instanța apreciază contestația la executare formulată de contestatoare ca fiind neîntemeiată, astfel că o va respinge.

Cu privire la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, instanța urmează să-l respingă față de caracterul accesoriu al acestuia și de soluția de respingere a contestației la executare.

În baza art. 274 C.proc.civ., față de culpa procesuală a contestatoarei căreia i se va respinge contestația, instanța va respinge cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea intimatului privind amendarea contestatoarei, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, întrucât debitoarea a exercitat dreptul la acțiune in limite legii și cu bună credință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge contestația la executare și cererea privind întoarcerea executării, formulate de contestatoarea S.N.T.F.C. C. CĂLĂTORI S.A.- SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C., cu sediul în C., ., județul D., în contradictoriu cu intimatul C. I., cu domiciliul în C., ., ., . și terții popriți S.C. BANCPOST, cu sediul în C., .. 1 Bis, județul D. și T. M. C., cu sediul în C., ..2, județul D., ca neîntemeiate.

Respinge cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Respinge cererea intimatului privind amendarea contestatoarei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.03.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. A. I. Ș.-C.

Red./Tehnored.C.A.

Ex.4/12.04.2013

2 ex. .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 4015/2013. Judecătoria CRAIOVA