Fond funciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 28728/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 18 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința din data de 06.12.2013, având ca obiect fond funciar privind pe reclamanții M. P., M. A. ambii domiciliați în C., ., județul D., M. C. domiciliat în C., ., județul D., B. C. și B. M. ambii domiciliați în C., ., județul D. în contradictoriu cu pârâții M. TUDORIȚA ( decedată ), C. L. ( decedată ), T. V., T. M. ambii domiciliați în C., ., județul D., C. JUDEȚEANĂ D. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIN PREFECT cu sediul în C., județul D., C. L. C. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIN PRIMAR cu sediul în C., județul D. și moștenitorii M. I. domiciliat în C., ., județul D. și N. E. domiciliată în C., ., județul D., dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 02.11.2012 reclamanții M. petre și M. A., M. C., B. C. și B. M. aui solicitat în contradictoriu cu pârâtele M. Tudorița, C. L., T. V. și T. M. și C. Județeană D. de aplicare a legii nr. 18/1991 prin Prefect și C. L. C. de aplicare a legii nr. 18/1991 prin Primar să se constate nulitatea absolută parțială a tilului de proprietate nr. 780-_ eliberat e Prefectura D. la data de 29.11.1993 pe numele pârâtelor M. Tudorița și C. E. ca moștenitoare ale defunctului calciu I V. pentru suprafața de 1000 m.p. situată în T 34, P 54.
Calitate procesuală activă .
Reclamanții au cumpărat un teren printr-un act sub semnătură privată de la numiții M. T. si M. D. în suprafață de 3600 mp situat în C., ., pe care a edificat mai multe corpuri de clădire .
Ca urmare a acestei convenții am formulat o acțiune în constatarea dreptului de proprietate pentru această suprafață acțiune care a fost admisă prin acțiunea civilă nr._/04.07.1997.
Cu ocazia efectuării cadastrului pentru această suprafață de teren s-a constatat din măsurători un excedent de 600 m.p., iar prin sentința civilă nr. 7831/14.05.2008 a Judecătoriei C. s-a constatat dreptul lor de proprietate și pentru această suprafață de teren.
Parțial suprafața al cărei proprietari sunt se suprapune cu suprafața de teren de 1000 m.p. situată în T 34 P 54 din titlul de proprietate nr. 780-_ a cărei nulitate partială o cere a se constata.
Este evident că reclamanții au calitatea procesuală activă, precum și un interes legitim ( nefiind contrar dispozițiilor legale ), personal și actual întrucât fără obținerea nulității parțiale a titlului de proprietate mai sus aminitită sunt prejudiciați în dreptul lor de proprietate.
Calitatea procesuală pasivă.
Pârâtele M. Tudorița și C. E. au calitate procesuală pasivă datorită faptului că fiind titulare ale titlului de proprietate 780-_ există identitate între persoanele chemate în judecată și cele care pot fi obligate prin raportul juridic dedus judecății.
C. Județeană D. și C. L. C. de aplicare a Legii 18/1991 au calitate de pârâte fiind autoritățile implicate în emiterea titlului de proprietate atacat.
Pârâții T. V. și T. M., au
cumpărat prin act autentic sub nr. 5497/30.05.1996 deja pârâta
titulară M. Tudorița suprafața de teren de 1000 mp situată în T 34 P 54 care le încalcă dreptul lor de proprietate.
De altfel, pe rolul instanței judecătorești există o acțiune în revendicare imobiliară ce formează obiectul dosarului nr._ reclamanții fiind T. V. și T. M., iar pârâți reclamanții din prezenta cauză respectiv M. P., M. C. A., M. C., B. C. și B. M. ce are ca obiect exact suprafața de 1000 m.p. a cărei nulitate o cere a se constata.
Prin urmare pentru că hotărârea de constatare a nulității absolute parțiale a titlului autoarei lor să le fie opozabilă T. V. și T. M. trebuie să aibă calitatea de părți în prezentul dosar.
În plus, legea nr. 169/1997 la art. III alin. 2 indice 2 vorbește despre situația vânzării succesive a terenurilor din tiltul constatat nul situație în care vânzătorul trebuie să returneze banii obținuți ca preț părți prejudiciate.
Motive de nulitate
Autorul C. I. V. de pe urma căruia pârâtele M. V. Tudorița și C. R. E. au solicitat și li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul nr. 780-_ nu a deținut și nu i s-a preluat teren pe raza Municipiului C..
Conform Decretului nr. 511/01.07.1969 poziția 25 rezultă că numai M. D. a avut o suprafață de 7930 m.p., însă nu și C. V., autorul pârâtelor.
Această stare de fapt este confirmată și de adresa nr._/01.10.199 a Primăriei Mun. C. din care rezultă că numitul C. V. nu figurează înscris în registrul agricol la Mun. C. în anul 1953. În același sens este și adresa nr._/25.03.1999 a primăriei Mun.C. în care se arată că în registrele agricole din anul 1953 ale cartierului bariera Vâlcii nu figurează înscris numitul C. V..
În aceste condiții consideră că sunt aplicabile dispozițiile art. III alin. 1 litera a din legea nr. 169/1997 care lovesc cu nulitate actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu sunt îndreptățite la astfel de constituiri sau reconstituiri cum ar fi persoanele care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Potrivit art. 8 din legea nr. 18/1991 de prevederile legii beneficiază numai membrii cooperatori care au adus teren în CAP sau cărora li s-a preluat teren în orice mod de CAP precum și moștenitorii acestora. Pe cale de consecință, dacă autorul ( C. V. ) nu a adus sau nu i s-a preluat teren de CAP rezultă că nici moștenitori ( M. Tudorița și C. E. ) nu au nici un fel de drepturi .
Potrivit art.11 din Legea nr. 18/1991 suprafața adusă în CAP rezultă din actele de proprietate, evidențe funciare cum ar fi cartea funciară, cadastru, registre agricole de la data intrării în CAP și evidențele cooperativelor.
Pârâtele nu pot face dovada unor astfel de documente astfel că terenul a fost reconstituit unor persoane neîndreptățite.
Titlul este lovit de nulitate și datorită faptului că nu au fost respectate dispozițiile art. 27 din Legea 18/1991 respectiv punerea în posesie și eliberarea titlului se fac numai după ce s-au făcut măsurătoarea în teren, delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile .
In situația de față nu există o schiță cadastrală pe baza căreia să se facă punerea în posesie și eliberarea titlului.
Nu s-a stabilit amplasamentul corect al terenului având în vedere că titlul identifică suprafața reconstituită în Bariera Vâlcii, C. dar din menționarea vecinătăților cu privire la suprafața de 1000 mp situată în T34, P54 rezultă că aceasta ar fi vecină la este cu . nu se află în Bariera Vâlcii și în carterul Popoveni vecin cu canalul colector .
De asemenea nici ceilalți vecini menționați în titlul de proprietate nu corespund realității. Vecinul O. M. din partea de nord a terenului are o declarație de martor în dosarul_/215/2007 al Judecătoriei C. din care rezultă că nu deține teren pe . urmare este imposibil să fie vecin cu pârâtele .
De asemenea raportul de expertiză tehnică întocmit de expert M. I. în dosarul_ al Judecătoriei C. precum și raportul de expertiză tehnică extrajudiciară al expertului M. P. concluzionează că vecinii din titlul de proprietate nu corespund cu realitatea.
Mai mult decât atât la data reconstituirii dreptului de proprietate se pare că zona în care se găsește terenul în suprafață de 1000 mp nu ținea de Mun. C. ci de o altă unitate administrativ teritorială respectiv corn. Podari așa cum rezultă din adresa nr. 1885/10.05.2012 a Consiliului Local Podari dar și din procesul verbal din 20.06.1997 întocmit de expert tehnic G. A.. Prin urmare nu C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 C. trebuia să întocmească documentația premergătoare emiterii titlului cu C. L. de aplicare a legii nr.18/1991 C. trebuie să întocmească documentația premergătoare emiterii titlului ci C. L. Podari.
3. Suprafața de teren preluată de către stat prin Decretul 511/1969 de 7930 mp la care erau îndreptățite pârâtele M. și C. de pe urma autorului M. D. și nu a lui C. V. cum greșit se menționează în TDP 780-_ a fost deja reconstituită printr-un alt titlu de proprietate nr. 1049-9624 din 16.08.1994 prin care s-a reconstituit suprafața de 7500 mp suprafață ce corespunde cu anexa la Decretul 511/1969 poziția 25.
Moștenitoarele pârâte M. și C. li s-au mai reconstituit drept de proprietate și în ., printr-un titlu de proprietate al cărui număr nu îl cunoștea.
În concluzie, suprafața reconstituită în realitate pârâtelor depășește cu mult suprafața la care acestea erau îndreptățite constituie un lat motiv de nulitate al titlului atacat.
În drept își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 169/1997, 18/1991.
În dovedirea cererii înțelege să se servească de proba cu înscrisuri, expertiză tehnică precum și orice altă probă care va reieși din dezbateri.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a depus: împuternicire avocațială, TDP nr.780-_ din data de 29.11.1993, schiță topografică, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5497 din data de 30.05.1996, adresă din data de 09.05.2012, adresa nr. 1835 din data de 10.05.2012, schiță topogarfică, proces verbal din data de 20.06.1997, TDP nr. 1049- 9624 din data de 16.09.1994, decret din data de 01.07.1969, tabel, adresa nr. 697 din data de 11.09.2009, adresa nr._ din data de 01.10.1999, adresa nr._ din data de 25.03.1999, declarație de martor O. M. în dosarul nr._/215/2007, adresa nr. 1081 din data de 21.04.1999, sentința civilă nr._ din data de 04.07.1997, sentința civilă nr. 7831 din data de 14.05.2008, raport de expertiză extrajudiciară, schiță topografică, adresa nr._ din data de 15.09.2009, adresa nr._ din data de 10.09.2009, adresa nr. 697 din data de 11.08.2009, raport de expertiză tehnică .
La data de 25.01.2013 pârâtele Târnăveanu V. și Târnăveanu M. au depus întâmpinare solicită respingerea acțiunii formulate de reclamanții M. A., M. C., B. C. și B. M. având ca obiect nulitatea absolută parțială a TDP nr. 780-_/29.11.1993 eliberat pârâtelor mach Tudorița și C. E. pentru suprafața de 1000 m.p., situată în T 34 P 54.
Intrucât reclamanții din prezenta acțiune i-au ocupat fără drept suprafața de 1000 mp., au formulat împotriva acestora acțiune in revendicare ce face obiectul Dosarului_ *, aflat pe rolul Judecătoriei C..
În scopul tergiversării soluționării acțiunii in revendicare si întârzierii repunerii lor in posesia suprafeței de 1000 de mp., pe care reclamanții o ocupa fără drept, aceștia au promovat prezenta acțiune solicitând constatarea nulității absolute parțiale a TDP nr. 780-_/29.11.1993 eliberat vânzătoarelor M. T. si C. E..
F. de motivele acțiunii, înțeleg sa formuleze următoarele apărări:
a)Invocă excepția lipsei calității procesuale (active a reclamanților in promovarea acțiunii in nulitatea TDP nr. 780-_/_.1993).
Urmează sa se constate ca reclamanții sunt terți in raport cu Titlul de Proprietate a cărui nulitate absoluta parțiala, o solicită.
Dispozițiile art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, definesc condițiile de exercitare a acțiunii privind nulitatea absolută a actelor de constituire și reconstituire a actelor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, stabilind următoarele, în ceea ce privește calitatea procesuală activă: „ nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.,,
Astfel, pentru promovarea unei acțiuni în constatarea nulității absolute a actelor de constituire a dreptului de proprietate este necesar ca persoana reclamantă să justifice un interes.
Interesul care fundamentează acțiunea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie legitim, să fie personal, să fie născut și actual. ( V.M. C., Tratat teoretic și practic de procedură civilă, Vol I. Teoria generală, P.271 )
In practica judiciară s-a statuat că, nu justifică un interes legitim în promovarea unei acțiuni în desființarea titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, reclamantul care nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nici în nume propriu și nici în calitate de moștenitor (Curtea de Apel C., Secția civilă, Decizia nr. 11/2004).
S-a motivat că, în această materie, „ instanța trebuie să pornească în soluționarea acțiunii de la examinarea îndeplinirii condițiilor de exercițiu ale acțiunii civile, respectiv de la îndeplinirea cerințelor de a fi parte în proces. In acest context, trebuie examinat în primul rând interesul legitim al reclamantului de a cere anularea titlului de proprietate emis pârâtei, interes justificat numai dacă are la rândul său reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, altfel, nu are nici un folos practic în urma anulării titlului pârâtei, pentru că nu se poate emite un titlu în favoarea sa atâta timp cât nu are la rândul său un drept asupra terenului, prin constituire sau reconstituire în baza Legii nr. 18/1991.,,
S-a decis în practica judiciara că, are legitimare procesuala activa pentru a cere anularea unui titlu de proprietate emis în condițiile Legii 18/1991 orice persoana ale cărei drepturi sau interese au fost încălcate sau nesocotite la eliberarea titlului respectiv.
Reclamantul își poate justifica dreptul la acțiune numai printr-un alt titlu de proprietate emis în baza legii fondului funciar sau o adeverința eliberata de C. Locala prin care dovedește ca i-a fost recunoscut, în condițiile Legii 18/1991, dreptul ce ii este lezat prin titlul a cărui anulare o solicita.
In cauza de față, reclamanții îsi motivează dreptul la acțiune susținând ca ar fi proprietarii unei suprafețe de 3600 mp., pe care ar fi dobandit-o printr-un act sub semnătura privata de la numiții M. T. si M. D., tranzacție ce s-ar fi validat prin Sentința civila nr._/07.07.1997 pronunțata de Judecătoria C., prin admiterea unei acțiuni in constatare, iar suprafața de 1000 mp., situata in T-34, P-54 din TDP nr, 780-_/29.11.1993, se suprapune parțial peste proprietatea acestora.
In realitate, reclamanții încearca sa inducă in eroare instanța de judecata invocând Sentința civila nr._/1997, ca si act de proprietate, desi cunosc faptul ca aceasta hotărâre a fost desființată prin Decizia civila nr. 183/15.02.1998 pronunțata de Tribunalul D., iar in rejudecare s-a respins cererea paraților de constatare a dreptului lor de proprietate asupra terenului in suprafața de 3600 mp., situat pe . civila nr._/02.10.1998 pronunțata de Judecătoria C.. Hotărârea a rămas definitiva si irevocabila, prin respingerea apelului conform Deciziei civile nr. 3828/28 septembrie 1999, pronunțată de Tribunalul D. și respectiv respingerea reursului conform Deciziei nr. 3091/12.04.2000, pronunțată de Curtea de Apel C..
Acest fapt a fost constatat și prin Decizia nr. 223/2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ , o hotărâre prin care a fost admis recursul pe care l-a formulat împotriva sentinței civile nr. 2941/14 februarie 2011, pronunțată de Judecătoria C., cauza având ca obiect acțiunea în revendicare fiind neînregistrată la Judecătorie C. în dosarul nr._ aflat în curs de soluționare.
Reclamanții nu au parcurs procedura Legii nr. 18/1991 nu sunt beneficiarii unui drept validat în baza Legii nr. 18/1991 și nu a făcut cerere de reconstituire.
Aceștia au ocupat abuziv o suprafață de teren pe care refuză să o elibereze.
Pentru justificarea calității procesuale pasive, în prezenta cauză, reclamanții trebuie să fie, cel puțin beneficiarii unei hotărâri de validare a dreptului de proprietate.
În concluzie, reținând ca reclamanții nu sunt titularii dreptului afirmat, în beneficiul lor nedispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate, instanța trebuia să constate că acestia nu justifică un interes legitim in promovarea prezentei acțiuni, si pe bază de consecință, nu dovedesc calitate procesuală activa, astfel încât acțiunea trebuia să fie respinsă.
De asemenea, potrivit practicii în materie, „neatacarea actelor provizorii de proprietate și nedesființarea lor în cadrul căilor de atac expres prevăzute de L 18/1991, demonstrează valabilitatea titlului de proprietate emis cu respectarea legii,, ( C. Apel C.- Decizia nr. 9167/10 iulie 2000 și Decizia nr. 9299/16 august 2000- Buletinul jurisprudentei filele 95-98).
S-a depus: sentința civilă nr._ din data de 02.10.1998, sentința civilă nr._, decizia civilă nr. 3828 din data de 28.09.1999, decizia civilă nr. 1172 din data de 09.02.2000, decizia nr. 3091 din data de 12.04.2000.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. C. pentru a înainta în copie certificată pentru conformitate cu originalul actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat nr. 780-_/29.11.1993, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 14.11.2013.
La data de 15.03.2013, reclamanții M. P., M. A., M. C., B. C. și B. M. au depus o cerere precizatoare prin care au învederat moștenitorii pârâtei M. Tudorița ca fiind M. E., N. E.,
În ceea ce o privește pe pârâta C. L. din demersurile pe care le-au făcut au aflat că aceasta a decedta fără posterioritate și este rudă cu aceștia.
Prin încheierea de ședință din data de 15.03.2013 instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtei predecedate M. Tudorița în persoana numiților M. E. și N. E. în calitate de pârâți.
La data de 19.04.2013, reclamanții M. P., M. A., M. C., B. C. și B. M. precizează că moștenitorii pârâtei C. L. decedată pentru a fi introdusă în cauză respectiv: M. I. și N. E..
Arată că aceleași persoane sunt și moștenitorii pârâtei M. Tudorița, sora pârâtei C. L. și prin urmare C. L. decedând fără posterioritate în linie directă M. I. și N. E. sunt rude de gradul III cu pârâta C. L. și prin urmare au vocație la succesiunea lastă de aceasta.
De asemenea precizează că din eroare a fost arătat ca moștenitor al pârâtei M. Tudorița, M. E. în realitate pe acesta chemându-l M. I..
Solicită introducerea moștenitorilor în cauză pentrua fi continuată judecata în contradictoriu cu aceștia.
Prin încheierea de ședință din data de 19.04.2013 instanța a dispus rectificarea numelui corect al moștenitorilor este M. I. și N. E. și nu M. E. respectiv N. E..
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către SPCLEP C. pentrua depune extras de uz oficial pentru uzul organelor de stat de pe certificatul de deces emis pe numele C. E., relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 14.05.2013.
Prin încheierea de ședință din data de 31.05.2013 instanța a dispus unirea excepției lipsei de interes a reclamanților M. petre, M. A., M. C., B. C. și B. M. cu fondul cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 31.05.2013 instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu expertiză specialitatea topogarfie cu obiectivele stabilite la termenul același de judecată pentru reclamanți.
Raportul de expertiză specialitatea topogarfie a fost efectuat de către expert G. M. și depus la data de 27 03 2013 asupra căruia reclamanții au formulat obiecțiuni ce au fost respinse prin încheierea de ședință din data de 11.10.2013.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamanților invocată de pârâții T. V. și T. M. prin întâmpinare și unită cu fondul prin încheierea din 31.05.2013 instanța constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să o respingă pentru următoarele considerente:
Pe rolul Judecătoriei C. există o acțiune în revendicare imobiliară, suspendată în temeiul art. 244 pct. 1 Din Vechiul Cod de Procedură Civilă până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, ce formează obiectul dosarului nr._ reclamanții fiind T. V. și T. M., iar pârâți reclamanții din prezenta cauză respectiv M. P., M. C. A., M. C., B. C. și B. M. ce are ca obiect exact suprafața de 1000 m.p. situată în T 34 P 54 cu privire la care reclamanții din prezenta cauză solicită nulitatea absolută parțială a TDP nr. 780-_/29.11.2003.
Condiția existenței interesului în cazul promovării unei acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie aferent rezultă din dispozițiile art. III alin. 2 din Legea 169/1997 conform cărora nulitatea poate fi invocată și de terțele care justifică un interes legitim.
Dreptul de a invoca nulitatea absolută este un drept potestativ care trebuie exercitat în condițiile impuse de legea specială, sub sancțiunea decăderii. Nulitatea absolută a titlului de proprietate și a procesului verbal de punere în posesie aferent întemeiată pe dispozițiile art. III din legea 169/1997 poate fi invocată, în principiu, fie pe calea unei, fie pe cale de excepție în cazul unei acțiuni în revendicare.
În cazul în care nulitatea absolută este invocată pe calea unei acțiuni principale pentru ca reclamanții să justifice un interes este necesar ca acțiunea în revendicare să nu fie finalizată.
Dacă acțiunea în revendicare s-a soluționat fără a se fi cerut nulitatea absolută a titlului de proprietate, atunci nu se mai poate invoca ulterior nulitatea absolută a titlului de proprietate, titlu care a fost analizat de instanța care a soluționat acțiunea în revendicare.
O astfel de interpretare este determinată, în primul rând, de aspectul negativ al puterii de lucru judecat, în sensul că partea care a pierdut procesul nu mai poate pune în discuție dreptul său într-un alt litigiu, iar în al doilea rând, de necesitatea asigurării principiului securității raporturilor juridice " care implică, între altele, ca soluția definitivă dată de instanță cu privire la orice litigiu să nu mai fie repusă în discuție( Hotărârea CEDO nr. 2/2005 în cauza A. contra României, parag. 66).
Întrucât în speța de față acțiunea în revendicare nu a fost finalizată, fiind suspendată până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, instanța apreciază că reclamanții justifică un interes legitim în promovarea prezentei acțiuni.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța reține următoarele:
În ceea ce privește motiv de nulitate absolută parțială invocat de reclamanți întemeiat pe dispozițiile art. III alin. 1 litera a din legea nr. 169/1997 care lovesc cu nulitate actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu sunt îndreptățite la astfel de constituiri sau reconstituiri cum ar fi persoanele care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri, instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 8 din legea nr. 18/1991 de prevederile legii beneficiază numai membrii cooperatori care au adus teren în CAP sau cărora li s-a preluat teren în orice mod de CAP precum și moștenitorii acestora.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 18/1991 suprafața adusă în CAP rezultă din actele de proprietate, evidențe funciare cum ar fi cartea funciară, cadastru, registre agricole de la data intrării în CAP și evidențele cooperativelor.
Din analiza registrului agricol( fila 87-88 dosar) depus la dosarul cauzei de către C. L. C. rezultă că autorul C. I. V. figura în anii 1959-1961 cu o suprafață de 1,10 ha, din care în Orașul C. . nr. 26 0,10 ha curte și 0,50 ha grădină.
Această suprafață de teren de pe raza orașului C. fusese cumpărată de C. V. de la numita M. D. S. conform actului de vânzare cumpărare autentificat de Tribunalul D. din data de 24.10.1923 transcris în registrul de transcripțiuni la nr. 9446/24.10.1923.
Pe acest teren C. V. împreună soția sa C. E. au construit în anul 1942 o casă de locuit în baza autorizației de construcție din 28.07.1942 emisă de Primăria C..
Terenul menționat mai sus a fost preluat de CAP 8 MARTIE BARIERA VÎLCII și ulterior a fost expropriat în vederea construirii Stadionului Central ( fila 25 verso poziția 25 din tabelul cu terenurile expropriate).
Pentru acest teren au formulat cereri de reconstituire C. E. și M. Tudorița în calitate de moștenitoare ale autorului C. V., emițându-se TDP 780-_/29.11.1993 pentru o suprafață de 0,91 ha ( în registrul agricol C. V. figura cu 1,10 ha), suprafață în care se găsește și suprafața 1000 mp de teren în litigiu situată în T 34 P 54, având ca vecin la E .> Prin urmare instanța constată că C. E. și M. Tudorița erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren.
În ceea ce privește motivul de nulitate întemeiat pe faptul că nu au fost respectate dispozițiile art. 27 din Legea 18/1991 respectiv punerea în posesie și eliberarea titlului se fac numai după ce s-au făcut măsurătoarea în teren, delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile, că nu există o schiță cadastrală pe baza căreia să se facă punerea în posesie și eliberarea titlului și că nu s-a stabilit amplasamentul corect al terenului având în vedere că titlul identifică suprafața reconstituită în Bariera Vâlcii, C. dar din menționarea vecinătăților cu privire la suprafața de 1000 mp situată în T34, P54 rezultă că aceasta ar fi vecină la este cu . nu se află în Bariera Vâlcii și în carterul Popoveni vecin cu canalul colector, instanța constată că și acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente.
La fila 7 și fila 90 din dosar există schița topografică a terenului în suprafață de 1000 mp și schița parcelară a T 34, în ambele terenul învecinându-se la est cu . class="Style6"> Este adevărat că în cuprinsul titlului de proprietate și în procesele verbale premergătoare emiterii titlului de proprietae contestat, a fost trecut în mod eronat că terenul s-ar afla în C., . . class="Style6"> Însă această eroare nu este de natură să ducă la nulitatea absolută a TDP cu privire la acest teren, în condițiile în care, așa cum am arătat mai sus a fost identificat prin amlasament, suprafață și vecinătăți conform schiței topografice a terenului și schiței parcelare a T 34, fiind situat în C., autorul C. V. deținând un teren în zonă așa cum am arătat mai sus ( Bulevardul 23 August fiind actualul Bulevard Ș. V. ), așa cum rezultă din cele 2 cărți de imobil depuse la dosarul cauzei.
În ceea ce privește al treilea motiv de nulitate invocat de reclamanți, conform cărora moștenitorilor autorului C. V. li s-a reconstituit o suprafață mai mare decât cea la care erau îndreptățite, instanță constată că și acest motiv este neîntemeiat și având în vedere considerentele expuse cu privire la celelalte două motive de nulitate.
În concluzie instanța urmează să respingă acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes a reclamanților invocată de pârâții T. V. și T. M. prin întâmpinare și unită cu fondul prin încheierea din 31.05.2013.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții M. P., M. A. ambii domiciliați în C., ., județul D., M. C. domiciliat în C., ., județul D., B. C. și B. M. ambii domiciliați în C., ., județul D. în contradictoriu cu pârâții T. V., T. M. ambii domiciliați în C., ., județul D., C. JUDEȚEANĂ D. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIN PREFECT cu sediul în C., județul D., C. L. C. DE APLICARE A LEGII 18/1991 PRIN PRIMAR cu sediul în C., județul D. și moștenitorii M. I. domiciliat în C., ., județul D. și N. E. domiciliată în C., ., județul D..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 18.12.2013.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 13 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
