Plângere contravenţională. Sentința nr. 09/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 20230/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr._
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. D.
Grefier V. G.
Pe rol, soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apărătorul petentei, av. R. O. si martorul G. A. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
În temeiul dispozițiilor art. 258 C pr civ., instanța procedează la administrarea probei testimoniale, declarația martorului fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei.
Apărătorul petentei solicită citarea celui de-al doilea martor la familia D. I..
Instanța respinge cererea, s-au acordat mai multe termene pentru realizarea procedurii de citare, la ultimul termen a fost emis și mandat de aducere pe numele martorului M. C. C. la adresa indicată de apăratorul petentei.
În temeiul dispozițiilor art 394 C.pr.civ., instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul prin apărător solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, iar, ., înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 14.06.2013, petenta . a solicitat în contradictoriu cu intimata Garda Financiară D., anularea procesului verbal de contravenție, ca fiind nelegale și netemeinice, iar în subsidiar, să se dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment și anularea măsurii de suspendare a activității societății pe o perioadă de 3 luni prin procesul verbal atacat.
În motivare, petenta a arătat că, în data de 13.06.2013, a fost sancționată contravențional cu suma de 9.000 lei, dispunându-se în același timp și suspendarea activității.
Toate aceste măsuri au fost luate în baza unui control efectuat în data de 28.04.2013 de lucrători din cadrul IPJ D., la punctul de lucru al societății lor, situat în .. 16, la clubul pe care îl deține societatea.
În acest sens, a fost încheiat un proces verbal de lucrătorii de poliție, în urma notificărilor efectuate la punctul de lucru al societății, iar comisarii Gărzii Financiare D. au întocmit procesul verbal mai sus menționat, sancționându-i cu amendă în cuantum de 8000 lei, în baza art.11 alin.1 lit. b din OUG nr. 28/1999 republicată, pe motiv că au găsit în casa de marcat a societății, în data de 28.04.2013, suma de 520 lei, au confiscat această sumă ca nefiind înscrisă în casa de marcat fiscală și au dispus suspendarea activității hotelului pe o perioadă de 3 luni.
S-a constatat că asupra angajatului care se afla la . A. M., s-a găsit suma de 730 lei, din care 210 lei erau bătuți în casa de marcat, iar pentru restul, angajata lor a menționat că sunt banii săi personali și îi folosea atunci când era nevoie să dea rest la clienții clubului.
De asemenea, s-a constatat că la unul dintre cele patru baruri care se află în incinta clubului, asupra unuia dintre barmani, numitul M. C. C. a fost găsită suma de 2465 lei, în casa de marcat fiind înregistrată suma de 311 lei.
Așa cum a și explicat acesta, suma de bani în plus, respectiv 2154 lei, îi aparținea nefiind bani proveniți din vânzarea de băuturi alcoolice sau răcoritoare.
De altfel, deși în club sunt 4 baruri, cu patru case de marcat, doar la acesta s-a găsit sumă de bani în plus, pe celelalte trei baruri în urma verificărilor nu s-au constatat deficiențe.
Petenta arată că măsurile sunt nelegale pe următoarele considerente:
- societatea funcționează cu punct de lucru disco club;
- controlul a evidențiat faptul că sunt dotați atât la . și în cele patru baruri din club cu case de marcat conform OUG 28/1999;
- s-a aplicat societății amenda 8000 lei, conform art. 11 al. 1, lit. b, din OUG nr. 28/1999, dar și suspendarea activității clubului pentru trei luni cu consecința confiscării sumei totale de 2.674 lei așa zisa nejustificata de cei doi angajați ai clubului;
- singura problemă ar constituit-o această sumă bani, ce reprezintă in fapt, sume de bani proprii ale celor doi angajați, ca dovadă fiind și faptul că pe celelalte trei case de marcat existente in club, nu au fost descoperite nici un fel de nereguli;
- trebuie menționat că societatea are și un regulament de ordine interioară semnat de toți angajații, se prevede că aceștia au obligația de bate/înregistrează bonul fiscal în casa de marcat.
Potrivit și notei de relații date cu ocazia controlului a rezultat fără dubii că suma respectivă era a celor doi angajați.
De asemenea, în ceea ce privește faptul că nu ar fi întocmit note de recepție pentru marfă, acestea au fost întocmite și le va depune la dosarul cauzei.
Așa cum s-a constatat și de către comisari și de către polițiști societatea petentă își desfășoară la punctul de lucru activități de vânzare de băuturi alcoolice și răcoritoare, care necesita existența caselor de marcat si implicit, emiterea bonurilor fiscale. Ori aceste cerințe sunt respectate de către societate.
În conformitate cu dispozițiile art.l din OG 2/2001 modificată, privind regimul contravențiilor,"constituie contravenție fapta săvârșita cu vinovăție, stabilita si sancționată prin dispozițiile legale".
Petenta arată că în raport cu situația prezentată, nu este o fapta imputabila acesteia, atâta vreme cat împrejurările care au determinat aceasta situație au fost independente de voința ei, ca au fost înregistrate toate operațiunile legate de activitatea firmei, neprejudiciind pe nimeni cu nimic, neexistând nici un fel de date sau fapte care sa duca la prejudicierea bugetului de stat, la o eventuala evaziune fiscala sau încercare de înșelare a statului, operațiunea în sine, fiind în cel mai rău caz, o practică greșită, dar nu nelegală.
Mai mult, a dispune suspendarea activității societății pentru trei luni în condițiile în care aceasta are peste 30 de angajați, reprezintă o sancțiune extrem de disproporționată în raport cu așa zisă faptă, lucru ce ar atrage consecințe materiale extrem de grave pentru firma, chiar trimiterea în șomaj a tuturor angajaților, pierderea unor contracte pentru organizarea de evenimente, astfel ca pentru o suma de 2.600 lei care nu prejudiciază pe nimeni sa ajungă la pierderi de ordinul sutelor de mii de lei si cu o imagine deteriorata pe piața, conducând chiar la imposibilitatea realizării obiectului de activitate.
Suspendarea activității unei persoane juridice poate avea drept consecința nu numai nerealizarea de venituri pe perioada respectiva, ci si pierderea clientelei, care în decursul perioadei de suspendare se poate îndrepta spre alți prestatori de servicii. Astfel, poziția pe piață a unor persoane juridice sancționate în acest mod poate fi iremediabil afectata.
Este suficient aprecieze aceștia, sa rămână sancțiunea confiscării sumei de 2.674 lei, astfel ca, in aceste condiții, legea ar permite o corecta aplicarea a ei, in scopul pentru care a fost făcuta, iar restul măsurilor ar fi suficient sa îmbrace forma avertismentului, gravitatea faptei neexistând practic.
Cum scopul legii este unul de prevenție si educativ, având in vedere pericolul extrem de redus al unei asemenea fapte, se impune înlăturarea masurilor dispuse, simplul avertisment in raport cu fapta fiind suficient pentru îndeplinirea scopului legii.
Având în vedere ca este vorba de o prima abatere de la reglementarea legala, însă neimputabilă lor, luând in considerare gradul redus de pericol social al faptei, petenta apreciază care se impune, in conformitate cu art. 7 din OG 2/2001, înlocuirea amenzii cu avertisment, care "Se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă și constă în atenționarea verbala sau scrisa asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțite de recomandarea de a respecta dispozițiile legale si de asemenea anularea măsurii suspendării activității societății".
Situația mai sus expusa, reala, de altfel, urmează sa fie probata cu înscrisuri, martori, respectiv lucrătorii comerciali care au fost prezenți la locul constatării faptei, si care sunt in măsura sa le prezinte toate aspectele de natura sa înlăture răspunderea societății, pentru fapte inexistente.
În consecință, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, martorii G. A. M., domiciliată în comuna Ișalnița, ., jud. D. și M. C. C., domiciliat în comuna Malu M., ., in scopul dovedirii inexistentei faptei prevăzute si sancționate de OUG 28/1999 .
In drept, petenta a invocat dispozițiilor OG 2/2001.
În scop probatoriu a anexat: procesul verbal de contravenție, procesul verbal de control întocmit de Poliție, împuternicire avocațială, proces verbal din data de 28.04.2013.
La data de 12.08.2013, intimata Garda Financiară Secția D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ce face obiectul dosarului nr._ formulată de . împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat de Garda Financiară - Secția D., la data de 13.06.2013. Totodată a solicitat întregirea cadrului procesual pasiv ca urmare a dispozițiilor legale intrate în vigoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. I pct.4 din H.G. nr. 566/2011:,,Secțiile județene și Secția Municipiului București sunt unități teritoriale ale Gărzii Financiare, fără personalitate juridica, in subordinea Comisariatului General".
De asemenea, potrivit prevederilor art. III alin. 3 din H.G. nr. 566/2011:,,Pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecata, Comisariatul General al Gărzii Financiare se subroga in toate drepturile si obligațiile procesuale ale secțiilor județene si ale Secției Municipiului București ale Gărzii Financiare si dobândește calitatea procesuala a acestora".
În speță, conform prevederilor legale menționate mai sus, Garda Financiara Secția D. nu mai are personalitate juridica, personalitate juridica având Comisariatul General al Gărzii Financiare. Ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 153 Cod procedură civilă se impune introducerea în cauza a Comisariatului General al Gărzii Financiare și citarea acestuia la sediul Gărzii Financiare Secția D., .. 2, împuternicită in baza mandatului de reprezentare nr._/07.07.2011.
În fapt, ca urmare a controlului din data de 28.04.2013 efectuat de reprezentanți ai IPJ D. – SIF, la punctul de lucru situat C., ..16, în incinta Trend Studio Concept Club, aparținând . si a constatărilor echipei de control a Gărzii Financiare din data de 13.06.2013, pe baza documentelor anexate proces verbal de constatare a contravenției, s-a constatat faptul că, nu au fost respectate dispozițiile art. 1 din OUG 28/1999 rep. si dispozițiile OMFP 3512/2008.
Faptele săvârșite constituie contravenții prevăzute de dispozițiile art.10 (1) lit. b din OUG 28/1999 rep. si dispozițiile art. 41 pct. 2 lit. c din legea 82/1991 rep., societatea fiind sancționată cu amenda de 8000 de lei conform dispozițiilor art. 11 (1) lit. b din OUG 28/1999 rep., confiscarea sumei de 2674 lei ce nu a putut fi justificata conform dispozițiilor art. 11 (3) si suspendarea activității punctului de lucru pentru trei luni conform dispozițiilor art. 14(2) din același act normativ si cu amenda de 1000 lei conform dispozițiilor art. 42 (1) din legea 82/1991 rep.
Petenta solicită în principal anularea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor motivat de faptul ca acesta este nelegal si netemeinic, iar in subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment si anularea măsurii suspendării activității societății.
Consideră ca cele invocate in apărare de către petenta nu corespund realității constatata atât de către IPJ D. - SIF cat si de către comisarii Gărzii Financiare cu ocazia controlului.
Astfel, la data controlului, deși petenta avea în dotare pentru punctul de lucru casă de marcat, obținând, conform monetarului întocmit cu aceiași ocazie, venituri din încasarea taxei de intrare în club in suma de 730 lei, aceasta a înregistrat, așa cum arata si raportul zilnic emis de casa de marcat, doar suma de 210 lei. Prin urmare, petenta nu a înregistrat prin aparatul de marcat electronic fiscal suma de 520 lei, suma ce a si fost confiscata de către organul de control.
De asemenea, nici veniturile obținute din vânzarea băuturilor alcoolice și răcoritoare nu au fost înregistrate in totalitate prin casa de marcat. In acest sens menționează faptul ca petenta a obținut venituri in cuantum de 2465 lei, însă a fost înregistrată doar suma de 311 lei. Ca atare, diferența de 2154 lei nefiind înregistrata, organul de control, în mod corect, a procedat la confiscarea acesteia.
Deși invoca netemeinicia și nelegalitatea măsurilor dispuse, întrucât punctul de lucru era dotat cu casă de marcat fiscală, petenta nu are în vedere și faptul că acestea trebuie și utilizate, dispozițiile art. 1 din OUG 28/1999 rep. fiind destul de clare in acest sens :,,(1) operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale; (2) operatorii economici prevăzuți la alin. (1), denumiți în continuare utilizatori, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților.,,
Apărarea în sensul ca, sumele de bani neînregistrate în casa de marcat fiscală reprezintă bani personali ai reprezentanților petentei, este una nereală, invocata doar în vederea obținerii clementei din partea instanței. Nu poate fi primita o astfel de apărare in condițiile in care aceste sume de bani sunt in fapt, conform dispozițiilor art. 11 (3) din OUG 28/1999 rep., fără proveniența neputând fi justificate ,,prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special,menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale". Faptul ca apărarea petentei este una nereala rezulta si din conținutul plângerii unde petenta chiar se contrazice menționând ca banii neînregistrați sunt bani personali dar, in același timp sunt folosiți si pentru a da rest clienților. Ori un astfel de procedeu nu este deloc unul legal din contra, contravine dispozițiilor OUG 28/1999 rep.
Mai mult, documentele care au stat la baza efectuării controlului, respectiv monetarele întocmite de cei doi angajați cat si rapoartele emise de către casele de marcat dovedesc, fără niciun fel de dubiu, săvârșirea contravenției.
Deși susține in plângere faptul ca, fapta sa nu a fost săvârșita cu vinovăție, ca operațiunea de neînregistrare în casa de marcat fiscală a veniturilor obținute este în fapt o practica greșita dar nu nelegala, ca societatea nu a prejudiciat bugetul de stat, petenta nu are in vedere si dispozițiile art. 65 (3) din HG nr. 479/2003 conform cărora ,, registrul special și raportul Z reprezintă documentele pe baza cărora se înregistrează veniturile din activitatea de comerț cu amănuntul și prestări de servicii direct către populație în evidența contabilă a utilizatorului, cu excepțiile prevăzute de lege,, fiind, conform dispozițiilor art. 4 (4) din OUG 28/1999 rep., „...avute în vedere de către organele fiscale cu ocazia verificării veniturilor care stau la baza determinării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat,,.
În ceea ce privește solicitarea de anulare a masurilor complementare, solicită ca instanța de judecata sa aibă in vedere dispozițiile art. 11 (3) din OUG 28/1999 rep. care prevăd in mod imperativ faptul ca ,, sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat,, Ca atare, nu se poate dispune anularea măsurii complementare a confiscării sumei de 2674 lei in condițiile in care petenta, la data controlului, nu a justificat-o prin niciun document prevăzut de actul normativ sancționator.
Și măsura complementară a suspendării activității punctului de lucru, iar nu a întregii societăți așa cum susține petenta, este obligatorie, nefiind lăsata la latitudinea organului de control, dispozițiile art. 14 (2) din OUG 28/1999 rep. fiind destul de clare in acest sens: ,,nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate,...atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni".
Referitor la capătul de cerere privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, solicită instanței de judecata respingerea acestuia, întrucât organul de control a procedat in mod corect, aplicând minimul prevăzut de actul normativ sancționator, faptele prevăzute la art.10 lit.b din O.U.G. nr.28/1999 R, sancționându-se cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei. Mai mult prin stabilirea acestor pedepse aspre legiuitorul a urmărit ,,apărarea intereselor generale privind respectarea legislației fiscale, masurile sancționatorii, fiind justificate de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, aceasta îndreptățind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală" (deciziile Curții Constituționale nr. 299/2003, nr. 49 / 2004, nr. 355/2006).
În privința celei de-a doua contravenții, petenta nu a întocmit note de recepție pentru mărfurile achiziționate, cu facturile cu . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 660,67 lei, . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 1046,77 lei si . TDG nr._ din 25.04.2013 in valoare de 343,50 lei, si expuse la vânzare, încâlcind prevederile OMFP 3512 / 2008.
Deși prin plângerea formulată se menționează faptul că există note de recepție, petenta nu precizează și faptul că acestea au fost întocmite ulterior, nefiind prezentate la data și ora controlului. Mai mult, așa cum prevede și dispozițiile OMFP nr. 3512/2008 referitoare la nota de recepție, aceasta este obligatorie și trebuie întocmită anterior expunerii produselor la vânzare.
Ca atare, în mod corect organul de control a constatat săvârșirea contravenției și a sancționat petenta cu amenda de 1000 de lei, sancțiune ce se înscrie in limitele legale, întrucât contravențiile prevăzute de art. 41 pct. 2 lit. c din legea 82/1991 se sancționează cu amenda de la 300 lei la 4.000 lei.
F. de cele arătate mai sus, având in vedere temeinicia si legalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor, solicită respingerea, ca netemeinică și nelegală a plângerii formulată de către . împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor încheiat de Garda Financiară D. și menținerea măsurilor stabilite prin actul de control.
În drept, își întemeiază susținerile pe dispozițiile OUG 28/1999 rep, HG 479/2003, legii 82/1991 rep, OMFP 3512/2008, OG. 2 /2001 cu modificările și completările ulterioare.
În dovedirea celor susținute a solicitat proba cu înscrisuri, reprezentând actele care au stat la baza emiterii actului contestat: mandat de reprezentare nr._/07.07.2011 proces verbal încheiat de I.P.J D. - S.I.F, declarație G. A. M., declarație M. C. C., doua monetare întocmite de cei doi reprezentanți, facturile cu . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 660,67 lei, . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 1046,77 lei si . TDG nr._ din 25.04.2013 in valoare de 343,50 lei, bonuri fiscale si rapoarte emise de casa de marcat fiscală la data controlului, registrul special vizat de organul de control, precum si notările tehnicianului sevice pe care le anexează, certificate.
Instanța, la solicitarea petentei, a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba cu doi martori, iar la solicitarea intimatei a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din data de 11.11.2013, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de intimata a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca urmare a noilor dispoziții legale, în locul intimatului Comisariatului General al Gărzii Financiare introdus în cauză la termenul de judecată din data de 10 octombrie 2013.
Analizând cererea de față prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Ca urmare a controlului din data de 28.04.2013 la punctul de lucru situat C., ..16, în incinta Trend Studio Concept Club, aparținând . s-a constatat faptul că, nu au fost respectate dispozițiile art. 10 alin.1 lit.b din OUG 28/1999 rep. și art.42 alin.2 lit.c din Legea nr.82/1991 republicată, fiind sancționați cu amenda în suma totală de 9000 lei, confiscarea sumei de 2674 lei și suspendarea activității punctului de lucru pentru trei luni.
Cu această ocazia s-a încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 13.06.2013 in prezenta petentei care a semnat la primirea acestuia.
Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție, se observă că acesta este întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. 2/2001.
Astfel, în speță nu au fost identificate motive de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care să poată fi invocate din oficiu, iar eventualele deficiențe de formă ale procesului-verbal de contravenție care trebuie să cuprindă elementele cerute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, sunt sancționate cu nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât de partea interesată. În speță, nu au fost invocate astfel de motive.
Cu privire la sarcina probei și a valorii probatorii a procesului verbal de contravenție în lumina jurisprudenței CEDO, instanța constată că deși în cauza A. contra României, s-a reținut că procedura contravențională este asimilată procedurii penale cu toate garanțiile care decurg de aici, respectiv prezumția de nevinovăție și sarcina probei care revine celui ce acuză, instanța, în măsura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, nu poate să excludă valoarea sa probatorie. În raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a investi organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea în acest sens cauza Lauko împ. Slovacia, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare si executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia sa contravină Convenției.
Aspectele invocate de către petentă în sprijinul plângerii sale sunt neîntemeiate. Astfel, din conținutul procesului verbal . nr._ din data de 13.06.201 reiese faptul ca petenta nu contesta fapta, deoarece la rubrica ,,Alte mențiuni” nu declara nimic, deci in momentul constatării contravenției nu a avut obiecțiuni de formulat.
Instanța, constată că până la proba contrară, procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a celor înscrise în acesta, bucurându-se totodată de prezumția relativă de legalitate care se coroborează cu art. 249 Cod procedură civilă, conform căruia cel care face o propunere înaintea judecății trebuie sa o dovedească.
Potrivit art.1 alin.1 din OUG 28/1999 republicată operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale; iar potrivit alin.2 operatorii economici prevăzuți la alin. (1), au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale și să le predea clienților.
În speță, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei la filele 25 și 26 rezultă că la data controlului, deși petenta avea in dotare pentru punctul de lucru aparatul de marcat electronic fiscal, obținând, conform monetarului întocmit cu aceiași ocazie, venituri din încasarea taxei de intrare in club in suma de 730 lei, aceasta a înregistrat, așa cum arata si raportul zilnic emis de casa de marcat, doar suma de 210 lei. Prin urmare, petenta nu a înregistrat prin aparatul de marcat electronic fiscal suma de 520 lei, suma ce a si fost confiscata de către agentul constatator.
De asemenea, instanța constată că nici veniturile obținute din vânzarea băuturilor alcoolice si răcoritoare nu au fost înregistrate in totalitate prin casa de marcat. In acest sens, deși petenta a obținut venituri in cuantum de 2465 lei, in aparatul de marcat electronic fiscal a fost înregistrata doar suma de 311 lei. Ca atare, diferența de 2154 lei nefiind înregistrata in aparatul de marcat electronic fiscal agentul constatator in mod corect a procedat la confiscarea acesteia.
Instanța nu poate reține apărările petentei în sensul că banii neînregistrați erau personali deoarece, potrivit art.11 alin.3 din OUG nr.28/1999 sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat.
În consecință, având în vedere textul de lege indicat anterior, nu se poate dispune anularea măsurii complementare a confiscării sumei de 2674 lei in condițiile in care petenta, la data controlului, nu a justificat prin nici un document prevăzut de actul normativ sancționator această sumă..
În aceleași condiții, instanța apreciază că se impune în mod obligatoriu și măsura complementara a suspendării activității punctului deoarece potrivit dispozițiilor art. 14 (2) din OUG 28/1999 rep. nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate,...atrage și suspendarea activității unității pe o perioadă de 3 luni.
Referitor la cea de-a doua contravenție reținută în sarcina petentei, instanța reține că în mod real aceasta nu a întocmit note de recepție pentru mărfurile achiziționate si expuse la vânzare, cumpărate conform facturilor . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 660,67 lei, . nr._ din 25.04.2013 in valoare de 1046,77 lei si . TDG nr._ din 25.04.2013 in valoare de 343,50 lei, fiind încălcate prevederile OMFP 3512 / 2008, potrivit căruia nota de recepție este obligatorie și trebuie întocmită anterior expunerii produselor la vânzare.
De altfel, starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție rezultă chiar din conținutul plângerii contravenționale și din declarația martorului G. A. M..
În aceste condiții, având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța retine faptul ca petenta nu a făcut dovada contrară a celor înscrise de agentul constatator, motiv pentru care consideră procesul verbal . nr._ încheiat la data de 13.06.2013 ca fiind legal și temeinic.
Analizând, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, modul de individualizare a sancțiunii aplicate, prin prisma art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 și a art. 21 alin. 3 din același act normativ, ce prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța constată că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite.
Gradul de pericol social constă în faptele care generează sau ar putea genera fenomene economice negative cum ar fi evaziunea fiscală.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată, întrucât aceasta este netemeinică si va menține procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.06.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în Ișalnița, ..63, jud.D. în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.06.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2013.
P., Grefier,
R. M. D. V. G.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 1722/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
