Plângere contravenţională. Sentința nr. 2138/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2138/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 26335/215/2011
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2138
Ședința publică de la 08 Februarie 2013
Completul constituit din:
Președinte: A. U.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. I. C. și pe intimata Poliția L. a Municipiului C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a răspuns la adresa efectuată la termenul anterior către Primăria Municipiului C.-Serviciul Transport Public Local și Siguranța Circulației.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
INSTANȚA
La data de 23.09.2011 petentul M. I. C. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ emis în data de 24.08.2011 de Poliția L. a Municipiului C., solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 134 lei și anularea punctelor de penalizare reținute în sarcina sa.
Motivând în fapt plângerea, petentul a arătat că prin procesul verbal anterior menționat a fost sancționat cu amendă în cuantum de 134 lei și 2 puncte penalizare pe motiv că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . București către A.I. C., pe un sector de drum cu accesul interzis.
Petentul a mai arătat că fapta este greșit întemeiată în drept și anume fapta prevăzută de art. 7 lit. h din Legea 155/2010 nu este cea relatată de agentul constatator în procesul verbal, fapt ce atrage nulitatea procesului verbal de contravenție conform art. 16 alin.1 din OG 2/2001. Astfel, art. 7 lit. h din Legea 155/2010 prevede atribuțiile agentului poliției locale și nicidecum cele menționate de către agentul constatator.
De asemenea, petentul a mai arătat că la momentul începerii lucrărilor la pasajul subteran restricția de circulație cu privire la sens unic de circulație pe . desființată, astfel . o stradă cu circulație în ambele sensuri, acest lucru fiind menținut până în urmă cu 2 săptămâni când s-a reinstituit sens unic pe . pentru segmentul de drum care se afla în dreptul Primăriei C..
Precizează faptul că la ieșirea din parcările blocurilor ce se află în partea de jos a . existat și nu există nici în prezent semne rutiere care să interzică ieșirea din acestea în sensul către ..
A mai precizat că procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 19 din OG 2/2001 întrucât nu este semnat de un martor, deși la ora 14.00 drumul respectiv este circulat atât de pietoni cât și de conducători auto.
Petentul apreciază că sarcina probei revine agentului constatator, întrucât nu a recunoscut săvârșirea vreunei fapte, semnând actul sancționator cu obiecțiuni, arătând că în acest sens este și jurisprudența CEDO (cauzele A. contra României, Engel contra Olandei, Lutz contra Germaniei).
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001.
A depus la dosar procesul-verbal contestat, în original, dovada demersurilor efectuate către Primăria Mun. C., pentru a indica felul indicatoarelor rutiere amplasate pe . locul și data amplasării acestora, respectiv adresa înregistrată sub nr._/24.11.2011, răspunsul la această adresă.
La termenul din data de 25.11.2011 instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin.1 pct. 2 C.p.c., pentru lipsa părților, cauza fiind repusă pe rol la data de 11.01.2013.
În temeiul art. 129 alin.5 C.p.c. instanța a dispus înaintarea unei adrese către Primăria Mun. C.-Serviciul Transport Public Local și Siguranța Circulației, pentru a comunica dacă la data de 24.08.2011, la intrarea pe . . ., era instalat indicator ce interzicea accesul participanților la trafic și pe ce tronson de drum, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 7793/07.02.2013.
În probațiune, petentul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 24.08.2011 încheiat de către un agent constatator din cadrul Poliției Locale a Mun. C., petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 111 din HG 1391/2006, cu amendă in cuantum de 134 lei și 2 puncte penalizare.
S-a reținut că, la data de 24.08.2011, petentul a circulat cu autoturismul marca WW B. cu nr. de înmatriculare_ pe .. Calea București spre ., pe un tronson de drum cu accesul interzis.
Potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2 /2001 – privind regimul juridic al contravențiilor, instanta competenta sa solutioneze plangerea, verifica legalitatea si temeinicia procesului - verbal si hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța urmează a examina mai întâi legalitatea procesului-verbal și ulterior temeinicia sa.
Sub aspectul legalității, petentul deplânge faptul că procesul verbal de contravenție nu este semnat de către un martor asistent, în condițiile în care acesta a refuzat să semneze actul sancționator. Potrivit disp. art. 19 alin. 1 din OG 2/2001: "În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia."
Textul legii nu prevede și sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestor dispoziții, astfel cum o face în cazul nerespectării disp. art. 17 din OG 2/2001. Fiind vorba, astfel, despre o nulitate relativă, virtuală, anularea actului intervine în condițiile art. 105 C.p.c., doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. În speță, agentul constatator a făcut mențiunea că "refuză să semneze procesul verbal, spunând că-l contestă în instanță." Ori, rolul martorului este tocmai acela de a confirma acest refuz de semnare a actului sancționator, astfel cum se deduce din cuprinsul art. 19 din OG 2/2001. Însă, astfel cum rezultă din cuprinsul plângerii, contestatorul nu a negat modalitatea de întocmire a procesului verbal pentru a se putea trage concluzia că, prin nesemnarea procesului verbal de contravenție, i s-ar fi produs vreo vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului.
Tot sub aspectul legalității, petentul reclamă și faptul că actul sancționator ar fi "greșit întemeiat în drept" și că "fapta prevăzută de art. 7 lit. h din Legea 155/2010 nu este cea relatată de agentul constatator în procesul verbal".
Aceste apărări sunt vădit neîntemeiate, întrucât, astfel cum rezultă cu evidență din cuprinsul procesului verbal contestat, fapta, astfel cum a fost descrisă de agentul constatator este prevăzută de art. 111 din HG 1390/2006 și sancționată de art. 99 alin. 2 care face trimitere expresă la disp. art. 108 alin. 1 lit. a pct. 5, ambele din OUG 195/2002, texte de lege care au fost menționate în cuprinsul procesului verbal contestat.
În privința consemnării textului de lege constând în art. 7 lit. h din Legea 155/2010, instanța atrage atenția asupra faptului că, prin indicarea acestui text de lege în cuprinsul actului sancționator, agentul constatator din cadrul Poliției Locale, își justifică competența de a constata contravenții și aplica sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind accesul interzis.
Prin urmare, sub aspectul legalității, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001, în lipsa cărora, actul sancționator ar fi fost lovit de nulitate absolută.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art. 1169 C.civ. care reglementează sarcina probei.
În drept, potrivit disp. art. 111 din HG 1390/2006: "Se interzice circulația participanților la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul."
Petentul susține, în cuprinsul plângerii, că "restricția de circulație cu privire la sens unic de circulație pe . desființată…." și că ". o stradă cu circulație în ambele sensuri."
În vederea lămuririi stării de fapt existentă la data depistării în trafic a petentului, instanța a dispus din oficiu înaintarea unei adrese către Primăria Mun. C. – Serviciul Transport Public și Siguranța Circulației pentru a comunica regimul de circulație pe . și la data unde a fost depistat petentul. Astfel, instituția solicitată a comunicat la dosarul cauzei că, "la data de 24.08.2011, . cu sens unic dinspre . către Calea București, indicatorul rutier fiind instalat la intersecția .. Calea București."
Prin urmare, în urma demersurilor făcute de instanță din oficiu, s-au relevat probe care contrazic în mod vădit cele susținute de către petent în cuprinsul plângerii, cum că ". o stradă cu circulație în ambele sensuri".
Concluzionând asupra temeiniciei procesului verbal criticat, instanța apreciază că acesta respectă dispozițiile OG 2/2001 și OUG 195/2002 și că surprinde fidel starea de fapt existentă și imputată contravenientului și pe cale de consecință, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului –verbal de contravenție în cauză, nu a fost răsturnată în urma probatoriului administrat.
Așa fiind, va fi respinsă ca neîntemeiată plângerea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul M. I. C., cu domiciliul în C., .. 67, ., ., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., cu sediul în C., .. 22, jud. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 februarie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. UncheșeluCarmen Ș.
Red.jud.A.U.
Tehn. C.Ș.
4 ex/22.04.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
