Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 12984/215/2013
ROMANIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent P. A., în contradictoriu cu intimatul I. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul( se legitimează cu C.I. . nr._), lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131 N.c.pr.civ coroborate cu prevederile art. 32 din OG 2/2001, instanța constata ca este competenta general, material si teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
În temeiul dispoz. art. 238 alin. 1 N.c.pr.civ. instanța estimează durata procesului 60-90 de zile.
Instanța acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu martorii P. D. și M. M., prezenți la termenul de azi.
Constatând că proba cu înscrisuri si proba cu martorii P. D. și M. M., solicitate de petent si proba cu înscrisuri pentru intimat sunt admisibile si pot sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 Cod proc.civ. corob. cu art. 255 și art. 309 N.c.p.c., instanța le încuviințează.
În temeiul art. 311-323 Cod procedura civila, s-a procedat la audierea sub prestare de jurământ a martorilor P. D. și M. M., declarațiile consemnate fiind atașate la dosarul cauzei, după care,
Petentul a arătat că nu mai are cereri de formulat și solicită ca dezbaterea fondului cauzei să aibă loc la acest termen de judecată .
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., instanța constată cercetarea procesului încheiată și întrucât petentul este acord ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată, în temeiul art. 392 Cod proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei .
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție șipe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii, anularea măsurii complementare și restituirea permisului de conducere.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 09.04.2013 petentul P. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D., anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 28.03.2013, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 300 lei, anularea măsurii complementare și restituirea permisului de conducere
În fapt, petentul a arătat că, la data de 28.03.2013, a fost sancționat contravențional pe motiv că, nu a acordat prioritate la pietonii care traversau regulamentar și un avertisment că, nu purta centura de siguranță, stare de fapt neconformă cu realitatea.
A precizat că, din locul unde se afla agentul de poliție nu avea posibilitatea de a observa trecerea pentru pietoni și implicit presupusa contravenție.
A mai aratat că, procesul-verbal contestat este întocmit cu grave încălcări ale O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv: nu este completat lizibil, nu este indicat locul exact de săvârșire a contravenției, nu este completată înștiințarea de plată.
În drept plângerea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001, OUG 195/2002 R.
La prezenta plângere s-au depus procesul verbal in original și copie, dovada reținerii permisului de conducere, copia C.I.
În dovedirea a solicitat administrarea probei cu martorul R. F..
În temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 plângerea este scutită de taxa de timbru.
La data de 20._ instanța, verificând in conformitate cu art. 200 alin. 1 C.p.civ., dacă cererea de chemare in judecata îndeplinește cerințele prev. de art. 194 – 197 C.pr.civ., in baza art. 200 alin 2 C.pr.civ., a dispus completarea si precizarea acțiunii cu următoarele: în termen de 10 zile, sub sancțiunea anularii cererii de chemare in judecata, să depună înscrisurile doveditoare, să indice numele, prenumele sau denumirea pârâtului, numele, prenumele și adresa martorilor.
La data de 02.04.2013, petentul a completat cererea de chemare în judecată.
La data de 17.05.2013 intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită ca fapta pentru care petentul fost sancționat a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 21.06.2013, petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a învederat că-și susține toate cele expuse în plângerea formulată și dorește să probeze cele susținute cu martorii indicați și cu probele video pe care le deține numai I.P.J. D., în măsura în care acestea există.
În scop probator petentul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu martorii P. D. și M. M..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 28.03.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 300 lei, măsura accesorie a reținerii permisului, reținându-se in sarcina sa săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 135 lit. h din RAOUG 195/2002 și art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002.
În fapt, la data de 28.05.2013 petentul a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare_ pe . nu a acordat prioritate pietonului care traversa regulamentar și, nu a purtat centura de siguranță.
Conform art.135 alin.1 lit. h din ROUG 195/2002, ,,conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”, potrivit art. 36 alin. 1, din OUG 195/2002, iar potrivit art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002 ,,conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament” .
Potrivit art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si hotaraste asupra sancțiunii aplicate.
Prin hotărârea pronunțata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra României s-a stabilit ca procedura contravenționala reglementata de OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor poate fi asimilata procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Convenție.
Una dintre garanțiile fundamentale prevăzute de articolul 6 din Convenție este prezumția de nevinovăție, astfel încât nu trebuie sa se pornească de la ideea preconceputa ca petentul a savarsit fapta de care este acuzat, rezultând necesitatea unei administrări temeinice a probelor, procedura contravenționala fiind asimilata, in privința garanțiilor procesuale, celei penale.
În speță, sarcina probei trebuie sa aparțină celui care acuză, respectiv organul constatator al contravenției.
Cat privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine ca acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de către instanța.
Sub aspectul temeiniciei, se reține că starea de fapt constatată în procesul verbal nu a fost confirmată prin administrarea de către intimată a altor dovezi în acest sens, petentul susținând că nu se face vinovat de fapta reținută, fapt probate de declarațiile martorilor P. D. și M. M., care precizează pe trecere de pietoni nu se afla nici o persoana angajată în traversare, iar petentul purta centura de siguranța.
Nici în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și nici în cuprinsul întâmpinării depuse, intimatul nu indică mijloacele de probă a faptei, care sa facă posibil controlul instanței de judecată asupra realității celor consemnate. Din analiza procesului-verbal de contravenție, instanța nu regăsește nici un element de natura să probeze consemnările agentului constatator, prin întâmpinarea depusă, intimata arătând ca fapta a fost constatată in mod direct de organele de politie, nedeținând nici un material probator pentru procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 28.03.2013, neputând să probeze consemnările agentului constatator, care sunt contestate de către petent chiar de la momentul încheierii procesului- verbal, prin semnarea cu obiecțiuni a acestuia.
Instanța urmează ca, in baza art. 34 din O.G.nr. 2/2001 modificata, sa admită plângerea formulată de petent și să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 28.03.2013 si exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în sumă de 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională, formulată de petentul P. A., domiciliat în C., . A, jud. D., în contradictoriu cu intimatul I. D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 28.03.2013 si exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în sumă de 300 lei.
Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.
2 ex./10.10.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 02/2013. Judecătoria... → |
|---|
