Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 8019/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 25.09.2013
Instanța constituită din:
Președinte M.-D. M.
Grefier L.-C. A.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. E. și pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care,
În conformitate cu prevederile art. 32 din OG 2/2001 coroborate cu art. 94 pct. 4 din N.C.Pr.Civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Nemaifiind cereri noi de formulat, sau excepții de invocat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 25.02.2013 petentul S. E. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA anularea procesului verbal . 13 nr._/11.02.2013.
În motivare a arătat că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu mai este proprietatea . din data de 30.08.2011.
În sprijinul celor afirmate a anexat factura cu care a fost înstrăinată mașina cât și declarația pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport.
În drept plângerea nu a fost motivată.
A depus: factura fiscală . VDX nr._ din data de 30.08.2011, declarația nr. 2232 din data de 30.08.2011 pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport din care reiese că actualul proprietar este I. M. P..
La data de 15.04.2013 C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii .
În motivare, a arătat că la data de 19.01.2013 pe DN 64 km 15+000 m pe raza localității Osica de Sus, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând . a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 11.02.2013 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . 13 nr._ de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante ( EURO ), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
A solicitat să se observe că procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002 coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei- SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 cu prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001, reiese că procesul verbal de constatare a contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale.
Mai mult, procesul verbal contestat, conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator cu certificat calificat emis de Cert SIGN SA.
Petentul, după încheierea contractului de vânzare cumpărare nu a solicitat radierea din evidențele Serviciului Public Comunitar - Direcția Permise și Înmatriculări Auto, așa cum este stabilit prin ordinul nr. 1501/2006 actualizat art. 24 pct. 2 alin. d astfel că acesta figurează în continuare ca proprietar.
În drept, a invocat prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, ordinul MTI nr. 769/2010.
În scop probatoriu a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare ce vor reieși din dezbateri.
A anexat proba foto obținută de sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal R 13 nr._ încheiat la data de 11.02.2013 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se în sarcina sa că la data de 19.01.2013 pe DN 64 km 15+000 m pe raza localității Osica de Sus, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând . a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Verificând legalitatea procesului verbal, instanța constată că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța retine următoarele:
Potrivit art 8 alin 1 din OG 15/2002 " fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă".
Din fiscală . VDX nr._ din data de 30.08.2011 rezultă că petentul a înstrăinat autovehiculul către numitul I. M. P..
Potrivit art. 1 din O.G. 2/2001, legea contravențională apără valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăția stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, hotărâre a Guvernului sau după caz prin hotărâre a Consiliului local sau a Consiliului județean.
Aceste caracteristici generale ale contravenției care se regăsesc și în norma specială care reglementează fapta reținută în sarcina petentului determină caracterizarea acesteia ca acuzație în materie penală și deci includerea în câmpul de aplicare al art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru a stabili dacă o anumită procedură intră în domeniul penal al art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea a instituit trei criterii: calificarea din dreptul intern al statului în cauză, natura faptei incriminate și natura și gradul de severitate al sancțiunii.
Autonomia noțiunii „în materie penală „ determină aplicarea garanțiilor art 6 CEDO ori de câte ori o măsură este calificată penală în dreptul intern al statului în cauză. Insă, faptul că în conformitate cu dreptul intern al unui stat o anumită faptă este considerată contravenție și nu infracțiune (cum este cazul prezentei cauze) nu duce în mod automat la neaplicarea articolului 6 din Convenție. In acest moment se vor verifica celelalte două criterii, fiind suficient unul singur pentru a conduce la includerea măsurii în discuție în domeniul penal al Convenției.
Cel de-al doilea criteriu- natura dispoziției sancționatorii- include două subcriterii: câmpul de aplicare al normei și scopul pedepsei, aceste două subcriterii acționând în mod cumulativ.
Avându-se în vedere câmpul de aplicare al normei, trebuie verificat cui se adresează norma în discuție, respectiv dacă aceasta are un caracter special, adresându-se unei categorii restrânse de persoane sau dimpotrivă dacă norma are un caracter general. Se constată că norma legală aplicabilă ăn prezenta cauză are un caracter general, aplicându-se tuturor cetățenilor care participă la circulația pe drumurile publice, în considerarea intereselor generale ale societatii.
Luandu-se în considerare subcriteriul scopului pedepsei, Curtea Europeană a stabilit că atâta vreme cât norma juridică are caracter general și urmărește un scop represiv, articolul 6 nu face diferență între fapte în funcție de gravitatea lor. S-a decis că articolul 6 din Convenție nu distinge între infracțiuni și fapte ilicite nepedepsibile penal deoarece le lipsește gradul de pericol social al infracțiunii; dispoziția art. 6 CEDO se aplică de fiecare dată când o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni sau a altei fapte ilicite - așa cum este contravenția - susceptibilă de aplicarea unei sancțiuni cu caracter represiv.
Rezultă cu claritate că distincția între infracțiuni și contravenții existentă în dreptul intern al mai multor state parte la Convenție (ca si România) este irelevantă din punct de vedere al art. 6 din Convenție, acesta fiind aplicabil la ambele forme de ilicit, atâta vreme cât natura dispoziției sancționatorii o cere(CEDO, cauza Lauko c. Slovaciei, hotarare din 2 septembrie 1998, cauza A. c. Romaniei, hot din 04.10.2007).
Natura și gravitatea pedepsei aplicate sau aplicabile unei persoane are relevanță din punct de vedere al aplicării art 6 din Convenție, având în vedere că, potrivit legislației interne, scopul aplicării sancțiunilor contravenționale este unul represiv și preventiv.
Contravenția reținută în sarcina petentului întrunește elementele unei fapte de natură penală în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât câmpul de aplicare al prevederilor O.U.G. 195/2002 privește pe toți cetățenii participanți la circulația pe drumurile publice, fără îndeplinirea unei condiții speciale, iar sancțiunea instituită de lege are un caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, în cauză petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție prev. de art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că, în cadrul plângerilor contravenționale cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.
În cauză, intimata nu a făcut dovada că autoturismul a fost condus de către petent.
Având în vedere că autoturismul a fost înstrăinat de către petent numitului I. M. P., instanța constată că această stare de fapt crează dubii serioase asupra autorului faptei, dubiu ce profită petentului.
Ca urmare, în baza art 34 din OG 2/2001 instanța va admite plângerea, va anula procesul-verbal de contravenție și va exonera petentul de plata amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul S. E., administrator al ., cu domiciliul în C., .. 5, ..1, în contradictoriu cu intimata CNADNR SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/11.02.2013, întocmit de CNADNR SA și exonerează petentul de la plata amenzii.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.09.2013.
Președinte Grefier
M. D. M. L. C. A.
Red. M.D.M.
teh. L.C.A.
4 ex/14.11.2013
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8618/2013. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2013. Judecătoria... → |
|---|
