Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 7198/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 25 octombrie
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T. G. și pe intimata POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul și martorii V. A. și B. D., lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanta procedeaza la audierea martorilor V. A. și B. D., sub prestare de juramânt, conform. dispozițiilor art. 321 NCPC, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale, fără cheltuieli de judecată. Arată că nu a staționat în dreptul porții de acces, ci a oprit în stația de taxi circa 30 de secunde.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale dedusă judecății, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.02.2013, sub nr. _, petentul T. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., anularea procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2013 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 02.02.2013 se afla în zona Spitalului Clinic de Urgență C., când a lăsat un client care mergea la Spital. În acel moment a venit lângă el un echipaj al Poliției Locale care din mașină i-a comunicat că o să îl amendeze întrucât a oprit voluntar în acea zonă.
A învederat petentul faptul că nu este adevărat ceea ce susține agentul constatator în sensul că a oprit în dreptul porții de acces, oprirea s-a produs în stația de taxi și nu a durat nici 30 de secunde, întrucât clientul i-a achitat cursa și a luat bonul fiscal, după care auzind cele arătate de polițistul local a intrat în parcare și i-a dat adresa și numele unde urmează a fi citat.
A mai arătat petentul că nu era nimeni altcineva în zonă și nu a avut loc nicio discuție contradictorie cu polițistul local întrucât acesta a plecat imediat. Mai mult, nu a existat nicio legitimare, întrucât aceștia chiar i-au învederat că o să primească amenda acasă.
A fost anexat procesul-verbal . nr._ din data de 02.02.2013, în original.
Intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în urma celor constatate la fața locului de polițistul local, procesul-verbal fiind încheiat în prezența martorului Braiculeanu D..
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii V. A. și martorul asistent B. D., ale căror declarații se află consemnate și atașate la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 150 lei și 2 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin.1 lit.a pct.8 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 99 alin.2 din același act normativ, întrucât la data de 02.02.2013 a oprit voluntar autoturismul marca Opel Astra, echipaj Taxi, cu număr de autorizație taxi 2146, număr de înmatriculare_, în dreptul porții de acces a Spitalului Județean de Urgență de pe . de clienți, la mai puțin de 25 de m de trecerea de pietoni.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Instanța reține că agentul constatator a perceput personal această faptă, astfel că actul sancționator care cuprinde aceste constatări personale constituie o probă suficientă care să dovedească situația de fapt reținută în sarcina contravenientului, atât timp cât acesta nu aduce probe ori nu invocă împrejurări de natură a înlătura prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal de contravenție. Astfel, martorul V. A. a arătat că taxiul condus de petent nu a staționat, ci a oprit la aproximativ 5 m de trecerea de pietoni pentru ca acesta să plătească cursa. În ce îl privește pe martorul asistent Braiculeanu D., acesta a precizat că a semnat procesul-verbal de contravenție, dar nu cunoaște nimic în legătură cu situația de fapt.
În raport de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite plângerea contravențională, va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2013 și va înlătura sancțiunile aplicate prin acesta.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul T. G., cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., cu sediul în C., ..22, județul D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 02.02.2013 și înlătură sancțiunile aplicate prin acesta.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș. C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9115/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
