Plângere contravenţională. Sentința nr. 4557/2013. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 4557/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 26318/215/2012
Pl. contrav.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4557
Ședința publică de la 20 martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. M. și pe intimatul I.P.J. D., având ca obiect plângere contravenționala
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul, martorul D. C., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul disp. art. 192, 193 C.p.c. rap. la art. 196 C.p.c. instanța procedează la audierea martorului D. C., declarația consemnată fiind atașată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri noi de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei pendinte, instanta constata cauza in stare de judecata, acordand cuvantul in dezbateri asupra fondului cauzei.
Petentul, solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin plângerea contravenționala, depusa si înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2012 sub nr._, petentul M. M. a solicitat in contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., anularea procesului verbal de contravenție .. nr._ încheiat la data de 18.08.2012, exonerarea de la plata amenzii.
Petentul a aratat ca la data de 08.09.2011, a fost sancționat contravențional pe motiv că, ar fi efectuat depășirea unui autoturism în timp ce circula în cartierul Făcăi din C., în zona Școlii Gen. Făcăi, într-o zonă în care depășirea este interzisă, stare de fapt neconformă cu realitatea.
La prezenta plângere s-au depus procesul verbal in original, copia C.I.
Legal citată, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
În drept a invocat prevederile C.pr.civ. și ale O.G. 2/2001cu modificările și completările ulteriore, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Plângerea este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar conform dispozițiilor art.36 din O nr.2/2001, art.15 lit.i din L.nr.146/1997, respectiv art.1 al.2 din OG nr.32/1995.
În scop probator petentul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu martorul D. C..
Instanța a dispus în baza rolului activ în materie probatorie, reglementat de art. 129, alin. 5 C.p.civ., emiterea unei adrese către intimată pentru a înainta dovada comunicării procesului-verbal de contravenție contestat.
In privinta martorului D. C., instanța a aplicat dispoz. art. 188 alin. 1 C.p.c., avand in vedere ca desi a fost citat in mod legal, acesta nu s-a prezentat,iar pe numele acestuia s-a emis mandat de aducere.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție .. nr._ încheiat la data de 18.08.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 420 lei, reținându-se in sarcina sa săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 147 alin. 1 lit. h din HG 1391/96
În fapt, la data de 18.08.2012, petentul a condus autoturismul marca IVECO, fără a avea asupra sa documentele legale, carte de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare si asigurare.
Potrivit art. 147 alin. 1 din ROUG 195/2002 ,,conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare”.
Respectând dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța urmează a examina mai întâi legalitatea procesului-verbal și ulterior temeinicia sa.
Cat privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine ca acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 alin.1 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de către instanța.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contravențional atacat, instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate care însă este relativă și poate fi răsturnată prin probe de către contravenient, conform disp. art. 1169 C.civ. care reglementează sarcina probei.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, inclusiv prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție. Instanța europeană a stabilit că prezumțiile de fapt sau de drept operează în legile represive din toate sistemele juridice și că ea nu interzice în principiu asemenea prezumții. Cu toate acestea, exigențele unui proces echitabil impun statelor contractante să nu depășească anumite limite și să le folosească într-o manieră rezonabilă, ținând cont de gravitatea faptei și cu respectarea dreptului la apărare.
De asemenea, Curtea a stabilit că sarcina sa nu este de a verifica compatibilitatea in abstracto a unei prezumții legale sau simple cu prevederile Convenției, ci de a determina dacă aceasta a fost aplicată în concret reclamantului într-o manieră compatibilă cu respectarea prezumției de nevinovăție (cauza Bouamar c Franței).
În cauza dedusă judecății se reține prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție, tocmai că reținerea faptei contravenționale și aplicarea sancțiunii se întemeiază pe faptele și împrejurările constatate personal de agentul constatator.
Procesul verbal de contravenție nu este doar un act de acuzare ci și un mijloc de probă.
Textul art. 34 din OG 2/2001 presupune o interpretare concordantă cu exigențele unui proces echitabil, devreme ce prevede că instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție. Prin urmare instanța nu pornește de la ideea preconcepută că persoana sancționată contravențional este vinovată, ci menținerea procesului verbal va fi rezultatul unor verificări asupra tuturor consemnărilor actului sancționator.
În situația sancționării contravenției constând în fapta comisivă, astfel cum este în situația de față, procesul verbal constituie un mijloc de probă, el dovedind o situație de fapt care a condus în mod rezonabil la ridicarea unei acuzații bazate pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea celui sancționat. Prin urmare, în astfel de cazuri, sarcina probei, în procesul civil, este inversată prin mecanismul de funcționare a prezumției simple, astfel încât aceasta trece asupra părții împotriva căreia este stabilită prezumția.
Petentul, având posibilitatea exercitării drepturilor procesuale în vederea dovedirii plângerii formulate, a solicitat și i-a fost încuviințată proba cu înscrisuri si proba cu un martor, care se afla in autoturism cu petentul. .
Martorul M. A. declară, că " nu stiu de ce a fost amendat (…)petentul a înmanat documentele agentilor pentru a efectua controlul, apoi ne-am continuat drumul ."
Instanța constată că mărturia a fost data pro causa, în susținerea poziției procesuale a petentului, existând presupunerea rezonabilă că acesta este interesat moral în rezultatul cauzei, declarația acestuia necoroborându-se cu nici un alt mijloc de probă.
Ori, în situația în care depoziția martorului propus de petent a fost înlăturata, ca fiind subiectiva, ne aflăm în situația în care, neexistând alte probe sau indicii credibile care să răstoarne prezumția simplă de temeinicie a actului sancționator, urmând etapele impuse de lege în vederea aflării adevărului, aflându-ne în concordanță cu condițiile prevăzute de lege și dat fiind că procesul verbal de contravenție conține constatările personale ale agentului instrumentator, el face dovada situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces verbal de constatare a unei infracțiuni flagrante.
Concluzionând asupra temeiniciei procesului verbal criticat, instanța apreciază că acesta respectă dispozițiile OG 2/2001 și că surprinde fidel starea de fapt existentă și imputată contravenientei și pe cale de consecință, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului –verbal de contravenție în cauză, nu a fost răsturnată în urma probatoriului administrat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. M., domiciliat în C., .. 8, jud. D., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.
2 ex.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2144/2013.... | Anulare act. Sentința nr. 7762/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
---|