Plângere contravenţională. Sentința nr. 9269/2013. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 9269/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 10159/215/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 9269/2013

Ședința publică de la 13 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE F. G.

GREFIER M. O.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent B. A. și pe intimat IPJ D. - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională împotriva p.v . nr._.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

În temeiul art. 131 Cod proc.civ., instanța verifică si stabilește ca este competenta general, material si teritorial cu soluționarea cauzei conform dispozițiilor art. 32 alin. 2 OG 2/2001.

Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți, este admisibilă si poate sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 Cod proc.civ., instanța o încuviințează.

În temeiul art. 238 alin. 1 Cod proc.civ, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la o zi durata necesara pentru cercetarea procesului.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către părți conform art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., constată cercetarea procesului încheiată și, nemaifiind cereri de formulat si alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 Cod proc. civ ., instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.pr. civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de 18.03.2013, petentul B. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ D., anularea procesului verbal . nr._ din data de 05.03.2013,exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale,anularea măsurii complementare reținerii permisului de conducere și restituirea acestuia.

În motivarea plângerii sale petentul a arătat că, la data de 05.03.2013,în timp ce conducea autoutilitara marca Ford cu nr. de înmatriculare_, pe . localitatea C. a fost oprit pentru control de un agent al poliției rutiere,agent care l-a sancționat cu amendă în cuantum de 300 lei și reținerea permisului de conducere,pentru depășirea unui autovehicul pe pod,stare de fapt pe care nu o recunoaște,deoarece nu corespunde realității.

Petentul susține că nu este adevărat că ar fi depășit pe pod un alt autovehicul,având în vedere faptul că partea carosabilă este distrusă aproape în întregime și nu putea să se deplaseze cu o viteză mai mare de 25- 30 km/h.

Petentul mai arată că procesul verbal contestat este întocmit cu grave încălcări ale OG nr. 2/2001 R,încălcări ce pot atrage nulitatea absolută a acestuia,nulitate ce poate fi constată și din oficiu; astfel în procesul verbal nu este menționat locul exact al săvârșirii contravenției,agentul rezumându-se în a menționa pe "PE P. " fără alte mențiuni,ca de exemplu poziția kilometrică,nr. imobil. De asemenea nu este menționat autovehiculul pe care petentul l-ar fi depășit(de exemplu categoria, marca culoare, număr înmatriculare),agentul rezumându-se în a menționa "UN AUTOVEHICUL ".

Codul numeric personal al contravenientului conține doar 12 cifre și nu 13,cum este normal,iar procesul verbal prezintă modificări(a se vedea culoarea scrisului).

Pentru toate aceste nereguli,petentul solicită anularea procesului verbal,ca netemeinic și nelegal.

Anexează la prezenta: copie a procesului verbal în original și copie act de identitate, copia dovada reținere permis de conducere.

În drept prevederile OG nr. 2/2001 și OUG nr. 195/2002 R și regulamentul de aplicare.

S-a solicitat judecarea cauzei în baza art. 242 C.pr.civ, în lipsă.

S-a depus:proces verbal contestat,în original și copie CI a petentului.

La data de 30.04.2013 intimatul IPJ D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petentul B. A. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 05.03.2013,plângere pe care o consideră neîntemeiată .

Intimatul solicită instanței să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal,solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia intimatului,instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție,care este un act de autoritate. Altfel spus,printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinică și legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau,iar instanța de judecată trebuie sa-i recunoască valoare sancționatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere că este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.

Mai mult decât atât,procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie,prezumție care, deși neconsacrată de legislație,este unanim acceptată,atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.

Pe cale de consecință a solicitat respingerea plângerii formulate de petent ca neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanțe reține următoarele:

Prin plângerea formulată de către petent s-a solicitat anularea procesului verbal de contravenție cu . nr._ din data de 05.03.2013, motivându-se că fapta contravențională a fost descrisă succint, nefiind stabilit cu mare precizie locul săvârșirii faptei contravenționale, fiind înscris greșit codul numeric personal al contravenientului(din doar 12 cifre).

De asemenea petentul neagă săvârșirea faptei,argumentând că nu era posibilă depășirea unui alt autovehicul pe pod, dată fiind starea foarte proastă a carosabilului, ceea ce impunea circulația în zonă cu viteză mică.

În dovedirea susținerilor sale,petentul a solicitat proba cu înscrisuri, nesolicitând proba cu martori.

Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare,cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat,are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității.

Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoașterea prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.

De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg,în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.

De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, vă rugăm să constatați faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de către agentul constatator.

În concret procesul verbal reține că a fost încheiat în C., pentru fapta săvârșită de către petent pe . constând în depășirea de către petent, pe pod, a unui alt autovehicul. Aceste elemente sunt suficiente pentru descrierea faptei contravenționale așa cum o cer dispozițiile OG 2/2001.

Simpla susținere a petentului cum că nu a săvârșit această faptă contravențională, fără a produce vreo probă în dovedirea apărării sale, nu este de natură a înlătura prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal încheiat.

Față de argumentele expuse mai sus, plângerea formulată de petentul B. A. în contradictoriu cu intimatul IPJ D. se dovedește a fi neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petentul B. A.,cu domiciliul in C., ., județul D., în contradictoriu cu intimatul IPJ D. - Biroul Rutier, cu sediul in C., județul D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 05.03.2013.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.06.2013..

PREȘEDINTE GREFIER

Red FG/MO/ex. 28.06.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 9269/2013. Judecătoria CRAIOVA