Uzucapiune. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 08/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-11-2013 în dosarul nr. 35542/215/2010
Dosar nr._ uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 08 Noiembrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții U. I. și B. D. în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar, B. T. și F. C., având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 25.10.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 01.11.2013 și 08.11.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.12.2010 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanții U. I. si B. D. au solicitat in contradictoriu cu pârâții M. C., B. T. si Fantana C. sa se constate dreptul de proprietate asupra imobilului situate in C., . in suprafața de 420 mp prin uzucapiunea de 30 ani si a unei construcții casa de locuit formata din 3 camere, construita din chirpici, prin accesiune imobiliara.
În motivare s-a arătat că la data de 29.03.1960 părinții reclamanților, U. T. si U. E. au cumpărat cu chitanța de mana de la numiții F. I. si F. Nicolita (părinții pârâților) imobilul compus din teren intravilan in suprafața de 420 mp
Aceasta chitanța de mana s-a întocmit im momentul in care s-a plătit integral prețul si s-a predate posesia.
Vânzătorii au deținut terenul intravilan in vaza actului autentic de vânzare cumpărare din 16.04.1946.
Deoarece atât vânzătorii cat si cumpărătorii au decedat, reclamanții, ca moștenitori ai cumpărătorilor, au chemat in judecata M. C. deoarece nu au reușit sa afle regimul juridic al terenului iar parații B. T. si F. C. deoarece aceștia sunt moștenitorii adevăraților proprietari ai imobilului din C., .. Datorita faptului ca actele autentice nu s-au finalizat in timp ce trăiau părinții înțeleg sa invoce ca proba chitanța de mana pentru a dovedi posesia de lunga durata dar si faptul ca a fost una utila.
Pe aceasta suprafața de teren s-a edificat un imobil compus din 3 camere si o bucătărie, imobil construit din chirpici, care nu are toate utilitățile.
Având in vedere principiul conform căruia prin accesiune imobiliara proprietarul terenului este si proprietarul construcției de pe teren, solicita ca hotărârea ce se va pronunța să constate dreptul de proprietate asupra casei de locuit.
In drept a invocate art. 1890 si urm. cod civil si art. 488 si urm cod civil.
Pârâtul M. C. a depus note de ședința prin care a învederat ca acțiunile ce au ca obiect constatarea dreptului de proprietate asupra terenurilor ori construcțiilor in temeiul art. 1847 1860 si 492 cod civil sunt neîntemeiate.
In ceea ce privește constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor, arata faptul ca M. C. nu are calitate procesuala pasiva întrucât nu este persoana obligate in raportul juridic de drept substanțial dedus judecății si nici persoana fata de care reclamantele sa poată stabili existent unui drept potrivnic.
M. C. nu are vocație concreta la imobilul construcție al reclamanților si nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului acestora atâta timp cat premisa Legii 50/1991 permite obținerea autorizației de construire in baza unei simple cereri si a unei documentații tehnice, ori permite obținerea certificatului de atestare a edificării construcției in vederea înscrierii in cartea funciara a acesteia, respective cea a lipsei probelor ce ar putea dovedi ca M. C. ar fi edificat aceste construcții din fonduri publice, premise înlăturate chiar de reclamanți care pretind ca sunt proprietarii construcțiilor. Prin urmare, vocația abstracta nu ii conferă Municipiului C. legitimare procesuala pasiva in astfel de cauze.
O vocative generala, abstracta nu ii poate legitima acestuia calitatea de parat întrucât nu are nicio legătura cu dreptul subiectiv care este supus dezbaterii judiciare iar reclamanții nu pot justifica atragerea in procedura jurisdicționala a unei părți căreia nu are motive sa i se opună dreptul afirmat si nici aceasta din urma motive de a contesta dreptul pretins de reclamanți.
In apărare mai invoca prevederile Legii 50/1991 precum si art. 44 alin. 7 din Constituția României.
Susține ca prin aplicarea dispozițiilor art. 1860, 1890, 1847 si 492 cod civil cu prioritate fata de Legea 50/1991 instanța încurajează edificarea construcțiilor fara autorizație subminând puterea administrative a autorității publice garantata prin Constituție si golește de putere dispozițiile Legii 50/1991.
In ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenului in cauza, nu sunt incidente disp. art. 1847 cod civil in sensul ca posesia reclamanților nu a fost publica in perioada de prescriptive de 30 ani in sensul ca nu a fost declarata la organele fiscale pretinsul drept asupra terenului pentru impunere fiscal.
Pentru a opera joncțiunea posesiilor trebuie ca posesiile unite sa îndeplinească fiecare in parte cond. Art. 1847 iar autorul reclamanților a stăpânit terenul cu precaritate lipsind elementul intențional al posesiei, animus.
Sub aspectul perioadei prescripției achizitive, aceasta începe sa curgă de la data intrării in vigoare a Legii 18/1991 întrucât prin aceasta lege civila s-a născut dreptul de proprietate al Municipiului C. asupra terenurilor care au aparținut statului roman, astfel ca in prezent a trecut o perioada de 20 ani.
M. C. a precizat ulterior ca terenul nu este inventariat in domeniul public sau privat al Municipiului C., zona in care este amplasat este una fara decrete de expropriere sau alte forme de preluare a terenului de către stat nu figurează in decizii si ordine, drept pentru care nu poate preciza regimul juridic al bunului.
Invoca de asemenea lipsa calității procesuale pasive a Municipiului C..
Reclamanții au depus la dosar precizări in sensul ca înțeleg sa se prevaleze si de prevederile art. 1860 cod civil, ca urmare a raportului de expertiza micșorează câtimea pretenției pentru suprafața de 413 mp teren in loc de 420 mp .(fila 166)
Au mai arătat ca imobilul este împrejmuit si este folosit in aceleași condiții din anul 1960 fara a se mai face o modificare, la data încheierii precontractului de vânzare cumpărare in anul 1960 vânzătorii părinții pârâților erau proprietari din acte ai terenului având acte autentice.
Posesia imobilului au avut-o inițial părinții reclamanților din anul 1960 pana la decesul acestora iar ulterior a intrat in stăpânirea lor.
In toata aceasta perioada nici vânzătorii, nici moștenitorii lor nici vecinii sau alte persoane nu i-au tulburat, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege ca element al uzucapiunii. (fila 198).
M. C. a precizat ca la adresa in litigiu figurează in evidentele fiscal U. T. cu un imobil compus din 420 mp teren si clădire având ca an de referința 1960. (fila 214).
In cauza a fost administrate proba cu înscrisuri, martori, expertiza specialitatea construcții si topografie si interogatoriu din oficiu luat reclamantei B. D..
Analizând actele dosarului, instanța retine următoarele:
In fapt, bunurile in litigiu sunt situate in C., . si constau in teren in suprafața de 413 mp pe care se afla o construcție casa de locuit cu 3 camere bucătărie, debara sala si hol având suprafața utila de 66.21 mp. (filele 138, 149).
Din rapoartele de expertiza efectuate in cauza rezulta ca terenul se învecinează la nord cu . distant de 7,11 m, la sud cu Fintina C., pe o distant de 6,81 m, la est cu U. D. si U. I., pe o distanta de 60 m iar la vest cu Fintina C..
Construcția aflata pe acest teren este in suprafața totala de 66,21 mp formata din o camera cu suprafața de 17,48 mp, o alta camera in suprafața de 17,10 mp, o camera de 11,21 mp, bucătărie de 11,02 mp, sala cu suprafața de 4,84 mp hol și debara cu suprafețe de 2,28 mp fiecare. (fila 139).
Expertul a precizat ca imobilul a fost executat in anul 1960 (având in vedere mențiunile din cererea introductivă, conținutul chitanței de vânzare cumpărare, fila 2 dosar, precizarea făcuta de reclamanta la fata locului si consemnata in procesul verbal si gradul de uzura constatat, filele 139, 191)
Potrivit relațiilor comunicate de Primăria Municipiului C. in evidentele fiscale U. T. figurează cu teren in suprafața de 420 mp si clădiri de locuit cu suprafața construita desfășurata de 91 mp, anul construcției 01.01.1960, ambele situate in C., . (fila 199), terenul nu aparține domeniului public sau privat, nu figurează in registrele agricole din perioada cooperativizării, 1959-1963 (fila 190) iar zona in care este amplasat este una fara decrete de expropriere aplicate sau alte forme de preluare la stat a terenului si nu figurează in decizii si ordine. (fila 164).
Reclamanții susțin ca in anul 1960 părinții lor, U. T. si U. E. au cumpărat de la numiții Fintina I. si Fintina Nicolita terenul in discuție întocmindu-se un înscris sub semnătura privata, (aflat la fila 2 dosar) moment in care s-a plătit prețul si s-a predate posesia. Vânzătorii sunt autorii pârâtilor din cauza de fata si dețineau terenul in baza unui act autentic din anul 16.04.1946. (depus la fila 8 dosar)
Expertul specialitatea topografie a precizat ca terenul se regăsește in înscrisul sub semnătura privată, dar nu și în actul autentic invocat de reclamanți. (fila 211)
Un martor a declarat ca reclamanții stăpânesc terenul din anii 1960-1961, iar anterior a fost folosit de autorii acestora, U. T. si U. E., terenul este îngrădit si nu au existat litigii cu privire la imobil (fila 159) iar al doilea martor a precizat ca el s-a mutat in zona in anul 1965 data la care i-a găsit acolo pe cei din familia U.. (fila 160). Fiind reaudiat, al doilea martor a declarat ca locuiește peste drum de imobilul reclamantei, pe . din anul 1965, când părinții acesteia locuiau déjà la adresa in discuție si aveau casa edificata. A arătat ca tatăl lui a făcut casa in anul 1965, el s-a mutat efectiv acolo in anul 1966, când avea 16 ani, si de atunci ii cunoaște pe reclamanți. Reclamanta a locuit acolo pana s-a căsătorit după care a plecat de acolo. In prezent reclamanta are o casa in apropierea locuinței părinților, dar nu cunoaște adresa, fiind in zona străzii principale Balteni. Fratele sau (al doilea reclamant) a rămas in continuare in imobil, având probleme medicale. După moartea părinților reclamantei a continuat sa locuiască acolo băiatul reclamantei insa aceasta vine frecvent acolo fiind cea care întreține. La decesul părinților reclamantei fratele acesteia locuia acolo, dar mergea frecvent la spital având problem medicale alternând perioadele in care stătea acasă cu cele in care era internat. Din cate știe, de 3, 4 sau 5 ani acesta este internat si nu a mai venit acasă. Terenul este împrejmuit pe toate laturile având pe lateral gard de scândura iar in fata gard metalic, nu au fost probleme cu vecinii privind granițele sau suprafața terenului iar gardul nu a fost înlocuit complet de la data edificării ci doar a fost reparat pe unde s-a stricat, fiind construit dinainte de a se muta el acolo. (fila 216)
In răspunsul la interogatoriu reclamanta a învederat ca terenul a fost cumpărat de la familia Fintina in anul 1960, ea s-a născut in anul 1961 si a locuit in imobil pana in anul 1981/1982, când, dup ace s-a casatorit, s-a mutat la . rămas la aceeași adresa.
După ridicarea construcției fratele ei a stat cu părinții acolo, din anul 1975 a început sa fie internat cu probleme medicale iar in prezent este internat permanent, ultima data s-a internat permanent in urma cu 7-8 ani iar de atunci a stat in spital.
In anul 2005, arata reclamanta, si-a cumpărat o casa pe . si in prezent, aceasta este situată pe lângă casa părinților, pana la decesul acestora mergea sa ii ajute iar ulterior merge si se îngrijește de locuința respectiva. (fila 215).
Din actele depuse la dosar rezulta ca U. T. a decedat la data de 20.03.2009 iar U. E. la data de 09.06.2008 (filele 203, 204) având ca descendenți de gradul I pe reclamanți. (filele 10, 16, 15).
Moștenitorii lui Fintina Nicolita, decedata la data de 01.02.1994 sunt Fintina I., sot, Fintina C. si B. T., descendenți de gradul I, iar moștenitorii autorului Fintina I., decedat la data de 15.02.1994 sunt parații Fintina C. si B. T., descendenți de gradul I, potrivit certificatelor de moștenitor 317/15.02.1994 si 722/08.04.1994. (filele 112, 113).
Din probele de mai sus rezulta ca in anul 1965 autorii reclamanților, U. E. si U. T. aveau in posesie un imobil teren si casa in care au locuit pana la data decesului, 2008-2009. Împreuna cu aceștia a locuit reclamantul U. I. si reclamanta B. D. descendenți de gradul I.
B. D. s-a mutat ulterior la o alta adresa iar reclamantul U. I. o perioada mare de timp a fost internat in spital.
La decesul autorilor acesta din urma locuia la adresa in discuție, iar reclamanta B. D. venea si se îngrijea de bunuri, având domiciliul in apropiere.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de paratul M. C., aceasta este neîntemeiata din următoarele considerente:
In cererile privind constatarea unui drept de proprietate ca urmare a uzucapiunii sau accesiunii imobiliare artificiale, având in vedere specificul raportului juridic dedus judecații generat de faptul ca nu exista un subiect pasiv determinat, au calitate procesuala pasiva persoanele care pot prezenta un interes in cauza si au vocative la invocarea aceluiași drept.
In lipsa unei persoane determinate, unitatea administrativ teritoriala sta in judecata in calitate de parat, având vocație generala la dobândirea bunurilor aflate pe teritoriul sau și pentru a nu lipsi reclamantul de dreptul de acces la o instanță, fiind incidente in acest sens art. 36 alin. 1 din Legea 18/1991, art. 477 cod civil 1864 si art. 25 din Legea 213/1998. (In accepțiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 din Codul civil, se înțelege domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz)
Având in vedere ca din raportul de expertiza rezulta ca terenul in litigiu nu se găsește in actul autentic invocat de reclamanți (filele 8, 211) paratul M. C. are calitate procesuala pasiva, nefiind identificate alte persoane care ar putea invoca drepturi asupra acestor bunuri.
In ceea ce privește fondul cauzei, sunt incidente art. 1846 alin. 1, art. 1847, art. 1854, art. 1860 si 1890 cod civil de la 1864.
Se constata ca autorii reclamanților in anul 1965 stăpâneau terenul de pe . si construcția existenta, nefiind probe in senul ca au început a poseda pentru alții, potrivit art. 1854 cod civil de la 1864.
La data decesului acestora 2008-2009, bunurile au continuat a fi folosite de reclamanți, in calitate de descendenți de gradul I, fiind incidente art. 1860 cod civil potrivit cărora orice posesor are facultatea spre a putea opune prescripția, sa unească posesiunea sa cu a autorului sau.
Termenul de 30 ani, prevăzut de art. 1890 cod civil necesar pentru a transforma starea de fapt a posesiei in stare de drept, a fost împlinit in anul 1995 insa in lipsa unei manifestări de voința in acest sens, situația juridica s-a transmis succesorilor, care au interes sa recurgă la formele procesuale prevăzute de lege pentru a obține recunoașterea dreptului de proprietate.
In concluzie instant apreciază ca sunt îndeplinite condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, nefiind relevant împrejurarea invocată de parat întrucât imobilul este declarat la organele fiscale iar stăpânirea terenului nu a fost exercitata pe ascuns.
Fiind proprietar asupra terenului, in ceea ce privește construcția aflata pe acesta devin incidente dispozițiile art. 492 cod civil potrivit cărora orice construcție este prezumata a fi a proprietarului terenului si a fost edificata cu cheltuiala sa.
Este apreciata ca nerelevanta afirmația paratului Municipiului C. potrivit căreia nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea 50/1991 întrucât lipsește autorizația de construire întrucât imobilul a fost edificat anterior acestei legi, iar dobândirea dreptului de proprietate nu este condiționata de acest document, care creează doar un raport de drept administrativ.
De asemenea, faptul ca reclamantul nu mai locuiește in prezent la imobil nu este apreciata ca fiind o întrerupere a posesiei întrucât acesta lucru s-a realizat ca urmare a unor problem medicale care au impus acordarea unei îngrijiri de specialitate, nefiind identificate elemente care sa releve intenția acestuia de a abandona stăpânirea bunului la momentul dispariției împrejurărilor care au determinat internarea medicala.
In temeiul art. 50 ind. 2 din OUG 51/2008 întrucât reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor teren si casa, ajutorul public judiciar de care au beneficiat constând scutirea de la plata taxei judiciare de timbre in cuantum total de 1771 lei (filele 92, 173) va fi restituit Municipiului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții U. I. și B. D., ambii cu domiciliul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar, cu sediul în C., . nr. 7, jud. D., B. T., cu domiciliul în C., .. L1, ., jud. D. și F. C., cu domiciliul în C., ., jud. D..
Constată că reclamanții U. I. și B. D. au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 413 mp teren situat în C., ., cu vecinii: la nord . F. C., la est U. D. și U. I. și la vest F. C., astfel cum a fost individualizată prin raportul de expertiză întocmit de expert L. F. aflat la fila 148-149 dosar.
Constată că reclamanții U. I. și B. D. au dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra unei construcții casă de locuit cu 3 camere, bucătărie, sală, debara și hol cu suprafața utilă de 66,21 mp amplasată pe terenul de 413 mp situat în C., .. (descris anterior).
Obligă reclamanții U. I. și B. D. la plata către M. C. a sumei de 1771 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru reprezentând ajutor public judiciar de care au fost scutiți.(fila 92 și 173 dosar).
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehnored:CDR
7 ex/06.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2013. Judecătoria... → |
|---|
