Acţiune în constatare. Sentința nr. 02/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 8141/215/2014
-acțiune în constatare-
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 02 decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul S. C. și pe pârâții C. E., S. Ș., S. G., T. ANIȘOARA și I. I., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul personal și asistat de avocat G. A. pentru reclamant, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Avocat pentru reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar. Arată că este de acord cu probele solicitate de pârâtul S. G..
Instanța pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, invocate de pârâtul S. G. prin întâmpinare.
Avocat pentru reclamant solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul S. G. prin întâmpinare având în vedere faptul că acesta este singurul mod prin care se poate radia sulta din cartea funciară. Arată că timp de 20 de ani nu s-a formulat acțiune și nu are posibilitatea unei acțiuni în realizare.
Avocat pentru reclamant solicită respingerea excepției lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii întrucât reclamantul este titularul dreptului de proprietate. Arată că reclamantul are interes în promovarea acțiunii.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat pentru reclamanți solicită admiterea acțiunii și să se constate prescris dreptul pârâților pentru sumele detaliate în acțiune. Este vorba de prescripția începută sub imperiul legii vechi și rămâne prescrisă sub imperiul legii noi conform art. 405 VCPC și art. 6 din Legea nr. 167/1958. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr. 05.03.2014, reclamantul S. C. a chemat în judecată pe pârâții C. E., S. Ș., S. G., T. ANIȘOARA și I. I. și a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate ca fiind prescris, față de toți pârâții, dreptul de a cere executarea silită după defuncta S. I. pentru suma de 255,886 RON, constatarea pentru pârâtele T. Anișoara și I. I. ca fiind prescris a dreptului de a cere executarea silită pentru suma de 31,099 RON, constatarea ca fiind prescris dreptul pârâtei C. E. de a cere executarea silită pentru suma de 31,099 RON, constatarea ca fiind prescris dreptul pârâtului S. Ș. de a cere executarea silită pentru suma de 31,099 RON, constatarea ca fiind prescris dreptul pârâtului S. G. de a cere executarea silită pentru suma de 310.099.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă_ pronunțată de Judecătoria C. în ședința publică din data de 18.11.1993 din dosarul nr._/1991 rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea căilor de atac declarate în cauza conform mențiunilor cuprinse în această sentință, defuncta S. I. a chemat în judecată pe pârâții A. E., Cojocau E. ,S. Ș., S. C. și S. G. solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase la masa succesorale a defunctului Spătărelul N. a fost admisă acțiunea și a fost omologat raportul de expertiză în varianta B propusă e experți și i s-a atribuit un teren loc de casă, casa și gardul împrejmuitor urmând să plătesc sulta defunctei reclamante S. I. și către ceilalți pârâți.
Arată reclamantul că prin încheierea_ emisă de OCPI D. în dosarul nr._/2007 s-a sispus înființarea cărții funciare nr. 1902 pentru imobilul de i-a fost atribuit prin hotărârea de partaj și s-a dispus înscrierea sultei asupra imobilului de sub A1 în favoarea pârâților pentru sumele pentru care a solicitat constatarea ca fiind prescrisă a dreptului de a cere executarea silită, sub C1, C2, C3 ,C4, C5. Arată reclamantul că din anul 1993 și până în prezent, deci un interval de 20 de ani, pârâții și moștenitorii lor nu au făcut nici un demers pentru recuperarea sumelor stabilite cu titlu de sultă.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 6 din Decretul 167/1958 coroborat cu Legea nr. 71/2011.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 101 lei conform art. 2 și 3 și art. 24 din OUG nr. 80/2013.
In dovedirea acțiunii reclamanții au înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.
In scop probatoriu, reclamantul a depus la dosar următoarele înscrisuri: dovada achitării taxei de timbru, extras de carte funciară, sentința civilă nr._/18.11.1993 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1991, încheierea nr._/2007 emisă de OCPI D., certificat de moștenitor nr. 8/29.01.2007, sentința civilă nr._/23.06.2010 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2008.
La data de 03.04.2014 reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a precizat adresele de domiciliu a pârâtelor T. Anișoara, I. I..
La data de 12.05.2014 pârâtul S. G. a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru că nu se poate folosi o acțiune în constatare pentru a se constata dreptul de a cere să se constate că dreptul de a cere executarea silită s-a prescris. Arată pârâtul că în cadrul urmăririi silite debitorul are posibilitatea să se apere invocând prescripția executării doar pe calea contestației la executare, deci acțiune în realizare, care constituie din acest punct de vedere o cale de stabilire a lipsei de drept a creditorului, acțiunea în constatare fiind inadmisibilă. Consideră ca orice excepții, apărări ori vicii ale titlului pot fi invocate doar pe calea contestației la executare, astfel cum este aceasta reglementată de art. 711 și urm Cod procedură Civilă.
Consideră pârâtul că lipsește o condiție esențială în promovarea prezentei acțiuni, respectiv lipsa interesului judiciar, principiul care trebuie să prevaleze materia executării, este acela al îndeplinirii de bunăvoie a obligațiilor și nu al recurgerii la forța coercitivă a statului. Când termenul de prescripție a dreptului material la acțiune este mai mare decât cel privind prescripția executării silite, există posibilitatea promovării unei acțiuni noi, pentru obținerea altui titlu executoriu.
Arată pârâtul că o hotărâre supusă executării și cu privire la care nu a fost valorificat dreptul recunoscut judecătorește pe cale silită trebuie considerată că și-a pierdut și puterea de lucru judecat care, în caz contrar, ar rămâne oricum lipsită de orice eficiență. În schimb pierzându-și puterea lucrului judecat, în măsura în care dreptul la acțiune nu s-a prescris, există facultatea sesizării din nou a instanței și obținerii unui nou titlu. În cadrul procesului astfel declarat hotărârea anterioară urmează să fie folosită ca simplu mijloc de probă. Totodată, posibilitatea administrării și altor mijloace de probă poate conduce la stabilirea unei situații de fapt diferite și la concluzia netemeiniciei acțiunii(deci, la o altă soluție decât cea din primul proces, admisibilă în condițiile în care este vorba de o nouă evaluarea judiciară, pe baza altor mijloace de probă sau a unor probe suplimentare față de cele care au stat la baza primei hotărâri). Or, în speță dreptul de proprietate fiind imprescriptibil, pârâții pot, oricând, sesiza, din nou, instanța și obține un nou titlu, de aceea prezentul demers al reclamantului este lipsit de interes.
La termenul de judecată de azi instanța a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată și reține următoarele:
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii în constatare raportat la calea procedurală aleasă de reclamant, invocată de pârâtul S. G., pe motiv că reclamantul are calea acțiunii în realizare, nefiind îndeplinite condițiile art. 35 N.C.p.c., instanța reține că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
Chiar dacă pârâtul a susținut că nu se poate solicita constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită decât printr-o acțiune în realizarea, pe calea unei contestații la executare promovată de persoana interesată, instanța apreciază că reclamantul justifică interesul promovării unei acțiuni în constatare dat fiind că în acest moment nu există o executare silită începută, astfel că reclamantul, interesat să radieze din cartea funciară notarea obligației de a plăti sultă, nu are la dispoziție calea acțiunii în realizare care ar fi contestația la executare.
Prin urmare, reclamantul nu are nicio cale în realizare efectivă, în lipsa pornirii executării silite împotriva sa, pentru a obține constatarea intervenirii prescripției dreptului de a obține executarea silită, astfel că acțiunea în constatarea prescripției dreptului pârâților de a cere executarea silită, întemeiată pe dispozițiile art. 35 N.C.p.c. este admisibilă.
Asupra excepției lipsei de interes invocată de pârâtul S. G. prin întâmpinare, instanța apreciază ca și aceasta este neîntemeiată întrucât, pentru motivele anterior expuse, reclamantul justifică interesul ca pe calea unei acțiuni în constatare să obțină radierea sultei din cartea funciară, dar și să împiedice începerea unui demers de executare silită împotriva sa. Prin urmare, instanța va respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată.
Pe fond, instanța reține că prin sentința civilă nr._/18.11.1993 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1991, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctului S. N., fiind formate și atribuite loturile.
A fost obligat reclamantul S. C. să plătească următoarele sume cu titlu de sulta: 2.558.860 lei vechi către S. I., 310.995 lei vechi către A. E., 310.995 lei vechi către C. E., 310.994 lei vechi către S. Ș. și 310.994 lei vechi către S. G..
Ca urmare a decesului creditoarei S. I., moștenitori sunt reclamantul și pârâții, iar ca urmare a decesului creditoarei A. E., moștenitori sunt pârâtele T. Anișoara și I. I.. Acești moștenitori dobândesc, în calitatea lor de succesori, drepturile pe care le aveau autorii lor, deci și dreptul de a solicita plata sultei pe calea executării silite sau prin plata voluntară, fiind astfel justificată calitatea lor procesuală pasivă.
Fiind vorba de un titlu executoriu reprezentat de o sentință civilă pronunțată într-un litigiu soluționat în procedura reglementată de C.p.c. din 1865, data rămânerii sale definitive sau irevocabile, precum și termenul de prescripție se analizează în funcție de legea procesuală sub care a început procesul în care s-a pronunțat această sentință civilă, respectiv legea procesuală în vigoare la data începerii cursului prescripției.
Raportat, deci, la dispozițiile din C.p.c. din 1865, instanța reține că sentința civilă nr._/18.11.1993 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1991 este definitivă prin respingerea apelului conform deciziei civile nr. 104/18.01.1995 pronunțată de Tribunalul D. și irevocabilă prin respingerea ca nefundat a recursului conform deciziei nr. 2960/20.10.1995 pronunțată în dosarul nr. 1504/1995 al Curții de Apel C..
De la data când sentința civilă nr._/18.11.1993 a devenit definitivă și executorie, se naște dreptul creditorilor sultei de a cere executare silită pentru plata acesteia.
De la aceeași dată, conform alin. 2 al art. 405 C.p.c., curge și termenul de 3 ani reglementat de art. 405 alin. 1 C.p.c. privind prescripția dreptului de a cere executarea silite.
Potrivit art. 405 din Codul de procedură civilă: ,,Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.
Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.
Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie."
În speță, aplicând termenul de 3 ani prevăzut de alin. 2 al art. 405 C.p.c., instanța constată că dreptul pârâților de a cere executarea silită a obligației reclamantului S. C. de a plăti sulta, în temeiul sentinței civile nr._/18.11.1993, s-a prescris la data de 18.01.1998.
Totodată, instanța constată că termenul de prescripție nu a fost întrerupt sau suspendat printr-una dintre cauzele de întrerupere sau suspendare prevăzute de art. 405 ind. 1 și art. 405 ind. 2 din C.p.c..
În consecință, în baza art. 35 N.C.pc., instanța va admite acțiunea și va constata prescris dreptul pârâților de a cere executarea silită, în temeiul sentinței civile nr._/18.11.1993 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1991, a obligației reclamantului S. C. de a plăti următoarele sume cu titlu de sulta: 2.558.860 lei vechi către S. I., 310.995 lei vechi către A. E., 310.995 lei vechi către C. E., 310.994 lei vechi către S. Ș. și 310.994 lei vechi către S. G..
În considerarea prevederilor art. 451 și urm. Cod procedură civilă, va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul S. G. prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezenței acțiuni, invocată de pârâtul S. G. prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. C. cu domiciliul în C., ., nr. 37, județul D. în contradictoriu cu pârâții C. E. cu domiciliul în C., ., județul D., S. Ș. cu domiciliul în C., ., județul D., S. G. cu domiciliul în ., T. ANIȘOARA cu domiciliul în C., ., ., județul D. și I. I. cu domiciliul în C., .. 22, județul D..
Constată prescris dreptul pârâților de a cere executarea silită, în temeiul sentinței civile nr._/18.11.1993 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/1991, a obligației reclamantului S. C. de a plăti următoarele sume cu titlu de sulta: 2.558.860 lei vechi către S. I., 310.995 lei vechi către A. E., 310.995 lei vechi către C. E., 310.994 lei vechi către S. Ș. și 310.994 lei vechi către S. G..
Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 02 decembrie 2014.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. S. A. G.
Red. jud. C.M.B.
Tehnored. gref. S.A.G.
15.12.2014, 8 ex.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 9867/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 79/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
