Plângere contravenţională. Sentința nr. 8855/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8855/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 38520/215/2013
ROMANIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ plângere contravenționala.
Sentința civilă nr. 8855
Ședința publică de la 18 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. G. V., în contradictoriu cu IPJ D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. A. U. pentru petent, martorul I. I., lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 311-323 Cod procedura civila, s-a procedat la audierea sub prestare de jurământ a martorului I. I., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei .
Cu privire la excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție, instanța o apreciază ca o apărare pe fond.
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., instanța constată cercetarea procesului încheiată și întrucât apărătorul petentului este acord ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată, în temeiul art. 392 Cod proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Av. A. U. pentru petent solicită admiterea plângerii, exonerarea de la plata amenzii.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei,conform art. 394 Cod pr.civ., instanța închide dezbaterile asupra fondul cauzei .
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
La data de 18.11.2013 petentul B. G. V., a formulat în contradictoriu cu I.P.J. D., plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 31.10.2013, emis de I.P.J. D., solicitând anularea acestuia și exonerarea măsurilor dispuse.
În motivarea plângerii, petentul arată că în ziua de 31.10.2013, a fost amendat cu suma de 500 lei, pentru comercializarea de produse agroalimentare (varză) fără a avea eliberat un certificat de producător, stare de fapt neconformă cu realitatea, întrucât nu desfășoară activități agricole de producție, însă prietenul său I. I., este producător de legume, și se deplasa împreuna cu acesta, în zona rurală.
A invocat excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție, fiind încălcate disp. art. 19 din OGAA 2/2001.
În drept, a invocat disp. art. 19,31, 32 din OG 2/2001
A depus la dosar procesul-verbal contestat, împuternicire avocațială.
Prin rezolutia din data de 17.12.2013, instanta constatand ca cererea de chemare in judecata indeplineste conditiile prevazute de art.194-196 Cod procedura civila a dispus in temeiul art. 201 Cod proc a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimat cu mentiunea pentru acesta ca are obligatia de a depune intampinare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel, conform art. 208 alin. 2 Cod proc civila, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 165 Cod proc civila.
La data de 08.01.2014 intimatul IPJ D. a depus întâmpinare pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond și forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
A menționat că, nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind consemnată în mod direct de către agentul de poliție.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 24.02.2014 instanța a dispus comunicarea intimpinarii catre petenta ,cu mentiunea ca in termen de 10 zile de la comunicare poate depune raspuns la intimpinare.
La data de 28._ instanta a fixat primul termen de judecata la data de 14.05.2014, cu citarea părților.
In cauza a fost administrata proba cu înscrisuri și cu martorul I. I. pentru petent și proba cu înscrisuri pentru intimat
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 31.10.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 500 lei, reținându-se in sarcina sa săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 10 lit.d . din HG 661/2001
În fapt, la data de 31.10.2013, petentul a comercializat produse agroalimentare (varza) făra a deține certificat de producător.
Potrivit art. 10 lit.d ., din HG 661/2001, ,, Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
d)comercializarea produselor agroalimentare de către persoane care nu au certificat de producător eliberat în condițiile prezentei hotărâri", faptă care se sancționează cu amenda intre 500-2000 lei, potrivit art. 11 lit.b din HG 661/2001
Potrivit art. 34 alin 1 din OG 2/2001 instanța competenta sa soluționeze plângerea verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal si hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Prin hotărârea pronunțata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza A. contra României s-a stabilit ca procedura contravenționala reglementata de OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor poate fi asimilata procedurii penale, din perspectiva articolului 6 din Convenție.
Una dintre garanțiile fundamentale prevăzute de articolul 6 din Convenție este prezumția de nevinovăție, astfel încât nu trebuie sa se pornească de la ideea preconceputa ca petentul a săvârșit fapta de care este acuzat, rezultând necesitatea unei administrări temeinice a probelor, procedura contravenționala fiind asimilata, in privința garanțiilor procesuale, celei penale.
Cat privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine ca acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsa atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatata si din oficiu de către instanța.
Sub aspectul temeiniciei, se reține că starea de fapt constatată în procesul verbal nu a fost confirmată prin administrarea de către intimată a altor dovezi în acest sens, iar susținerile petentului în sensul că nu se face vinovat de fapta reținută sunt probate de declarația martorului I. I., care este producător de produse agroalimentare, potrivit certificatului de producător nr. 139/03.07.2013.
Acesta declară că împreună cu petentul a mers în loc . Daneti, jud. D. pentru a lua varză, care urma să fie comercializată a doua zi in Piata C..
Acesta precizează că pe . oprit, datorita unor probleme tehnice, petentul a fost amendat, deși a invocat agentului că acesta nu comercializa varza, ci doar îl aștepta, el fiind plecat sa cumpere piese pentru mașină.
Nici în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și nici în cuprinsul întâmpinării depuse, intimatul nu indică mijloacele de probă a faptei, care sa facă posibil controlul instanței de judecată asupra realității celor consemnate. Din analiza procesului-verbal de contravenție, instanța nu regăsește nici un element de natura să probeze consemnările agentului constatator, prin întâmpinarea depusă, intimata arătând ca fapta a fost constatată in mod direct de organele de politie, nedeținând nici un material probator pentru procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 31.10.2013 .
Instanța constata că, din probatorii rezulta o alta stare de fapt decât cea reținuta in sarcina petentului prin actul sancționator, si in baza art.34 din O.G.nr. 2/2001 modificata, admite plângerea formulată de petent și dispune anularea procesului-verbal de contravenție mai sus menționat, cu exonerarea petentului de plata amenzii in suma de 500 lei.
Va lua act a nu se solicită cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul B. G. V., cu domiciliul în C.,., jud. D., în contradictoriu cu intimata POLITIA mun. C. .
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2013 si exonerează petentul de plata amenzii in suma de 500 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce va fi depus la sediul Judecătoriei C..
Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
Pronunțată în ședința publică de la 18.06.2014
PREȘEDINTE, GREFIER,
R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.
2 ex./10.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6170/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1414/2014.... → |
|---|
