Anulare act. Sentința nr. 5286/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 5286/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 18386/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 5286/2014
Ședința publică de la 09 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-D. M.
Grefier L.-C. A.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 02.04.2014, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, privind pe reclamantul T. I. și pe pârâtele S. C. CALATORI SA BUCUREȘTI și S. C. CALATORI SA SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI C., având ca obiect anulare act.
La apelul nominal nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
La data de 03.06.2013 reclamantul T. I. a chemat în judecată pârâtele S. C. CALATORI SA BUCUREȘTI și S. C. CALATORI SA SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI C. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea convenției de eșalonare nr. 200 / 3197 / 10.07.2012, pentru frauda la lege și obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivare a arătat că prin Decizia nr. 5372 din 24 Aprilie 2012, definitiva si irevocabila, pronuntata in dosarul nr._/63/2010, Curtea de Apel C. a admis cererea sa si a obligat parata sa ii achite drepturile salariale la plata sporului de 25% pentru condiții special aferent perioadei 2008 - 2010.
Conform dispozițiilor art 277 (actual 274) din Codul Muncii, hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept, iar art.261 arată că neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresata angajatorului de către partea interesata, constituie infracțiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
Cum Decizia nr.5372 din 24 aprilie 2012, pronuntata in dosarul nr._/63/2010 de Curtea de Apel C. a ramas definitiva si executorie, atât el cât si alti colegi ai săi au solicitat S.T.F.C. C. prin adresa nr. 200/2069/24.05.2012, sa le fie calculate si achitate sumele de bani la care aveau dreptul dar nu le-au fost plătite.
In loc sa ii achite aceste drepturi salariale, pe care le-a solicitat conform adresei nr 200 / 2069 / 24 05 2012, angajatorul l-a obligat sub amenințarea desfacerii contractului individual de munca sa semneze convenția de eșalonare nr. 200 / 3197 / 10 07 2012.
Convenția de eșalonare, ca si act juridic nu este valabil incheiata deoarece este incheiata prin frauda la lege, aceasta încălcând atat normele imperative din materia executării silite prevăzute de dispozițiile art 374, indice 4 din C pr civ, cat și normele imperative prevăzute de dispozițiile art 38 din Legea 53 / 2003.
Convenția de eșalonare, ca si act juridic este un inscris lovit de nulitate absoluta deoarece a fost incheiat printr-o evidenta frauda la lege, respectiv incalcarea flagranta a dispozițiilor art. 371 indice 4 din Codul de procedura civila, care prevăd: „ In tot cursul executării silite, sub supravegherea organului de executare, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor bănești ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supuse urmăririi sa se faca prin buna învoiala sau ca plata obligației sa se faca in alt mod admis de lege”.
Cum convenția de eșalonare s-a incheiat dupa incuviintarea executării silite a titlului executoriu reprezentant de Decizia nr.5372 din 24 04 2012, aceasta trebuia sa se incheie „sub supravegherea organului de executare”, ci nu in afara executării silite, pentru a fi valabil incheiata.
In al doilea rand prin încheierea convenției de eșalonare nr 200/3197/ 10.07.2012, parata a incalcat dispozițiile imperative prevăzute de art 38 din Codul Muncii, care arata fara niciun dubiu ca: „Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate”.
Prin asa zisa „convenție de eșalonare” a fost obligat sa renunțe la o anumita suma, diferența ce rezulta dintre suma cuprinsa in dosarul de executare si suma cuprinsa in convenția de eșalonare.
Pe fond a arătat că, mai intai impreuna cu alti colegi in vara anului trecut a solicitat conducerii societatii sa le plateasca drepturile bănești castigate in instanta in mod definitiv si irevocabil, depunand in copie titlurile executorii care constatau drepturile castigate.
Conducerea de atunci a paratei sub amenințarea ca vor fi dati afara imediat, i-a obligat sa semneze acele convenții de eșalonare, care nu au fost insusite prin sigiliu de către societate si care in continutul lor nu fac trimitere la faptul ca au inceput deja executarea silita, hotararile lor fiind deja depuse la executor pentru a incepe procedura de executare silita.
In acest sens, a depus in copie Decizia nr 200 / 567 din 28 03 2012, prin care directorul debitoarei a impus tuturor angajaților semnarea convențiilor de eșalonare impotriva hotararilor judecătorești.
Atat timp cat titlul executoriu este reprezentat de o sentinta civila definitiva și irevocabila- Decizia nr.5372 din 24 aprilie 2012, pronuntata in dosarul nr_/63/ 2010 de către Curtea de Apel C., obtinuta conform Legii 53/2003, Codul Muncii a considerat ca trebuie sa i se aplice aceste dispoziții legale, respectiv sa fie aplicate dispozițiile art 38 din Codul Muncii.
A mai arătat că actul juridic intitulat,, convenție de eșalonare” este incheiat prin frauda la lege, asa cum este precizat la art. 1237 si urmatoarele din Noul Cod Civil, care prevede astfel: ,, cauza este ilicita si atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative”, iar cum prin convenția de eșalonare nr. 200/3197/10.07.2012, pârâta si-a creat mijlocul juridic pentru a eluda normele imperative prevăzute de art.38 si art 277 din Codul Muncii, precum si al art.371 indice 4 din Codul de Procedura Civila, respectiv acela de a nu executa o hotarire definitivă si irevocabila pronuntata in privința unor drepturi bănești, rezulta fara dubiu ca le sunt aplicabile dispozițiile art 1237 din Noul Cod de Procedura Civila.
Din aceste motive, a solicitat admiterea acțiunii cererea mea asa cum fost formulate, anulind convenția de eșalonare nr.200 / 3197 / 2012.
In drept a invocat dispozițiile art 1237 si urmatoarele din Codul Civil, art.371 indice 4 din Cod pr. Cv., art. 38 si 277 din Codul Muncii.
A depus la dosar convenția de eșalonare nr. 200/3197/10.07.2012, copia Deciziei nr. 5372/24.04.2012 pronunțată în dosarul nr._/63/2010 al Curții de Apel C., cererea formulată de T. I., înregistrată sub nr. 200/24.05.2012, Decizia nr. 200/567/28.03.2012.
La data de 09.10.2013 pârâtele au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, au arătat că urmare a situatiei financiare precare a S.N.T.F.C. „C.F.R. CALATORI" S.A., pentru a reduce presiunea financiara majora ce ar putea conduce la blocarea activitatii societatii, conducerea societatii a rugat salariatii sa inteleaga aceasta situatie, propunând ca pentru plata drepturilor salariale castigate de către aceștia prin sentinte judecătorești executorii, încheierea unor convenții de eșalonare a sumelor, actualizate cu rata inflației și dobanda la data plații.
Au menționat că salariatul nu a fost prejudiciat, chiar daca plata sumei de bani a fost esalonata pe o perioada de trei ani, deoarece suma va fi actualizata la data plații.
A solicitat a se observa ca, in ceea ce privește convenția incheiata intre parti este semnata si insusita de către reclamant „in vederea punerii in executare de buna voie a titlurilor executorii " iar, potrivit art. 1169 Cod civil: „părțile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri".
Potrivit art. 1270 Cod civil: "contractul valabil incheiat are putere de lege intre părțile contractante".
Asa cum au aratat, prin convenția de eșalonare nr._ din data de 10.07.2012 incheiata intre societate si reclamant, părțile s-au inteles cu privire la executarea sentintei civile nr. 5372/24.04.2012, pronuntata de Tribunalul D. in dosarul nr. 14._ .
Ulterior, cu toate ca și-au indeplinit obligațiile asumate prin convenția de eșalonare, reclamantul nu si-a indeplinit obligațiile asumate prin convenție, respectiv aceea de a nu declanșa executarea silita (conform art. 2 din convenție a declarat ca renunța expres la orice forma de executare silita ), a formulat cerere de executare silita .
Împotriva executării silite au formulat contestatie la executare, care a format obiectul dosarului nr._/215/2012 al Judecătoriei C..
Prin sentinta nr._ din 10.12.2012, pronuntata in dosarul nr._/215/2012, Judecatoria C. a admis contestatia la executare formulata de S.N.T.F.C. „C.F.R. CALATORI" S.A. - S.T.F.C. C., sentinta mentinuta ca legala si temeinica de către Tribunalul D. care, prin Hotararea nr. 1273/2013 din 01.07.2013, a respins recursul reclamantului de față.
In drept, au invocat dispozițiile art. 205 - 208 Cod Procedura Civila.
Au solicitat proba cu acte si orice mijloace de proba care vor fi utile in cauza.
Au atașat copia SC_/10.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/215/2012 al Judecătoriei C., extras de pe portalul instanțelor de judecată referitor la soluționarea de către Tribunalul D. a recursului în dosarul nr._/215/2012.
La solicitarea pârâtelor, instanța a încuviințat pentru acestea proba cu înscrisuri.
În ședința publică din 13.11.2013 pârâtele au depus adresa nr._ emisă de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători C. Călători SA, adresa nr. 1/718/30.01.2013 emisă de C. Călători SA, adresa nr. A 1/8051/23.09.2013 emisă de C. Călători SA, convenții semnate PELC, situația nominală a personalului la data de 15.10.2013, copie registru ieșiri –Serviciul Juridic.
În ședința publică din data de 19.02.2014 pârâtele au depus listă de avans chenzinal.
În ședința publică din data de 02.04.2014 reclamantul a depus la dosar facturile fiscale nr._/ 12.11.2012 și nr._/12.11.2012 .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 5372/24.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/63/2010 a fost admisă acțiunea intimatului T. I., fiind obligată contestatoarea să acorde acestuia sporul pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază minim brut, aferent perioadei 2008-2010.
Ulterior pronunțării deciziei civile anterior menționate, între acesta și contestatoare s-a încheiat convenția de eșalonare nr. 200/3197 din 10.07.2012 cu privire la executarea acestei hotărâri.
În această convenție, semnată de ambele părți, s-a statuat că C. Călători va achita suma netă totală de_ lei ce reprezintă sporul pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază minim brut, pentru perioada 2008-2010, astfel: Tranșa I: 34% in cursul anului 2012, tranșa II- 33% in cursul anului 2013 și tranșa III: 33% in cursul anului 2014. Totodată, în convenție, s-a stipulat că în termen de 30 de zile de la semnarea convenției se va achita intimatului un procent de 20% din tranșa I, precum și faptul că acesta renunță expres la orice formă de executare silită a titlului executoriu.
Prin convenția de eșalonare nr. nr. 200/3197 din 10.07.2012 încheiată între contestatoare și intimat, părțile s-au înțeles cu privire la executarea deciziei civile nr. 5372/24.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/63/2010.
Debitoarea contestatoare și-a îndeplinit obligația de a achita intimatului sumele stabilite prin convenție.
Potrivit art. 1169 C civ: "părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri".
Potrivit art. 1270 C civil: "contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante".
În ceea ce privește frauda la lege prin încălcarea încălcarea dispozițiilor art. 371 ind. 4 C.proc.civ instanța reține că dispozițiile art. 371ind.4 C.proc.civ. instituie o posibilitate, o facultate pentru părțile din cadrul unui dosar de executare silită de a încheia, sub supravegherea organului de executare o convenție cu privire la obiectul executării silite ori cu privire la modul de derulare a acesteia, fără ca textul de lege respectiv să aibă un caracter imperativ și fără a limita posibilitățile legale ale creditorului și debitorului de a încheia acte juridice conforme cu voința lor internă, în virtutea principiului libertății contractuale.
Atât creditorul, cât și debitorul pot renunța la beneficiul instituit de art. 371 ind. 4 C.proc.civ., acela de a tranzacționa sub supravegherea organului de executare, și pot încheia un act de tranzacție prin libera lor voință, în cadrul circuitului juridic civil, iar un asemenea act este unul valid, câtă vreme este încheiat între subiecte de drept cu deplină capacitate de exercițiu, ce pot dispune nestingherit în privința drepturilor și obligațiilor lor.
Așa fiind, orice act juridic încheiat în baza principiului libertății contractuale produce efecte obligatorii pentru părți, conform art. 1270 Cod civil, convenția încheiată între părți la data de 10.07.2012 intrând sub incidența acestei norme legale.
Nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 38 din Codul Muncii, conform cărora "salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate". Dispozițiile legale respective se referă la drepturile salariale pe care angajatul le primește de la angajator pe parcursul derulării raportului juridic de muncă, și nu la dreptul de creanță consfințit printr-o hotărâre judecătorească, drept stabilit în urma unei dispute judiciare, susceptibil de executare în modalitățile prevăzute de lege; cu privire la un asemenea drept, creditorul este liber să tranzacționeze după cum crede de cuviință, iar în speță este vorba, oricum, despre o eșalonare a debitului, și nicidecum despre o renunțare la însuși dreptul subiectiv sau despre o limitare a acestuia.
În cauză nu s-a făcut dovada că, la semnarea convenției, consimțământul reclamantului a fost viciat fiind smuls prin violență .
Având în vedere aceste considerente, instanța constată neîntemeiată acțiunea urmând să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul T. I., domiciliat în C., ., . 1, ., județul D., în contradictoriu cu pârâtele S. C. CALATORI SA BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 38, sector 1 și S. C. CALATORI SA SUCURSALA TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI C., cu sediul în C., ., județul D..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2014.
Președinte,Grefier,
M. D. M. L. C. A.
Red.M.D.M.
teh.L.C.A.
5 ex/08.05.2014
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8490/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 7778/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
---|