Contestaţie la executare. Sentința nr. 14/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 37205/215/2013
Dosar nr._ - contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 14.10.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. M. B.
GREFIER: A. S.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea S.C. V. T. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele P. M. C. - DIRECȚIA DE IMPOZITE ȘI TAXE și P. M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat F. I., pentru contestatoare, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
La interpelarea instanței, avocat F. I., pentru contestatoare, învederează că este de acord ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată.
În temeiul art. 244, alin. 3 Noul Cod de Procedură Civilă instanța ia act de solicitarea apărătorului contestatoarei și, în temeiul art. 389-393 Noul Cod de Procedură Civilă instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Avocat F. I., pentru contestatoare, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, anularea titlului executoriu și a somației avându-se în vedere și raportul de inspecție fiscală prin care intimatele recunosc lipsa oricărui debit, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat. Depune la dosar chitanța nr. 0022/23.09.2014 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 800 lei.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.11.2013 sub nr._ contestatoarea S.C. V. T. S.R.L., în contradictoriu cu intimatele P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe și P. M. C. – prin Primar, a formulat contestație la executare împotriva titlului executoriu nr._/10.10.2013 și a somației nr._/10.10.2013 emise de P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe, solicitând anularea titlului executoriu nr._/10.10.2013, a somației nr._/10.10.2013, precum și a tuturor actelor de executare realizate în temeiul acestuia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, în fapt, anterior comunicării de către P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe a deciziilor de impunere aferente impozitului pe clădiri datorat de persoane juridice, a achitat anticipat și integral impozitul datorat pe clădiri, astfel: chitanța nr._-74-0009/15.03.2010 – 553 lei, fiindu-i acordată și o bonificație de 10 % (61,40 lei) pentru plata anticipată și integrală; chitanța nr._-210-0016/29.07.2011 – 764 lei – conform deciziei de impunere nr._/27.06.2011 și chitanța nr._/13.02.2012 – 732 lei.
Ulterior, prin titlul executoriu nr._/10.10.2013 P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe a comunicat contestatoarei că figurează în evidențe cu următoarele debite: 183,64 lei majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 31.03.2010, 269,04 lei majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 30.09.2010; 45,84 lei - majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 31.03.2011; 45,84 lei - majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 30.09.2010; 43,92 lei - majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 31.03.2012; 43,92 lei - majorări de întârziere aferente debitului de 0 lei cu termen de plată la data de 30.09.2012.
Prin somația nr._/10.10.2013 intimata P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe comunică contestatoarei obligația de plată a sumei de 632,20 reprezentând majorări de întârziere.
Contestatoarea a mai arătat că P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe, în mod ilegal, calculează în sarcina contestatoarei majorări de întârziere pentru debite deja achitate.
Din simpla observare a titlului, contestatoarea solicită instanței să constate că intimata calculează în sarcina contestatoarei majorări de întârziere aferente impozitului pe clădiri pentru anii 2010 – 2012 cu toate că din însuși titlul executoriu reiese că debitul datorat de contestatoare pentru fiecare din acești ani este de 0 lei.
Mai mult, lipsa oricărei datorii a contestatoarei cu titlu de impozit pe clădiri reiese din chiar chitanțele de plată anticipată a impozitului pe clădiri datorat de persoane juridice în perioada 2010 – 2012, de unde rezultă nu numai că contestatoarea a achitat integral acest impozit însă l-a achitat și anticipat față de termenele legale.
Prin urmare, deși recunoaște lipsa oricărui debit cu titlu de impozit pe clădiri în perioada 2010 – 30.09.2012, totuși intimata P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe calculează majorări de întârziere.
Or, pornind de la dispozițiile legale menționate mai sus coroborate cu regulile simple ale matematicii, nu se pot calcula majorări de întârziere pentru debit 0, valoare acestor majorări fiind tot de 0 lei și nicidecum de 183,94 lei, 269,04 lei, 45,84 lei, 45,84 lei, 43,92 lei și 43,92 lei.
Contestatoarea a mai arătat că în mod ilegal intimata P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe trece la executarea silită și emite titlul și somația în lipsa oricărei decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii – majorări de întârziere.
Astfel, P. M. C., în lipsa oricărei decizii de impunere cu privire la calculul majorările de întârziere trece la executarea silită și emite titlul și somația.
Or, intimata nu a comunicat contestatoarei titlul de creanță (decizia de impunere referitoare la obligațiile accesorii) prin care s-au individualizat majorările de întârziere, prin aceasta lipsind contestatoarea de dreptul său legal atât de a lua la cunoștință despre existența acestor majorări, cât și de a le plăti (pentru situația în care acestea ar fi fost legal datorate), respectiv de a le contesta în conformitate cu prevederile legale – art. 205 și urm. C.proc. fiscală.
Conform art. 44 C.proc. fiscală intimata avea obligația de a comunica contestatoarei decizia sau deciziile de impunere referitoare la obligațiile fiscale accesorii – majorări de întârziere.
Or, atât timp cât această decizie / decizii referitoare la majorările de întârziere nu produc nici un efect juridic prin prisma necomunicării lor, este evident că în mod nelegal și abuziv intimata P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe a procedat la executarea silită a acestor pretinse creanțe.
De altfel, așa cum rezultă din însuși titlul, intimata nu a avut nici măcar bunăvoința să individualizeze prin nr. și dată deciziile de impunere pentru majorările de întârziere (în situația în care acestea au fost emise), rezumându-se a menționa "documentul prin care s-a stabilit sau individualizat suma de plată (3): decizie de impunere" pentru ca în josul paginii titlului să prevadă obligația expresă a intimatei de a menționa denumirea documentului, nr. și data.
În susținerea contestației au fost depuse la dosar, în copii conforme cu originalul, chitanța nr._-74-0009/15.03.2010 – 553 lei, chitanța nr._-47-0028 din 16.02.2009, chitanța nr._-210-0016 din 29.07.2011, chitanța nr._/13.02.2012, certificat de atestare fiscală nr._/_ eliberat de P. M. C., titlul executoriu nr._/10.10.2013, a somația nr._/10.10.2013.
La data de 15.01.2014 intimatele au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației la executare.
Pe cale de excepție, intimatele au invocat lipsa calității procesuale pasive a Primăriei M. C. și a Direcției de Impozite și Taxe din cadrul Primăriei M. C., având în vedere că potrivit Legii nr. 215/2001, primăria este o structură funcțională menită să aducă la îndeplinire hotărârile consiliului local și să rezolve treburile comunității locale, fără a avea însă personalitate juridică, neputând deci sta în fața instanței de judecată.
Din actele de executare existente la dosar, acestea sunt emise sub antetul M. C., ca unitate administrativ teritorială, care, potrivit legislației în vigoare, este subiect de drept fiscal.
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
D. unitățile administrativ teritoriale, care beneficiază de personalitate juridică, pot sta ca parte în astfel de litigii nu și primăriile, acestea din urmă fiind înzestrate doar cu exercitarea unor atribuții legale, în numele și pe seama colectivității locale.
În toate cazurile personalitatea juridică de drept public se dobândește doar în mod expres, prin lege sau hotărâre a guvernului.
Pe de altă parte, potrivit art. 17, alin. 1 din C.proc. fiscală subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport.
Rezultă deci că între petentă și P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe nu există nici un fel de raport juridic fiscal care să justifice chemarea sa în judecată.
Pe fond, intimatele au precizat că pentru S.C. V. T. au fost emise deciziile de impunere anuale pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, societatea luând astfel cunoștință de aceste debite.
De asemenea, debitul restant și accesoriile au fost comunicate astfel: somația nr._/JS2847/14.10.2011 – debit 5268,35 lei, majorări 1961,39 lei; somația nr._/20.04.2012 – debit 366 lei, majorări 610,24 lei; somația nr._/17.10.2012 – debit 366 lei, majorări 595,60 lei; somația nr._/16.04.2013 – majorări 632,20 lei; somația nr._/08.11.2013 – majorări 632,20 lei.
Suma de 632,20 lei cuprinsă în titlul executoriu nr._/10.10.2013 reprezintă obligații de plată accesorii calculate având în vedere cota de 2 % pe lună sau fracțiune de lună aplicată la debitele restante ale societății și nu se încadrează în prevederile art. 83 din O.G. nr. 92/2003 în sensul că nu modifică baza de impunere aferentă anilor 2010 și 2011.
De asemenea, contestatoarea susține că a achitat anticipat și integral impozitul datorat pe clădiri pentru anul 2010, însă, pe data de 18.11.2010 a depus cu întârziere declarația nr._/18.11.2010, reprezentând "modernizare spațiu" în cuantum de 37.366,84 lei – modernizare aferentă lunii septembrie 2009 și astfel se emite decizia nr._/18.11.2010 care i s-a comunicat cu semnătură de primire.
În data de 02.02.2011 contestatoarea a depus cu întârziere cu adresa nr._/02.02.2011 raportul de evaluare nr. 1051/31.12.2009, acesta nefiind înregistrat în evidențele contabile. Datorită acestui fapt, raportul de evaluare respectiv nu a fost înregistrat în evidența fiscală.
În data de 14.02.2011, prin adresa nr._/14.02.2011, S.C. V. T. a depus un nou raport de evaluare care a fost înregistrat în evidențele contabile și în evidența fiscală a Direcției de Impozite și Taxe, în baza căreia s-a emis decizia nr._/14.02.2011, decizie comunicată cu confirmare de primire în data de 13.03.2012.
În ceea ce privește sumele achitate conform chitanței nr._-210-0016/29.07.2011 în sumă de 764 lei și_/13.02.2012 în sumă de 732 lei cu care societatea pretinde că a stins integral debitele aferente anilor 2011 și 2012, intimatele au precizat că sumele mai sus menționate au stins debite restante provenite din declararea cu întârziere a modernizărilor și a raportului de evaluare pentru anul 2009 și care nu a fost înregistrat în evidențele Direcției Impozite și Taxe, clădirea păstrând cota majorată de 8,4 % (octombrie – decembrie 2009) și respectiv 12 % pentru anul 2010.
Modalitatea de stingere a obligațiilor fiscale a respectat prevederile O.G. nr. 92/2003, stingerea obligațiilor efectuându-se în următoarea ordine: "toate obligațiile fiscale principale în ordinea vechimii și apoi obligațiile fiscale accesorii în ordinea vechimii".
În susținerea întâmpinării intimatele au depus, în xerocopie, decizia de impunere nr._/02.07.2013, cu confirmare de primire, decizia de impunere nr._ din 28.02.2012 cu confirmare de primire, decizia de impunere nr._/02.03.2011, cu confirmare de primire, anunț colectiv pentru comunicarea prin publicitate nr._/08.11.2013, somație nr._/10.10.2013, titlul executoriu nr._/10.10.2013, titlul executoriu nr._/16.04.2013, somație nr._/16.04.2013, anunț colectiv pentru comunicarea prin publicitate nr._/27.05.2013, titlul executoriu nr._/17.10.2012, somație nr._/17.10.2012, anunț colectiv pentru comunicarea prin publicitate nr._/02.11.2012, titlul executoriu nr._.JT2847 din 14.10.2011, somație nr. 150968JS2847/14.10.2011, anunț colectiv pentru comunicarea prin publicitate nr._/20.10.2011, titlul executoriu nr._/20.04.2012, somație nr._/20.04.2012, anunț colectiv pentru comunicarea prin publicitate nr._/18.05.2012.
La data de 12.02.2014 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. C. – Direcția de Impozite și Taxe contestatoarea a solicitat respingerea acesteia, arătând că, așa cum rezultă din însăși actele contestate, acestea au fost emise de P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe, astfel încât, de vreme ce a emis actele contestate, intimata are calitate procesuală pasivă în cauză.
Mai mult, însăși întâmpinarea este formulată de P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe. Prin urmare, deși invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, intimata formulează apărări în prezenta cauză, recunoscându-și calitatea procesuală.
Pe fondul cauzei, contestatoarea a arătat că intimata face un istoric al actelor emise cu privire la S.C. V. T. S.R.L., istoric care, dat fiind obiectul cauzei, excede acestuia.
Intimata nu formulează nicio apărare legată de aspectele invocate prin contestația la executare, rezumându-se la a susține că suma de 632,20 lei cuprinsă în titlul executoriu nr._/10.10.2013 reprezintă obligații de plată accesorii calculate având în vedere cota de 2 % pe lună sau fracțiune de lună aplicată la debitele restante ale societății și nu se încadrează în prevederile art. 83 C.p.fiscală în sensul că nu se modifică baza de impunere aferentă anilor 2010, 2011.
Prin urmare, intimata nu explică cum se calculează majorări de întârziere la un debit 0. Deși recunoaște lipsa oricărui debit cu titlu de impozit pe clădiri pe perioada 2010 – 30.06.2012, totuși calculează majorări de întârziere.
Cu privire la neincidența art. 83 C.proc. fiscală, contestatoarea solicită instanței să observe că nici nu a susținut incidența în cauză a acestui text legal, ci a susținut lipsa oricărei decizii de impunere cu privire la calculul majorărilor de întârziere și trecerea la executarea silită și emiterea titlului și somației.
Or, atât timp cât această decizie / decizii referitoare la majorările de întârziere nu produc nici un efect juridic prin prisma necomunicării lor, este evident că în mod nelegal și abuziv intimata P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe a procedat la executarea silită a acestor pretinse creanțe.
Contestatoarea a mai arătat că intimata recunoaște neemiterea și necomunicarea niciunei decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii, prin invocarea faptului că nu sunt incidente dispozițiile art. 83 C.p.fiscală.
Prin încheierea de ședință din data de 18.03.2014 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe, invocată prin întâmpinare, având în vedere prevederile art. 17 din Codul de procedură fiscală și art. 17, alin. 1 din H.G. 1050/2004, conform cărora subiectele raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport. De asemenea, instanța are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 17, alin. 4 din H.G. 1050/2004 unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective. Ori, în cauză, Direcția de Impozite și Taxe a fost delegată să reprezinte Municipiul C. în litigiile de natură fiscală. Pe de altă parte, instanța a reținut că calitatea procesuală pasivă este atributul unei persoane despre care se pretinde că este obligată în raportul juridic dedus judecății și cum în cauză raportul juridic s-a născut ca urmare a emiterii actelor de către Direcția de Impozite și Taxe, instanța a constatat că aceasta are calitate procesuală pasivă.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către P. M. C. - Direcția de Impozite și Taxe pentru a înainta la dosar, în copii conforme cu originalul, actele dosarului de executare în care a fost emis titlul executoriu nr._/10.10.2013, actele fiind înaintate la data de 07.04.2014.
La termenul de judecată din data de 08.04.2014 cauza a fost suspendată în temeiul art. 411, alin. 1, pct. 2 N.c.p.c., fiind repusă pe rol la data de 23.09.2014.
În ședința publică din data de 23.09.2014 contestatoarea a arătat că înțelege să renunțe la proba cu expertiză tehnică judiciară specialitatea contabilitate, având în vedere că între timp a fost realizat un raport de inspecție fiscală prin care s-a reținut că nu există nici un debit în sarcina S.C. V. T. S.R.L., depunând la dosar, în copii conforme cu originalul, în două exemplare, decizie de impunere nr._/05.08.2014 privind creanțele datorate bugetului local în urma inspecției fiscale, în anul 2014, raport de inspecție fiscală nr._ încheiat la data de 30.07.2014 al Primăriei M. C. – Direcția Impozite și Taxe.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 711 N.C.pr.civ, împotriva executării silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Art. 712 (2) .C.P.Civ. prevede ca in cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, se pot invoca în contestația la executare si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legatura cu acel titlu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.
Dispozițiile codului de procedură fiscală (art.172 (3) din OG 92/2003) prevăd același lucru, respectiv ,,contestația la executare poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”.
Conform dispozițiilor legale mentionate, prin procedura contestației la executare se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, în cazul când acesta nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau alt organ jurisdicțional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Contestatoarea S.C. V. T. S.R.L. a formulat contestație la executare împotriva titlului executoriu nr._/10.10.2013 și a somației nr._/10.10.2013 emise de P. M. C. – Direcția de Impozite și Taxe, titlu potrivit caruia contestatoarea avea de achitat suma de 632,20 lei reprezentand majorari de intarziere stabilite in sarcina S.C. V. T. S.R.L. in perioada 31.03.2010 – 30.09.2012, aferente impozitului pe cladiri persoane juridice.
Intimata a aratat ca suma de 632,20 lei cuprinsă în titlul executoriu nr._/10.10.2013 reprezintă obligații de plată accesorii calculate având în vedere cota de 2 % pe lună sau fracțiune de lună aplicată la debitele restante ale societății și nu se încadrează în prevederile art. 83 din O.G. nr. 92/2003 în sensul că nu modifică baza de impunere aferentă anilor 2010 și 2011.
Instanta retine astfel ca nemodificandu-se baza de impunere aferentă anilor 2010 și 2011 nu se impunea emiterea unor decizii de impunere separate pentru majorarile de intarziere.
In ceea ce priveste sustinerea contestatoarei referitoare la faptul ca în mod ilegal, intimata a calculat în sarcina sa majorări de întârziere pentru debite deja achitate, instanta retine ca, din chiar raportul de inspectie fiscala incheiat la data de 30.07.2014, pentru perioada de 01.01.2009 – 31.12.2013 supusa inspectiei, rezulta clar la rubrica impozit pe cladiri datorat de contribuabil, ca S.C. V. T. S.R.L. figureaza cu impozit restant 936 lei si obligatii accesorii in cuantum de 1142 lei ( suma fiind mai mare decat cea stabilita in somatie fiind calculata pana la data de 01.07.2014), fiind emisa si o decizie de impunere in acest sens.
Mai mult instanta retine din cuprinsul aceluiasi raport ca, stabilirea sumelor reprezentand impozit restant si obligatii accesorii s-a facut urmare a recalcularii impozitului pe cladiri ca urmare a reevaluarii mijloacelor fixe existente in patrimoniul S.C. V. T. S.R.L., iar contribuabilul nu a avut obiectiuni cu privire la cele constatate in raportul de de inspectie fiscala incheiat la data de 30.07.2014.
In acest context instanta retine ca titlul executoriu a fost emis in mod corect de catre intimata.
In ceea ce priveste nelegalitatea actelor de executare - a somației nr._/10.10.2013, precum și a tuturor actelor de executare realizate în temeiul titlului executoriu instanta retine faptul ca, contestatoarea nu a invocat motive de nelegalitate a acestor acte in afara celor referitoare la suma inscrisa in aceste acte, motiv pentru care urmeaza sa aprecieze ca actele de executare au fost legal intocmite.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept expuse instanta urmeaza sa respinga, ca neantemeiata, contestatia la executare formulata de contestatoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. V. T. S.R.L., cu sediul în C., .. 1, jud. D., în contradictoriu cu intimatele P. M. C. - DIRECȚIA DE IMPOZITE ȘI TAXE, cu sediul în C., .. 51 c, jud. D. și P. M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 14.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. S.M.B. / Tehnored. A.S.
5 ex. /07.11. 2014
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6727/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
---|