Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 9067/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 15.10.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent .L și pe intimat DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 29 din 14.02.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat P. C. pentru petentă,consilier juridic I. I. pentru intimată ,martorul K. A..
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Consilier juridic I. I. depune delegație pentru intimată.
Sub prestare de jurământ s-a audiat martora K. A. ,depoziția fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Avocat P. C. pentru petentă solicită admiterea plângerii ,anularea procesului verbal, exonerarea de la plata amenzii contravenționale, contravenția fiind aplicată abuziv. Societatea a pus la dispoziția inspectorului vamal toate actele solicitate. Mai mult, nu este obligatorie prezența administratorului societății pentru discuția finală, iar legea prevede că se poate da un răgaz de 3 zile administratorului ,timp care nu s-a acordat.
În subsidiar solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
Consilier juridic I. I. pentru intimată solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată ,menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat precum și a măsurilor dispuse prin acesta ,respectiv amenzii în cuantum de 7000 lei.
Instanța închide dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORIA
La data de 07.03.2013 petenta . a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ./200 nr. 29 din 14.02.2013 emis de Direcția Județeană pentru accize și operațiuni vamale C., solicitând în principal anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a invocat ,,excepția nulității absolute” a procesului-verbal de contravenție nr. 29 din 14.02.2013 comunicat la 19.02.2013, ca urmare a neaplicării ștampilei instituției emitente pe nici una din filele acestui document, ceea ce conduce la gândul unei întocmiri abuzive a acesteia de către inspectorii fiscali, fără să existe o asumare din partea instituției, a celor constatate cu această ocazie, cu atât mai mult cu cât constatările vizau situații cu caracter subiectiv.
Pe fond, petenta a arătat că în fapt, în luna iulie 2012, la sediul societății s-au prezentat inspectorii D. M. Lelioara și N. L., cu intenția de a efectua un control inopinat care, la data de 01.08.2012 au dispus efectuarea unei inspecții fiscale parțiale, scop pentru care, în luna septembrie au solicitat, prin adrese scrise, comunicarea, din partea societății petente, a diverselor documente contabile. În perioada cuprinsă iulie 2012 – februarie 2013, inspectorii s-au prezentat doar de trei ori la sediul petentei, pentru perioade de cel mult o oră, solicitând de fiecare dată, documente financiar – contabile, în foto – copie, fără să cerceteze originalele acestora, pe care societatea petentă prin intermediul singurului angajat, cu norma de lucru redusă, le-a pus cu promptitudine la dispoziția acestora. Este pentru prima oară când un control s-a rezumat la a solicita și primi copii ale documentelor, uneori în mod haotic, fără o cursivitate logică a solicitărilor, conducând la ideea unui exces de zel sau chiar abuz în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Ulterior, echipa de inspecție fiscală a emis adresa nr. 1224 din 06.02.2013 neștampilată, primită la 07.02.2013, prin care administratorul societății petente era înștiințat că la 08.02.2013 ora 12, va avea loc la sediul DJAOV D., discuția finală asupra constatărilor și consecințelor inspecției fiscale. Urmare a unei discuții telefonice cu administratorul societății, care nu era în localitate, a depus la 08.02.2013 adresa cu nr. 1294, prin care comunica imposibilitatea, din motive obiective, a administratorului societății petente de a se prezenta la data și ora stabilite, propunând desfășurarea acelei întâlniri la o dată ulterioară.
Atâta timp cât întâlnirea pentru discuția finală nu a avut loc, iar societatea petentă nu a refuzat acest lucru, ci doar a propus ca aceasta să aibă loc în ală zi decât cea fixată de agentul constatator, nu era posibilă nici emiterea acelei declarații pe propria răspundere, potrivit căreia se puseseră la dispoziția organului de control toate documentele.
Cu toate acestea, inspectorii mai sus menționați au întocmit procesul-verbal de contravenție nr. 29/14.02.2013, aplicând societății petente sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 7000 lei pentru săvârșirea faptei de a nu fi dat o declarație scrisă pe propria răspundere, la încheierea contractului.
Petenta mai arată că nu este de rea-credință pentru că nu a refuzat să participe la discuția finală asupra concluziilor raportului de control, astfel că aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii este abuzivă și ilegală.
În drept, a invocat dispozițiile art. 105 OG 92/2003 rep., art. 7, art. 21 și art. 31 și urm. OG 2/2001.
A solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Plângerea a fost legal timbrată.
La data de 30.05.2013 intimata a formulat întâmpinare, în care a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală și menținerea procesului-verbal de contravenție precum și a măsurilor dispuse prin acesta.
A solicitat să fie introdusă în cauză Autoritatea Națională a Vămilor București, cu motivarea că, potrivit art. 1 din HG nr. 110/2009, Autoritatea Națională a Vămilor se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În fapt, a arătat că intimata a inițiat un control de inspecție fiscală parțială începând cu data de 11.09.2012 la societatea petentă, având ca scop verificarea respectării de petentă a condițiilor stabilite potrivit legislației fiscale, privind comercializarea produselor energetice – gaz petrolier lichefiat - având în vedere că petenta încarcă butelii de tip aragaz cu gaz petrolier lichefiat achiziționat de la . SA, pe care ulterior le comercializează.
Intimata a învederat că, datorită împrejurării că petenta prin reprezentanții săi legali a încercat tergiversarea efectuării controlului de inspecție fiscală prin amânarea în repetate rânduri a prezentării documentelor contabile ale societății, a fost obligată să emită permanent adrese prin care să solicite societății verificate să pună la dispoziția autorității vamale documentele solicitate (adresele nr. 7524/24.10.2012, nr. 8042/12.11.2012, nr. 8359 din 22.11.2012 și nr. 615/21.01.2013).
Intimata a susținut că petenta și-a îndeplinit parțial obligația de a pune la dispoziția organului de control înscrisurile contabile solicitate, întrucât petenta nu a prezentat documentele financiar – contabile și comerciale aferente perioadei ianuarie – aprilie 2008 și documentele privind operațiunile economice cu produse accizabile derulate din punctele de lucru în procesul tehnologic.
În vederea finalizării controlului e inspecție fiscală, autoritatea vamală a emis înștiințarea nr. 1224/06.02.2013 pentru discuția finală, către petentă.
Alături de înștiințarea pentru discuția finală nr. 1224/06.02.2013 înregistrată la sediul societății la nr. 22/07.02.2013, prin care s-a stabilit la 08.02.2013 pentru ora 12,00 prezența reprezentanților societății petente la sediul intimatei precum și consecințele fiscale, a fost anexată societății în vederea completării, declarația pe propria răspundere, în baza disp. art. 105 al. 8.
Consideră că prin neprezentarea pentru discuția finală, precum și netransmiterea la autoritatea vamală a declarației pe propria răspundere din care să rezulte că au fost puse la dispoziția organului de control toate documentele și respectiv faptul că i-au fost restituite toate aceste documente, a fost în mod clar de tergiversare a finalizării controlului, astfel încât autoritatea vamală să depășească durata legală a efectuării inspecției fiscale de 3 luni (termenul se împlinea la 11.02.2013).
Intimata solicită respingerea susținerilor petentei din plângerea contravențională, în sensul că petenta nu a săvârșit contravenția constatată, întrucât a solicitat stabilirea unei alte zile pentru discuția finală dintre contribuabil și organele de inspecție fiscală decât cea stabilită, întrucât petenta nu a fost sancționată pentru că nu s-a prezentat la data și locul stabilit pentru discuția finală, ci pentru nedepunerea declarației pe propria răspundere din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția fiscală, precum și faptul că i-au fost restituite toate aceste documente.
Au fost administrate proba cu înscrisuri și testimonială.
La termenul din 25.09.2014, având în vedere schimbarea denumirii societății petente, în ., instanța a dispus corectarea citativului cu privire la denumirea petentei.
La același termen, instanța a luat act de modificarea cererii introductive, în privința cadrului procesual pasiv, fiind introdusă în cauză și citată intimata Direcția G. Regională a Finațelor Publice D..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ANV/200 nr. 29 din 14.02.2013, agenții constatatori din cadrul fostei Direcții Județene pentru accize și operațiuni vamale C., au reținut că petenta nu a depus, la finalul inspecției fiscale declarație pe propria răspundere, al cărei model a fost transmis petentei, încălcând disp. art. 105 alin. 8 din OG nr. 92/2003.
Fapta reținută a fost încadrată în dispozițiile art. 219 alin. 1 lit. d) din OG nr. 92/2003 republicată, fiind aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 7.000 lei.
I. Analizând legalitatea procesului verbal contestat, instanța constată că este încheiat cu respectarea cerințelor de valabilitate prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta a invocat ,,excepția nulității absolute” a procesului verbal, calificată de instanță ca apărare de fond. Astfel, a invocat ca motiv de nulitate lipsa ștampilei organului constatator pe procesul verbal.
Instanța apreciază ca această lipsă nu atrage nulitatea absolută a procesului verbal, nefiind menționat de art. 17 din OG nr.2/2001 printre motivele de nulitate absolută. Acest motiv ar putea atrage, eventual nulitatea relativă, în condițiile producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului, or, în speță, petenta nu a făcut dovada unei astfel de vătămări, conform art. 249 Cod procedură civilă.
II. Cu privire la starea de fapt.
Petenta a susținut că societatea petentă nu a refuzat invitația inspectorilor de a purta discuția finală, după efectuarea inspecției fiscale, ci doar a propus ca aceasta să aibă loc în altă zi decât cea fixată de agentul constatator. A mai susținut că nu era posibilă nici emiterea acelei declarații pe propria răspundere, potrivit căreia se puseseră la dispoziția organului de control toate documentele.
Petenta a invocat motive ce țin de modul în care a avut loc inspecția fiscală și faptul că nu a primit modelul declarației fiscale, anexat invitației la discuția finală, însă apărarea acesteia este nefondată, întrucât sancțiunea a fost aplicată pentru nedepunerea unei declarații obligatorii, pe proprie răspundere, prevăzută de art. 105 alin.8 din OG nr.92/2003, care stabilește anumite reguli privind inspecția fiscală: ,,La finalizarea inspecției fiscale, contribuabilul este obligat să dea o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția fiscală. În declarație se va menționa și faptul că au fost restituite toate documentele solicitate și puse la dispoziție de contribuabil.
(9) Contribuabilul are obligația să îndeplinească măsurile prevăzute în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale, în termenele și condițiile stabilite de organele de inspecție fiscală”.
Față de obligația legală de a da această declarație, petenta nu poate invoca faptul ca nu i-a fost transmis modelul, acesta nereprezentând o piedică, simpla declarare a celor prevăzute de lege fiind suficientă (oricum, în adresa nr. 1224 din 06.02.2013 de la fila 56 se specifică faptul ca se anexează acel model, petenta primind acea adresă).
Dacă petenta nu a primit acel model de declarație, prin răspunsul la invitația pentru discuția finală, prin care comunica imposibilitatea administratorului de a se prezenta la data și ora stabilite, ar fi putut să solicite și modelul declarației pentru completare, lucru pe care nu l-a făcut.
Se mai reține ca pentru diferite documente contabile a fost nevoie ca inspectorii fiscali să emită adrese repetate către petentă pentru a pune la dispoziție actele financiar-contabile prevăzute de lege.
Din înscrisurile depuse rezultă ca datorită petentei, inspecția fiscală a durat foarte mult, Astfel ca o nouă amânare a depunerii declarației menționate mai sus ar fi condus la depășirea duratei legale de efectuare a inspecției fiscale de 3 luni (termenul se împlinea la 11.02.2013).
Potrivit art. 219 alin. 1 lit. d) din C.proc.fiscal, constituie contravenție nerespectarea obligației prevăzute la art. 105 alin. (8) și se sancționează, conform alin. 2 lit.b)cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, și cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. d).
Intimatul a aplicat amenda în cuantumul maxim prevăzut la lit. b), respectiv 7000 lei.
Instanța constată ca fapta pentru care a fost sancționată petenta există, fiind corect constatată de agentul costatator, însă apreciază că pericolul social al faptei este mai redus decât cel reținut de agentul constatator, astfel că va reindividualiza sancțiunea și va reduce cuantumul amenzii de la maximul de 7.000 lei, la 5.000 lei, minimul prevăzut de lege pentru persoane juridice.
Pentru motivele arătate, va admite în parte plângerea și va reduce cuantumul amenzii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte plângerea formulată de petenta ., cu sediul în ., ., jud. D. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., cu sediul în C., ..2 ,jud.D. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._ din 14.02.2013.
Reduce cuantumul amenzii aplicate prin procesul verbal menționat, de la 7000 lei la 5000 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătorie.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S.
4 ex./ 20.11.2014
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
