Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-09-2014 în dosarul nr. 33232/215/2013
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 19 Septembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. A. și pe intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile și martora N. L. L..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a depus procesul verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele martorului.
Instanța, față de modalitatea în care s-a îndeplinit mandatul de aducere, apreciază că nu se mai impune acordarea unui termen pentru citarea martorului și față de disp. art. 313 alin. 3 Ncpc va proceda la judecată.
În temeiul art. 258 Ncpc instanța încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind că este utilă pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 Ncpc, declară închise faza probatorie și dezbaterile și retine cauza spre solutionare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 08.10.2013 sub nr._, petentul S. A. a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.10.2013 solicitând, în contradictoriu cu intimatul I. D. anularea acestuia întrucât este netemeinic și nelegal.
A motivat că la data de 04.10.2013, în jurul orelor 14, în timp ce se deplasa cu autoturismul proprietate personală pe . intersecția din dreptul Pieței Centrale a fost oprit de un echipaj al Poliției rutiere pe motiv că nu ar fi purtat centura de siguranță și ar fi vorbit la telefonul mobil în timp ce conducea, aspecte care nu sunt adevărate.
Arată că în momentul în care a trecut pe lângă echipajul de poliție ce se afla pe sensul de mers dinspre centru i s-a făcut semn să treacă, apoi mașina de poliție a pornit semnalele acustice și a venit după el, oprind pe celălalt sens de mers, în dreptul pieței.
Le-a prezentat documentele dar i s-a spus că tot trebuie să îi dea o amendă astfel că unul dintre cei din echipaj a plecat cu actele sale la mașina de poliție și s-a întors după 10 minute cu procesul verbal contestat.
Pentru a oferi un argument în plus, menționează că dacă ar fi vorbit la telefon reacția ar fi fost aceea de a intra în legalitate și ar fi încetat convorbirea, astfel încât polițistul care stătea în mașină și a întocmit procesul verbal de contravenție nu ar fi avut cum să constate pe viu faptul că el ar fi încălcat normele codului rutier.
Solicită a se avea în vedere prezumția de nevinovăție precum și faptul că a semnat procesul verbal cu obiecțiuni întrucât nimic din cele arătate nu corespund realității.
Susține că nu se afla singur în mașină ci cu soția sa și încă o persoană nu vorbea la telefonul mobil și purta centură de siguranță pe care a desfăcut-o chiar în fața agentului de poliție în momentul când i s-au cerut actele la control.
Intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata consideră că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Arată că ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține că la data de 04.10.2013 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în sumă totală de 320 lei întrucât la ora 14, a condus auto marca Skoda cu nr._ pe . telefonul mobil fără a avea montat dispozitivul tip "mâini libere" și nu a purtat centura de siguranță.
Din punct de vedere al legalității procesul verbal nu este afectat de vreuna din cauzele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001 iar petentul nu invocă motive de nulitate relativă.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că fapta a fost constatată în mod direct de către agent iar procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a dovedi că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din actele dosarului nu rezultă elemente care să contureze o altă situație de fapt, împrejurarea că actul a fost semnat "cu obiecțiuni" nefiind suficientă întrucât nu se coroborează cu alte probe.
Sub aspectul sancțiunii aplicate, instanța reține că petentul a primit amendă totală de 320 lei pentru fapta de a folosi telefonul mobil fără a avea montat dispozitivul "mâini libere" și de a nu purta centură de siguranță. (câte 160 lei pentru fiecare)
Instanța apreciază că sancțiunea avertismentului pentru a doua faptă este suficientă, neavând prin ea însăși, în raport de urmările produse ori care s-ar fi putut produce un grad ridicat de pericol social și nefiind identificate împrejurări care să-i confere o gravitate sporită.
Față de aceste argumente se va dispune înlocuirea amenzii de 160 lei cu avertisment pentru fapta de a circula fără a avea centura de siguranță, dar se va menține amenda de 160 lei pentru prima faptă, considerându-se că ar avea un pericol social mai ridicat în raport de urmările care s-ar putea produce prin realizarea unor activități de natură a diminua atenția conducătorului autovehiculului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul S. A., cu domiciliul procedural ales în C., . nr. 18, jud. D., la Cabinet de Avocat S. Ema, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.10.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D. și înlocuiește sancțiunea amenzii de 160 lei pentru fapta de a nu purta centură de siguranță cu avertisment.
Menține sancțiunea amenzii de 160 lei pentru fapta de a folosi telefonul mobil în timpul mersului fără a avea dispozitiv de tip "mâini libere".
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 19.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
4 ex/27.10.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8190/2014.... | Fond funciar. Sentința nr. 297/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
