Plângere contravenţională. Sentința nr. 8190/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8190/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 3782/215/2014
Dosar nr._
plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8190
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. P. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat Ț. I. pentru petent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Procedând în condițiile art. 131 N.C.Pr.civ. la verificarea competenței, instanța, având în vedere disp. art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, constată că Judecătoria C., sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul D. P. împotriva procesului-verbal . nr._ întocmit la data de 23.01.2014, este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.Pr.civ., după ascultarea părților, instanța stabilește că durata estimată, optimă și previzibilă, necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, este de cel mult 30 de zile.
Instanța acordă cuvântul în ceea ce privește probele solicitate de către petent prin plângerea formulată.
Avocat Ț. I., pentru petent, solicită în dovedirea plângerii încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 N.C.p.c., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar solicitată de petent prin plângerea formulată și de intimat prin întâmpinare, ca fiind admisibilă și necesară soluționării cauzei.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Avocat Ț. I., pentru petent, având cuvântul, solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii aplicate și restituirea mărfii confiscate.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
La data de 04.02.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de către petentul D. P. prin care s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al jud.D. să se dispună anularea procesului –verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 23.01.2014, exonerarea de plata amenzii aplicate și restituirea mărfii confiscate.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 23.01.2014 a rugat-o pe numita P. A. să-i vândă în târgul de săptămână din C. o parte din produsele pe care le achiziționase pentru uz personal, întrucât avea nevoie de bani, pentru probleme de sănătate.
Petentul a mai arătat că deține documente de proveniență pentru toate bunurile achiziționate. În târg, organele de poliție au efectuat un control și aflând de acest control s-a prezentat la fața locului și le-a explicat situația de fapt, cu precizarea că nu le poate prezenta imediat documentele de proveniență, având în vedere că sunt foarte multe și dorea să se asigure că sunt complete.
În drept plângerea nu a fost întemeiată.
La plângere s-a atașat procesul-verbal a cărui anulare s-a solicitat, proces-verbal din 23.01.2014, anexa 1 și anexa 2 la procesul-verbal din 23.01.2014, liste privind produsele oferite spre vânzare de petent.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
La data de 18.03.2014 s-a depus de către intimat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001 iar măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.
În susținerea întâmpinării intimatul a depus procesul-verbal di 23.01.2014, două declarați extrajudiciare.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de către părți.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/2401.2014 întocmit de I. D., petentul D. P. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționată de art. 1 lit. e și art. 2 lit.c din Legea 12/1990 cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut că la data de 23.01.2014 ora 11.30 în târgul săptămânal Romanești a fost depistat petentul comercializând băuturi, produse cosmetice și alimentare fără a deține documente de proveniență marfă, cu ajutorul unor persoane fizice. Conform anexelor la procesul verbal, marfa a fost ridicată în vederea confiscării.
Petentul a semnat procesul verbal cu mențiunea că deține documente de proveniență pe care le va prezenta ulterior.
În ce privește legalitatea procesului verbal, instanță constată că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional este un mijloc de probă care nu face dovada vinovăției petentului, ci dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de o prezumție de nevinovăție care nu este însă absolută, așa cum nu este absolută nici obligația intimatului de a suporta întreaga sarcină a probei.
Prin plângere, petentul a susținut că marfa expusă în târg spre vânzare, cu ajutorul numitei P. A. îi aparține, fiind achiziționată pentru uz personal, dar pentru că avea nevoie de bani din motive medicale, i le-a dat acesteia să i le vândă.
Din cuprinsul anexei 1 la procesul verbal de contravenție rezultă că petentul comercializa 20 de sticle de băuturi alcoolice, de valoare mare, cum ar fi Chivas Regal de 12 ani sau 18 ani, Sherdan s, Jack D. s, J&B, Ballantines, Johnie Walker, Red Label, toate sticlele neavând aplicate timbre de marcaj fiscal.
De asemenea, se mai comercializau produse cosmetice constând în: detergenți marca Ariel, Persil, Dash, aflate în găleți de 13 kg sau bidoane de 2-3 kg; 83 cutii pastă de dinți de diferite mărci; creme de corp; șampoane (35 bucăți); geluri de duș (11 buc); deodorante antiperspirante, stik sau roll-on (195 bucăți de diferite mărci); 100 săpunuri, odorizante cameră sau auto.
În anexa 2 la procesul verbal se menționează produsele alimentare comercializate de petent, respectiv condimente, ., bomboane, conserve ton (196 bucăți), 45 cutii file de somon, 92 bucăți tablete de ciocolată de 100 gr, 29 cutii de batoane de ciocolată a 200 gr, 140 bucăți de ciocolată Milka de 100 gr., 422 bucăți napolitane diferite mărci, 95 pachete de cafea de 250 /500/1000 gr… etc.
Din cuprinsul anexelor în care sunt detaliate produsele oferite de petent spre vânzare, raportat la cantitatea foarte mare a acestora rezultă că nu aveau cum să fie achiziționate pentru consum propriu, fiind imposibil ca un om obișnuit să folosească atâția detergenți, săpunuri, paste de dinți, creme de corp, șampoane, deodorante, sau să consume atâtea sticle de alcool, atâtea conserve, dulciuri sau cafea, anterior datei de expirare.
De aceea, instanța prezumă că acestea au fost achiziționate de petent în scopul vânzării și obținerii unui profit.
În declarația dată în fața agentului constatator, petentul a susținut că produsele vândute le cumpărase din Germania și Italia, pentru uz personal, dar pentru că erau prea multe s-a gândit să mai vândă din ele. Băuturile alcoolice le-a cumpărat pentru sărbătorirea zilei sale, dar nu le-a consumat.
Din această declarație rezultă că petentul oferise spre vânzare doar o parte din produsele achiziționate pentru așa-zisul consum propriu, însă instanța nu poate primi ca reale aceste susțineri, pentru considerentul arătat anterior privitor la cantitatea și diversitatea foarte mare de produse.
Faptul că petentul a depus niște traduceri legalizate din limba germană, italiană și maghiară, a unor documente a căror natură juridică nu este certă, fără a depune și documentele originale, respectiv facturi fiscale sau bonuri fiscale, nu reprezintă o dovadă a provenienței mărfii vândute, în sensul art. 1 lit. e din Legea 12/1990.
Din coroborarea declarațiilor date în fața agenților de poliție, cu procesul verbal de reținere spre confiscare a mărfii, cu anexele 1 și 2 la procesul verbal de contravenție, ținând cont și de aprecierile instanței privind cantitatea foarte mare de produse de același fel ce nu pot fi logic consumate de un om într-un termen rezonabil, se reține că petentul nu a făcut nici în momentul controlului și nici prin plângerea contravențională dovada provenienței mărfii.
În raport de cele menționate, instanța constată că procesul verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit, petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, fiind astfel înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură aceasta și confirmată situația de fapt reținută de agentul constatator.
În ce privește sancțiunea aplicată, instanța consideră că sunt îndeplinite dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța apreciază că agenții constatatori au reținut corect situația de fapt și au aplicat în mod legal sancțiunea, aplicând amenda contravențională la nivelul minim prevăzut de lege. O astfel de sancțiune este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite, vânzarea de produse fără a dovedi provenința mărfii prezentând un grad ridicat de pericol social ca urmare a eludării normelor de impunere fiscală, ceea ce determină creșterea fenomenului de evaziune fiscală, astfel că pentru stoparea acestui fenomen se impune aplicarea unei sancțiuni cu amenda contravențională pentru a determina petentul ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte și să respecte dispozițiile legale.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a respinge plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/2401.2014, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. P., domiciliat în C., ., ., ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ întocmit la data de 24.01.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 04.06.2014.
Președinte Grefier
R. SorbalăVioleta P.
Red. Jud. R.S./
tehn.grefV.P.
4 ex./16.10.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2014.... → |
|---|
