Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 23089/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 02 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul ., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr. 58 încheiat la data de 20.05.2014 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri C..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. T., pentru petentă și martora C. R., intimata fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 321 NCPCiv, procedează la administrarea probei testimoniale, în cadrul căreia a fost audiată, sub prestare de jurământ, martora C. R., a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar.
Avocat G. T. pentru petentă, depune la dosar, planșele foto cu privire la imobil; arată că spațiul comercial nu are acces la drumul public.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentului arată că nu este de acord cu audierea martorului asistent, semnatar al procesului verbal de contravenție, acesta fiind încheiat in lipsa reprezentantului societății.
Astfel, potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Așadar, martorul care semnează procesul verbal contravențional confirmă numai încheierea acestuia in lipsa semnăturii contravenientului, nefiind impusă mărturia sa pe aspectul faptei descrise in procesul verbal.
Având în vedere că reprezentantul petentului nu solicită audierea martorului asistent, semnatar al procesului verbal de contravenție, raportat la faptul că martorul asistent atestă doar faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsă, mai mult de atât, în situația în care intimatul ar fi apreciat că este necesară audierea acestuia în ceea ce privește situația de fapt reținută, ar fi solicitat acest lucru prin întâmpinare, instanța apreciază că nu se impune audierea martorului asistent.
Avocat G. T. pentru petentă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Avocat G. T. pentru petentă solicită admiterea plângerii; anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii contravenționale; învederează că așa cum rezultă din planșele fot depuse la dosar și declarația martorei audiate, societatea petentă nu are acces din drumul public, întrucât la nivelul la care se află, terasa este cu mult sub nivelul străzii, astfel că nu este posibil accesul vreunui vehicul din stradă sau invers; în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii, cu avertisment; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară inchise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.06.2014 sub nr._, petentul . in contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri C. a solicitat anularea procesului verbal contravențional ., nr. 58 încheiat la data de 20.05.2014și exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate, iar in subsidiar inlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
In motivare, petentul a arătat că în data de 20.05.2014, ora 13:44, a fost întocmit, în lipsa, procesul verbal de contravenție, pentru încălcarea dispozițiilor art. 46 alin. 1, art. 53 alin. 1 și art. 61 alin. 1 lit. b din OUG 43/1997, iar din cuprinsul acestuia rezultă faptul că societatea nu a dat curs adresei nr. 2183/04.04.2014, primită la data de 18.04.2014 prin care societății i s-a pus în vedere să intre în legalitate și, de asemenea s-a menționat că reprezentantul societății nu a fost de față în momentul controlului la spațiul comercial deținut pe DN 56 km 4 + 290 m.
A arătat că cele reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție nu corespund realității, întrucât societatea a dat curs fiecărei invitații din partea intimatei și aducând lămuririle care se impun. A mai arătat că de fiecare dată s-au făcut verificări amănunțite, concluzionându-se că socieatea nu are acces la DN 56 pentru faptul că nivelul la care se află, terasa este cu mult sub nivelul străzii, astfel că nu este posibil accesul vreunui vehicul din stradă sau invers. De asemenea se arată că s-a permis accesul reprezentanților intimatei în incinta localului, chiar dacă starea de fapt se putea percepe și din exteriorul imobilului.
În susținerea plângerii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșele foto cu privire la imobil și a probei testimoniale cu martora C. R..
În drept a invocat dispozițiile OUG 43/1997, OG 2/2001.
A depus la dosar, procesul verbal de contravenție contestat, dovada achitării taxei judiciare de timbru, împuternicire avocațială.
La data de 08.08.2014 intimata a depus la dosar intâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravențioanle ca neîntemeiată.
In motivare a arătat că societatea petentă utilizează zona drumului național DN 56 km 4 + 290 m, pentru acces la spațiu comercial, cu sediul în localitatea Podari, fără a avea autorizație de amplasare și acces în zona drumului național, emisă de administratorul drumului.
Potrivit OG 43/1997 art. 46 alin. 1 realizarea în zona drumului public a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se face cu respectarea legislației în vigoare privind amplasarea și autorizarea executării construcțiilor și numai cu acordul prealabil al administratorului drumului, iar în lipsa autorizației de amplasare și acces la zona drumului public, administratorul drumului public, notifică titularul autorizației de construire să desființeze lucrările în termen de cinci zile de la data notificării.
A mai arătat că nerespectarea dispozițiilor OG 43/1997 art. 46 alin. 1, constituie contravenție și se sancționează cu amendă, potrivit art. 61 alin. 1 lit. b din același act normativ.
A arătat că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG 2/2001.
În drept a invocat dispozițiile art. 205-208 CPCiv, OG 43/1997.
La solicitarea instanței, intimata a depus la dosar, la data de 27.10.2014, dovada comunicării procesului verbal de contravenție.
La termenul de judecată din data de 28.10.2014, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei și pentru petentă, proba testimonială cu martora C. R. audiată la termenul de judecată din data de 02.12.2014, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 02.12.2014, petenta a depus la dosar, planșele foto privind imobilul în cauză.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție nr._ întocmit la data de 20.05.2014 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., petenta . a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 61 alin 1 lit. b din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor cu amendă in cuantum de 3000 lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 13.05.2014 ora 12.05 pe DN 56 km 4+290 m, loc Podari Jud D., petenta deține un spațiu comercial (bar+terasă) și împrejmuirea aferentă in zona drumului național DN 56 fără a deține autorizație de amplasare și/sau acces in zona drumului național DN 56 emisă de administratorul drumului, de asemenea in zona DN 56 este realizat accesul din DN 56 la spațiu comercial (bar+terasă).
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petenta fiind sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 61 alin 1 lit. b din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, constând in " Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale, și se sancționează după cum urmează: … încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 26, 27, 30, art. 32 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2)-(4), art. 40 alin. (1), art. 43, art. 44 alin. (4), art. 46 alin. (1) și (4), art. 47 alin. (11) și (2), ale art. 48, 50, 52 și art. 53 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicată persoanei fizice sau juridice, iar în cazul prevederilor art. 40 alin. (1), aceasta se aplică administratorului drumului sau executantului, după caz…" cu amendă in cuantum de 3000 lei.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petentă, făcându-se mențiunea "reprezentantul legal al contravenientului nu este de față la întocmirea procesului verbal și nu a fost de față nici in momentul efectuării controlului la spațiul comercial de pe DN 56".
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petenta nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor au drept scop reglementarea în mod unitar a administrării drumurilor publice și private, dobândirea și folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea și controlul activităților în legătură cu drumurile publice., iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 46 alin. 1 din OG nr. 43/1997 " Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al ministrului transporturilor sau ordin al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile în care se emite autorizație de amplasare și/sau de acces în zona drumului public fără acord prealabil".
Art. 53 alin. 1 din același act normativ prevede " Căile de acces realizate în zona drumului deschis circulației publice, fără avizul administratorului drumului sau fără respectarea condițiilor impuse prin autorizația de amplasament și acces, respectiv fără respectarea planului de situație aprobat, precum și căile de acces neutilizate se vor desființa de către cei care ie dețin cu orice titlu, pe cheltuiala acestora, în termenul stabilit de administrator, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulației publice".
Instanța reține din cuprinsul procesului verbal contravențional că societatea petentă a fost sancționată pentru faptul că deține un spațiu comercial (bar+terasă) și împrejmuirea aferentă in zona drumului național DN 56 fără a deține autorizație de amplasare și/sau acces in zona drumului național DN 56 emisă de administratorul drumului, de asemenea in zona DN 56 este realizat accesul din DN 56 la spațiu comercial (bar+terasă).
Din declarațiile martorului audiat in cauză C. R., instanța reține că aceasta este angajată a societății petentă de peste 20 de ani, cunoaște foarte bine amplasarea imobilului față de drumul național, iar accesul din drumul național la imobilul in care se desfășoară și activități comerciale nu se face direct din drumul național ci de pe o stradă lăturalnică. A mai precizat martorul că societatea nu deține panouri publicitare, nici măcar o reclama luminoasă.
Declarația martorului audiat in cauză se coroborează cu planșele foto depuse de societatea petentă din care se poate observa faptul că accesul la imobilul in care se desfășoară activitatea comercială se face de pe altă stradă, și nu direct din drumul național 56.
Ca atare, instanța apreciază că petenta a reușit, prin proba testimonială administrată în cauză și planșele foto depuse, să răstoarne prezumția relativă de temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept sus – menționate, instanța urmează să admită plângerea contravențională, să anuleze procesul verbal de contravenție nr._ din 20.05.2014 întocmit de intimată si sa exonereze petenta de plata amenzii în cuantum de 3000 lei aplicată prin acesta.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în C., ., .. 1, ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională Drumuri și Poduri C., cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează procesul verbal de contravenție nr._ din 20.05.2014.
Exonerează petentul de plata amenzii în cuantum de 3000 lei.
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2014.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh.CCE/4ex/08.12.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2922/2014.... → |
|---|
