Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 14854/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică din data de 11 Decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petentul L. D. I. în contradictoriu cu intimatul IPJ D. - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal si martorii Sosa M. si C. A., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța procedează la legitimarea petentului L. D. I., acesta prezentând CI . nr._.
În temeiul art. 318-321 NCPC, instanța procedează la ascultarea martorilor Sosa M. si C. A., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 NCPC, declarațiile acestora fiind consemnate si atașate la dosar.
Petentul învederează instanței ca nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu prevederile art. 392 NCPC, instanța declară deschise dezbaterile si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal contestat, învederând instanței că nu-l cunoaște pe martorul asistent, acum îl vede pentru prima dată.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 17.04.2014, sub nr._, petentul L. D. I. a chemat în judecată pe intimatul IPJ D. – Biroul Rutier C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/05.04.2014, cu consecința exonerării de sancțiunile aplicate, constând în puncte-amendă, amendă și reținerea permisului de conducere.
In motivare, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional deoarece la data de 05.04.2014, ora 09:20, in timp ce conducea autoturismul proprietate personala cu nr. de înmatriculare_, pe DN 65 KM 13, dinspre C. spre B., ar fi depășit neregulamentar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ care ar fi circulat regulamentar, pe un sector de drum unde această manevră este interzisă și, de asemenea, nu ar fi avut efectuat ITP-ul din anul 2013.
Petentul a susținut că aspectele consemnate in procesul-verbal atacat nu sunt conforme cu realitatea, deoarece la data sus menționată nu a depășit neregulamentar autoturismul despre care se face referire in procesul verbal, aspect ce poate fi confirmat de către martorii aflați la fata locului, insă este adevărat faptul că, din cauza unor probleme dificile privind starea de sănătate a părinților săi, a omis să verifice data expirării ITP-ului si recunoscându-și vina in aceasta privință, bazându-se pe buna credința a agentului constatator, a semnat procesul-verbal completat integral.
A mai învederat ca deține permis de conducere din anul 2001 si tot timpul a fost preocupat să respecte regulile de circulație, astfel că, dacă nu ar fi avut probleme cu starea precară de sănătate a părinților săi, nu ar fi omis sa verifice ITP-ul autoturismului, pe care totuși l-a efectuat imediat după ce a fost sancționat contravențional.
De asemenea, petentul a mai susținut ca fapta nu este descrisa in conformitate cu prevederile art. 120 alin. 1 din RA OUG 195/2002 si art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002 R, întocmirea procesului verbal făcându-se fără a se respecta cerințele de legalitate prevăzute imperativ de legiuitor, iar in condițiile in care nu au fost respectate aceste dispoziții legale, procesul verbal întocmit este lovit de nulitate.
In drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 118 din OUG 195/2002 actualizată si OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată si completată.
Plângerea a fost legal timbrată.
In dovedirea plângerii, petentul a depus procesul-verbal contesta in original, copie dovada . nr._, certificat de inspecție tehnică periodică, dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei.
Legal citat, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimatul a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Intimatul a mai susținut ca nu deține material probator, abaterea săvârșită de petent fiind constatată în mod direct de agentul de politie.
De asemenea, intimatul a solicitat instanței sa aibă in vedere disp. art. 254 Noul Cod de Procedură Civilă, potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecată nu mai pot fi cerute decât in condițiile prev. de art. 254 alin. 2 din același act normativ.
În drept, au fost invocate prevederile codului de procedură civilă și ale O.G. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
S-a solicitat judecarea cauzei și in lipsă cf. art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC.
La data de 10.06.2014 petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Potrivit rezoluției Președintelui de complet din data de 13.06.2014, s-a dispus emiterea unei adrese către IPJ D., pentru a comunica cazierul auto al petentului L. D. I., relațiile solicitate fiind înaintate cu adresa nr._/16.07.2014.
Prin încheierea din 11.09.2014, instanța, având in vedere dispozițiile art. 254, 255, 258 NCPC, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială cu martorul Sosa M., ce a fost audiat în cauză și a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosar.
Prin încheierea din 16.10.2014, instanța, având în vedere dispozițiile art. 22 NCPC, a dispus emiterea unei adrese către IPJ D., pentru a comunica domiciliul martorului asistent C. A., semnatar al procesului-verbal . nr._, relațiile solicitate fiind înaintate cu adresa nr._/29.10.2014, martor ce a fost audiat în cauză și a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 05.04.2014, petentul L. D. I. a fost sancționat contraventional cu amendă în cuantum total de 340 lei și suspendarea exercitării dreptului de conducere, deoarece a condus auto cu nr._ pe DN 65, din direcția C. către B., iar la km 13 a efectuat manevra de depășire a autoturismului cu nr._, pe un sector de drum unde această manevră este interzisă, semnalizat corespunzător cu indicator și marcaj axial continuu. De asemenea, s-a constatat că ITP-ul autoturismului era expirat iar conducătorul auto se afla singur în autoturism.
Procesul-verbal a fost semnat de către petent, cu mențiunea – "Nu am obiecțiuni".
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
În ceea ce privește legalitatea actului sancționator, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de textul normativ sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate în mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002R au drept scop reglementarea regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea condițiilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății în aplicarea acestor norme este de importanță capitală.
În același timp, însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007 și N. G. împotriva României, Hotărârea din 3 aprilie 2012).
În cauză, instanța constată că a fost respectat dreptul la apărare al petentului, acesta având posibilitatea în mod efectiv de a propune probe în apărare, ce au fost administrate de către instanță.
Prin urmare, deși petentul a uzat de toate garanțiile procesuale privind dreptul său de apărare, în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, nefiind făcută dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, recunoașterea necondiționată a faptelor în momentul constatării și susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, constată că acesta se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute în sarcina sa.
În speță, cele consemnate în procesul-verbal de contravenție sunt constatările personale ale agentului de poliție, neinfirmate în cursul cercetării judecătorești de către petent, prin administrarea unui probatoriu convingător, veridic, pertinent și concludent.
Starea de fapt reținută în cuprinsul actului sancționator este suținută și prin depoziția martorului asistent C. A. care a confirmat împrejurările în care a fost efectuat controlul în trafic.
Cât privește depoziția martorului audiat la propunerea petentului, amic al acestuia de aproximativ 10 ani, instanța reține că, în esență, și aceasta se coroborează în parte cu restul probatoriului administrat în cauză, martorul confirmând că petentul a circulat, singur în mașină, la data și ora reținute în actul constatator pe DN 65, din direcția C. către B., pe sectorul de drum respectiv efectuând mai multe manevre de depășire.
Cât privește susținerea aceluiași martor, în sensul că toate manevrele de depășire au fost regulamentare, instanța o va înlătura, fiind doar o afirmație pur speculativă.
Totuși, convingerea instanței este că martorul audiat nu este sincer, ci acesta nu face altceva decât să prezinte, în rezumat, apărările petentului din cuprinsul plângerii, convingere fondată chiar pe aspectele relatate de martor instanței de judecată, în condițiile în care din analiza coroborată a celor două depoziții, instanța reține că, în momentul în care petentul a efectuat manevra de depășire a autovehiculului cu nr._ și a fost imediat oprit de echipajul de poliție, pe sectorul de drum respectiv nu se mai afla nici un alt autoturism, exceptându-le pe cele două implicate în mod direct în depășire și pe cel aparținând poliției rutiere.
Se reține și că petentul a recunoscut contravenția constând în lipsa ITP-ului valabil, pentru care a fost sancționat cu avertisment.
De asemenea, instanța reține că sancțiunile aplicate îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, respectând criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001R, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, potrivit fișei de cazier auto (f.24), și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Pentru considerentele expuse, dat fiind că prezumția de veridicitate a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată prin proba contrară făcută de petent, acesta nereușind să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea descrisă de agentul constatator, apreciind că sancțiunile aplicate sunt corect individualizate si nu se mai impune reevaluarea acestora, dată fiind gravitatea sporită a faptei și conduita nesinceră a petentului care nu a conștientizat nici până în prezent consecințele comportamentului său, urmează să respingă plângerea formulată și să mențină ca temeinic și legal procesul-verbal . nr._/05.04.2014 întocmit de IPJ D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul L. D. I., cu domiciliul în mun. C., ., nr. 46, ., ., în contradictoriu cu intimatul IPJ D. – BIROUL RUTIER, cu sediul în mun. C., ., județul D..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6490/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7956/2014.... → |
|---|
