Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 26179/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul J. C., împotriva procesului verbal de contravenție . 14, nr._ încheiat la data de 02.06.2014 de intimat C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordine de pe listă la prima strigare se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reluând cauza la a doua strigare la sfârșitul ședinței se constata lipsa părților .
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 94 N.C.p.civ. și art. 10 ind. 1 din OG nr. 15/2002, este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 238 NCPCiv, raportat la obiectul și natura cauzei, precum și la natura și complexitatea probatoriului necesar soluționării fondului, instanța, după ascultarea părților, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, la un termen de șase luni.
Instanța, constatând că proba cu înscrisurile depuse la dosar, este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, o încuviințează.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 394 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, instanța reține:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.07.2014, petentul J. C., a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . 14, nr._ încheiat la data de 02.06.2014 de intimatul C. Natională de Autostrazi și Drumuri Nationale din Romania S.A-CESTRIN și exonerarea de la plata amenzii aplicată prin acesta.
În motivare, petentul a arătat că prin procesul verbal a fost sancționat cu amendă contravențională in cuantum de 250 lei.
A arătat că procesul verbal de contravenție este nelegal, întrucât a fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, in sensul că procesul verbal nu a fost semnat de către agentul constatator, întrucât în cuprinsul acestuia a fost aplicată doar o stampilă a unității emitente, fără a fi semnat de agentul constatator; a arătat că potrivit art. 19 din OG 2/2001, procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de către agentul constatator și de către contravenient, or a amenda a fost printată și comunicată prin serviciul de curierat poștal, semnătura agentului constatator lipsind. A mai arătat că, în cazul în care contravenientul nu este de față, agentul constatator va face mențiune despre acest fapt care trebuie confirmată de cel putin un martor, astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 19 din OG 2/2001.
A mai arătat că modalitatea de încheiere a procesului verbal de contravenție, în forma aleasă de agentul constatator încalcă dispozițiile imperative ale art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, fiind eludată obligația legală a agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului despre dreptul acestuia de a face obiecțiuni, ce trebuie consemnate distinct în procesul verbal de contravenție, la rubrica alte mențiuni, faptă ce se sancționează cu nulitatea procesului verbal.
A solicitat anularea procesului verbal de contravenție întrucât în măsura în care procesul verbal de contravenție nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul își susține și demonstrează cu probe pertinente nevinovăția, nu se mai poate susține temeinicia procesului verbal, fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 din CEDO, astfel că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 6 cu toate garanțile conferite de acesta
În subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii, cu avertisment.
În drept, plângerea a fost motivată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a depus: procesul verbal contestat, dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a depus întâmpinare la data de 15.09.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neintemeiate.
În motivare a arătat că petentul a fost surprins, în data de 17.12.2013, pe DN 56 km 2 + 800 m, pe raza localității B., circulând cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 02.06.2014, a fost întocmit procesul verbal de contravenție, contestat. A arătat procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. A arătat că în ceea ce privește excepția prescripției executării sancțiunilor aplicate, este netemeinică întrucât dispozițiile art. 13 alin. 1 din OG 2/2001, prevăd că aplicarea sancțiunii amenzii se prescrie în termen de șase luni de la data săvârșirii faptei, iar potrivit art. 14 alin. 1 din același act normativ, executarea sancțiunii amenzii se prescrie dacă procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la data aplicării sancțiunii. S-a mai arătat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la data de 27.07.2011, la mai puțin de șase luni de la data săvârșirii faptei.
Potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata arată că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator S. A., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
În drept s-au invocat dispozițiile OG 2/2001, OG 15/2002, Legea 455/2001.
A depus la dosar proba foto, autorizația de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronică.
La termenul de judecată din data de 18.11.2014, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 02.06.2014 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, petentul J. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 17.12.2013, ora 15:17, DN 67B km 94+600 m pe pe raza localității Botorani, a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, aparținând petentului, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petent.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul a invocat mai multe motive de nelegalitate, respectiv nerespectarea prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001 in sensul că acesta nu conține semmătura olografă a agentului constatator, nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG nr. 2/2001 și a art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001..
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
Acest articol prevede ca lipsa „semnaturii agentului constatator” atrage nulitatea procesului-verbal, fara a se distinge între semnatura olografa sau semnatura electronica. Potrivit principiului „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), prin interpretarea legii nu se poate restrânge aplicarea unui text de lege care a fost formulat într-un mod general.
Conf. art. 4 pctele 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Faptul că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie si nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are menirea tocmai să certifice faptul că agentul cosntatator din cadrul intimatei are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
Mai mult decât atât, agentul constatator a acționat în baza unui certificatul calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Ori, potrivit art. 9 al. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiior art. 17 din OG nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Rolul martorului asistent este de a confirma cele trei situații prevăzute de lege: contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze. Deși procesul verbal nu a fost semnat de nici un martor, instanța reține că anularea procesului verbal poate intervene doar in condițiile art. 175 din C.proc.civ., iar petentul nu a făcut dovada unei vătămări.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiior art. 19 din OG nr. 2/2001, privind prezența unui martor asistent la intocmirea procesului-verbal contravențional.
Conform art. 16, alin. 7 din OG nr.2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007 că nerespectarea de catre agentul constatator a cerintelor de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare si de a consemna distinct acele obiectiuni, astfel cum acestea sunt inscrise in art. 16 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contraventiei, și în consecință pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei este necesar ca reclamantul-contravenient sa dovedeasca nu numai ca agentul constatator si-a incalcat obligatia de a-i aduce la cunostinta dreptul de a face obiectiuni, ci si ca aceasta incalcare i-a produs o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei, în condițiile art. 175 Cod procedură civilă. Or, petentul nu a dovedit nicio vătămare în acest sens, cu atât mai mult cu cât acesta are posibilitatea de a invoca eventualele obiecțiuni legate de fapta conteravențională în fața instanței de judecată, în cuprinsul plângerii contravenționale.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiior art. 16 alin. 17 din OG nr. 2/2001, privind dreptul contravenientului de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 9 alin. 2 din din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”incepând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Din inscrisurile depuse la dosar de petent, rezultă că la momentul surprinderii in trafic a autoturismului cu nr. de inmatriculare_, respectiv data de 17.12.2013, nu avea achitata rovinieta.
Instanța reține că deși petentul s-a limitat la a invoca nulitatea procesului verbal, însă a omis să depună la dosar și dovada cu privire la achitarea rovinietei, ceea ce duce la concluzia clară că la momentul respectiv nu avea achitată rovinieta.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de dispozițiile art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de imprejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională, formulată de petentul J. C., cu domiciliul în comuna Podari, .. D., împotriva procesului verbal de contravenție . 14, nr._ încheiat la data de 02.06.2014 de intimat C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 18.11.2014.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh.CCE/4ex/04.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7710/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
