Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 8854/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 28 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul G. D. C. CNP_, cu domiciliul în C., .. 11, ., ., judțeul D. in contradictoriu cu intimata I. D., cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul asistat de avocat C. D. G. și martorul S. C., lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. instanța procedează la ascultarea martorului S. C., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art. 319 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată si atasată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat C. D. G., pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal cu exonerarea petentului de plata amenzii și restituirea permisului de conducere; conform depoziției martorului audiat rezultă că petentul nu a încălcat axul drumului, a depășit în condiții de siguranță; pe de altă parte nu s-a precizat dacă era linie continuă sau discontinuă și nici dacă în zonă exista indicator; fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.03.2014 sub nr._, petentul G. D. C. in contradictoriu cu intimata I. D.- Politia Municipiului C. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 6.03.2014, exonerarea de la plata amenzii contraventionale si restituirea permisului de conducere.
In motivare, petentul a arătat că in fapt la data de 6.03.2014, in timp ce se deplasa cu autovehiculul marca Opel cu nr de inmatriculare_ circuland din directia Bucuresti catre C. pe tronsonul de drum DN65 Km 9 a fost oprit de un echipaj de politie care i-a invederat faptul ca a efectuat manevra de depasire prin loc interzis fiind tronson de drum cu marcaj axial continuu.
Invedereaza instantei ca nu a incalcat axul drumului iar din acel unghi in care se afla nu se observa marcajul de linie continua astfel ca a depasit auto care se afla in fata sa fara a incalca axul drumului intrucat acesta circula cu viteza redusa si foarte aproape de partea dreapta a sensului de mers permitandu-i astfel sa efectueze depasirea fara sa calce axul drmului. De asemenea, in autoturismul proprietate personala nu a fost singur, fiind insotit de un prieten respectiv Ciobanelu I..
La rubrica alte mentiuni a invederat ca are obiectiuni intrucat nu a incalcat marcajul continuu al tronsonului de drum. A mai aratat si faptul ca ploua in acel moment.
A adus acest fapt la cunostinta politiei, facand mentiunea ca nu este de acord, insa a fost sfatuit sa se adreseze justitiei.
In dovedire a solicitat proba cu inscrisuri si cu martorul Ciobanelu I..
In drept plangerea a fost intemeiata pe disp OG 2/2001.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei.
In dovedire s-a depus procesul verbal de contraventie in original, copia cartii de identitate a petentului, dovada achitarii taxei de timbru si imputernicirea avocatiala.
La data de 28.05.2014 intimata I. D. a depus intampinare la dosar prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivarea intampinarii se arata ca procesul verbal de contraventie este incheiat cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de OG 2/2001.
Solicita sa se constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicita instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. în opinia intimatei instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, se considera ca masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situatiei de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal considera ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practica instantelor judecătorești.
Mai arata ca petentul a fost sancționat contravențional pentru o fapta ce a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. în special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va pomi în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicita ca instanta să constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționeaza faptul ca nu dețin material probator, abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.
De asemenea solicita sa fie avute in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.
Solicita aceasta intrucat in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile intimatei si probele propuse raportandu-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic si legal.
In temeiul art. 411 alin 1, pct (2) C.proc.civ., au solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La data de 1.04.2014 instanta a dispus comunicarea intampinarii catre petent care nu a depus raspuns la intampinare.
Instanta a acordat primul termen de judecata la data de 27.05.2014 pentru cand a dispus citarea partilor.
La acest termen instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si proba cu martorul Ciobanelu I. pentru petent si a luat act ca intimata nu a solicitat probe in aparare. Instanta a dispus din oficiu si audierea martorului asistent S. C..
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si cu martorii Ciobanelu I., propus de petent si martorul asistent S. C., martor asistent.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 6.03.2014 întocmit de către intimata I. D.- Biroul Rutier C., petentul G. D.- C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 alin 3 lit.e din OUG nr. 195/2002, cu sanctiunea amenzii în cuantum de 340 lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 6.03.2014, ora 19,17, petentul a condus autoturismul marca Opel cu nr de inmatriculare_ in directia C. si a depasit neregulamentar auto cu nr de inmatriculare_ condusa regulamentar pe un sector de drum unde aceasta manevra este interzisa prin indicatoare "depasirea interzisa" trecand peste marcajul axial continuu.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță.
Potrivit art.17 din OG 2/2001 lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constata si din oficiu.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotararea din 7 septembrie 1999).
Atfel, persoana sancționată contraventional are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din declaratia martorului propus de petent audiat in cauza, Ciobanelu I., se desprinde o alta situatie de fapt, respectiv ca petentul a depasit o masina care rula cu o roata in afara carosabilului si cu o viteza redusa. Aceasta a aratat ca a observat ca petentul nu a depasit axul drumului si ca nu a observat niciun indicator in zona, care oricum ar fi fost greu de observat din cauza vizibilitatii reduse.
Martorul asistent S. C., conducatorul autovehiculului pe care petentul l-a depasit, a confirmat faptul ca a semnat procesul verbal de contraventie in primavara acestui an si ca in acea seara se deplasa foarte incet si pe partea dreapta a drumului cand a fost depasit de masina petentului. Martorul nu a putut sa mentioneze daca in zona era marcaj continuu sau daca exista vreun indicator depasire interzisa. T. acesta a mentionat ca era posibil ca masina care l-a depasit sa efectueze aceasta manevra fara sa depaseasca axul drumului.
Coroborand cele doua declaratii de martor, instanta apreciaza ca exista dubii cu privire la savarsirea contraventiei, dubiu care ii profita petentului G. D. C..
Declaratia martorului propus de petent se coroboreaza totodata si cu obiectiunile formulate de petent si consemnate in procesul verbal de contraventie contestat, care a aratat ca nu este de acord cu cele retinute.
Pe de altă parte, soluția de admitere a plângerii se impune și prin prisma jurisprudenței CEDO care, în cauza A. contra României, a statuat asupra naturii ,,penale”-ca noțiune autonomă – a contravenției, împrejurare ce transferă sarcina probei de la petent către organul constatator, deoarece petentul beneficiază de toate garanțiile procedurale prev. de paragrafele 2 si 3 ale art.6 din CEDO, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
Or, în cauză agentul constatator nu a produs nicio probă de natură a susține legalitatea și temeinicia procesului – verbal de contravenție contestat, mentionand in intampinare ca nu detine material probator. Nici prin declaratia martorului asistent audiat de instanta nu s-a facut dovada faptului ca lucrurile s-au petrecut in modalitatea retinuta in procesul verbal de contraventie.
Față de cele ce preced, în temeiul prevederilor art.34 din O.G. nr.2/2001, instanța urmează a admite plângerea petentului G. D. C. formulată în contradictoriu cu intimata I. D. – Politia Municipiului C. si va anula procesul verbal contestat.
In consecinta, va exonera petenta de la plata amenzii in cuantum de 340 lei, va dispune inlaturarea sanctiunii complementare aplicate prin procesul verbal anulat si va dispune restituirea permisul de conducere catre petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plangerea contraventionala formulata de petentul G. D. C. CNP_, cu domiciliul în C., .. 11, ., ., judțeul D. in contradictoriu cu intimata I. D., cu sediul în C., ., județul D..
Anuleaza procesul verbal de contraventie . nr._ din 6.03.2014.
Exonereaza petentul de la plata amenzii in cuantum de 340 lei.
Înlătură sancțiunea complementară aplicată prin procesul verbal menționat.
Dispune restituirea permisului de conducere catre petentul G. D. C..
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în sedință publică, azi, 28.10.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. G. B. L. T.
Red.BCG
Tehnored. BCG
Ex.4/24.11.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 08/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6543/2014.... → |
|---|
