Plângere contravenţională. Sentința nr. 2255/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2255/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 19781/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2255
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. S.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. L. I. și pe intimatul I. D., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat D. F., pentru petent și martorii D. A.-P., G. O., propuși de petent și Ș. Ș.-C., propus de intimat, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la administrarea probei testimoniale cu martorii D. A.-P., G. O., propuși de petent și Ș. Ș.-C., propus de intimat, sub prestare de jurământ, in conf. cu disp. art. 318-323 N.C.pr.civ., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
În timpul audierii martorului Ș. Ș.-C., propus de intimat, apărătorul petentului i-a adresat acestuia următoarea întrebare: "De pe un drum lăturalnic au pătruns și alte camioane ?".
Instanța, respinge întrebarea formulată de apărătorul petentului, martorului Ș. Ș.-C., propus de intimat, ca nefiind relevantă.
Avocat D. F., pentru petent, solicită încuviințarea efectuării în cauză a unei adrese către Poliția C., pentru a preciza dacă dețin filmări din data și la ora când petentul a fost sancționat contravențional .
Instanța respinge solicitarea apărătorului petentului având în vedere că prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a comunicat faptul că nu deține material probatoriu.
Instanța, constatând că probele încuviințate au fost administrate declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 N.C.Pr.civ. și potrivit art. 392 N.C.Pr.civ. deschide dezbaterile în fond.
Avocat D. F., pentru petent, având cuvântul, invocă nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție și pe fond solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii și restituirea permisului de conducere, fără cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.Pr.civ. instanța declară dezbaterile în fond încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
La data de 12.06.2013, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, plângerea formulată de către petentul M. L. I., prin care s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu intimatul I. D., să se dispună anularea procesului –verbal de contravenție . nr._/06.06.2013 și restituirea permisului de conducere.
În motivare, petentul a arătat că la data de 06.06.2013, ora 11,05, în timp ce conducea autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe DN 6 către Coșoveni, a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a solicitat documentele și i-a adus la cunoștință faptul că urmează să fie sancționat contravențional și să i se rețină permisul de conducere întrucât a efectuat o depășire neregulamentară a unui autotren. Petentul a mai arătat că nu a efectuat o depășire neregulamentară ci a evitat producerea unui accident de circulație, întrucât autotrenul pe care l-a depășit a ieșit brusc în fața sa de pe un drum lăturalnic, fără a se asigura corespunzător și întrucât circula în exterior pe un drum național și avea o viteză de aproximativ 90 Km/h, pentru a evita o coliziune cu acesta, a trecut puțin pe sensul celălalt de mers, încălcând marcajul longitudinal continuu pe o distanță mică și apoi a revenit pe sensul său de mers, dar toate acestea din cauza faptului că șoferul autotrenului a ieșit din câmp pe un drum național brusc, fără a se asigura.
Petentul a mai precizat că agentul de poliție nu a respectat prev. art. 16 diN OG 2/2001, în sensul că în procesul-verbal contestat a consemnat "Mamea, având CNP –_" în loc de "M., având CNP –_" .
În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. OG 2/2001 și OUG 195/2002.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar procesul-verbal contestat și copie de pe cartea sa de identitate.
La data de 10.07.2013 s-a depus de către intimat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001, iar starea de fapt descrisă de agentul constatator nu poate fi înlăturată de declarația unui martor.
La data de 18.09.2013, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat să nu se dea eficiență juridică susținerilor din cuprinsul întâmpinării, procesul-verbal de contravenție se poate bucura de o prezumție de veridicitate, prezumție ce poate fi răsturnată prin administrarea de probatorii, iar cu privire la situație reală de fapt, a învederat că încă de la momentul întocmirii actului sancționator a precizat la rubrica "alte mențiuni " că a depășit un autoturism care a ieșit de pe un drum lăturalnic, al cărui conducător a efectuat o manevră nepermisă și anume aceea de a vira stânga, deși avea linie continuă; astfel, pentru a nu produce un accident auto, a fost nevoit să depășească pe linie continuă, evitând astfel coliziunea cu respectivul autotren. Petentul a mai solicitat să se constate că la rubrica "martor asistent" sunt menționate datele de identificare ale șoferului autotrenului.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți și proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii A.-P., G. O., propuși de petent și Ș. Ș.-C., propus de intimat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 06.06.2013 de reprezentantul intimatului I.P.J. D. – Serviciul Rutier, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională, reținându-se în sarcina sa că la data de 06.06.2013, în timp ce conducea autoturismul cu număr de înmatriculare_, pe DN 6, km 2016+90 m, a efectuat o depășire a auto cu nr. de înmatriculare_ în zona de acțiune a indicatorului "depășire interzisă" și a marcajului cu linie continuă.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține următoarele:
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului-verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate.
Art. 17 din ordonanță sancționează cu nulitatea absolută omisiunile din procesul-verbal privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În ceea ce privește celelalte mențiuni obligatorii ale procesului-verbal de contravenție, legea nu prevede în mod expres sancțiunea nulității, însă din interpretarea logică a textelor care le prevăd, potrivit regulii de interpretare conform căreia norma juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, nu în cel al neaplicării, rezultă că lipsa acestora se sancționează tot cu nulitatea. Aceasta nulitate este însă virtuală, deoarece nu este prevăzută expres de lege și relativă, deoarece nu poate fi invocată de instanță din oficiu, așa cum rezultă din interpretarea per a contrario a art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001.
Potrivit art. 17 teza a II-a din OG nr. 2/2001 nulitatea pentru lipsa mențiunilor prevăzute de acest articol se constată și din oficiu. Analizând procesul-verbal, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea acestuia deoarece conține toate mențiunile prevăzute de lege.
Referitor la susținerile petentului privind nulitatea actului sancționator pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG nr.2/2001, prin indicarea incorectă a numelui contravenientului și a CNP-ului acestuia, instanța constată că în cauză este vorba de o eroare materială strecurată care nu este de natură de a conduce la anularea actului contestat, în condițiile în care în cauza de față nu există nici un dubiu cu privire la persoana făptuitorului.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară. Potrivit acestui text de lege, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal.
Din textul legal citat rezultă că procesul-verbal face prin el însuși dovada situației de fapt reținută de agentul constatator iar instanța este abilitată de lege să verifice legalitatea și temeinicia acestuia. Dacă procesul-verbal ar fi total lipsit de forță probantă, nu s-ar mai pune problema verificării lui.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
Dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor, garantării integrității bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății în respectarea acestor reguli este de importanță capitală. În același timp, însă, persoana sancționată în baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, petentul a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 120 lit. h) din HG 1391/2006, care interzice depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului " depășire interzisă" pe sectorul de drum pe care circulă . Conform art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a următoarei fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea.
În ceea ce privește situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție, instanța reține că aceasta este confirmată de depozițiile martorului Ș. Ș.-C. . Astfel, martorul menționat a relatat că autovehiculul pe care îl conducea a fost depășit de autoturismul condus de către contravenient, iar în zona în care s-a efectuat manevra respectiva se efectuau lucrări de reparație a drumului de către societatea al cărei angajat este. Din declarația martorului rezultă că zona menționată, care se afla la ieșirea din . indicatoare de limitare de viteză la 50 km și existau marcaje longitudinale cu linie continuă. Același martor a învederat că manevra de depășirea efectuată de persoana sancționată nu a fost realizată în condiții de siguranță, întrucât vehiculele care veneau din sens opus au fost nevoite să intre pe drumul de siguranță sau chiar să părăsească partea carosabilă.
Cât privește această faptă pentru care a fost sancționat petentul, instanța constată că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului constatator, fiind o dovadă suficientă a vinovăției petentului cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În ceea ce privește depozițiile martorilor A.-P. și G. O., instanța, având în vedere că cele susținute de aceștia nu se coroborează cu probele menționate anterior și sunt contradictorii, apreciază ca aceștia sunt în mod evident afectate de subiectivism puternic, ce denaturează într-un mod inacceptabil realitatea, iar credibilitatea acestora este îndoielnică. Astfel, instanța apreciind că declarațiile martorilor A.-P. și G. O. nu reflectă realitatea, raportându-se atât la sinceritatea cât și la elementele precum perceperea faptelor, memorarea faptelor percepute și reproducerea acestora, urmează să o înlăture.
Prin urmare, față de materialul probator mai sus analizat, instanța constată că prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată de către petent, în condițiile în care acesta, nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
În aceste condiții, petentul nefăcând dovada unei alte stări de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal, instanța va reține temeinicia procesului-verbal de contravenție și va respinge plângerea contravențională formulată de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. L. I., domiciliat în C., .. 9, ., ., județul D. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ întocmit la data de 06.06.2013, în contradictoriu cu intimatul I. D.,ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 19.02.2014.
Președinte Grefier
Red. R.S./tehn.V.P.
4 ex./2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3896/2014. Judecătoria... → |
|---|
