Plângere contravenţională. Sentința nr. 2337/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2337/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 30662/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2337/2014
Ședința publică de la 20 Februarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte - F. D. - judecător
Grefier - R. M. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petentul R. D. în contradictoriu cu intimata P. M. C. Biroul Rutier, având ca obiect plângere contravențională CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal și martor D. M., propus de petent, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului D. M., propus de petent, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Constatându-se cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul pe fond:
Petentul solicită instanței admiterea plângerii, anularea procesului-verbal, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
INSTANȚA
La data de 13.09.2013, petentul R. D. a formulat plângere impotriva Procesului-Verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._, incheiat in data de 05.09.2013 de către agentul constatator Furniga B. din cadrul Politiei Mun. C.- Biroul Rutier, prin care a fost sanctionat contravențional cu amenda in suma totala de 320 lei, conform prevederilor art. 100 alin.30 lit.b) din OUG 195/2002 si retinut permisul de conducere in temeiul art. 135 lit. h) din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002.
Consideră că masurile dispuse prin actul de constatare si sancționare mai sus menționat ca fiind netemeinice si nelegale, fapt pentru care solicită ca, in baza probelor ce vor fi administrate, sa se dispună în principal admiterea plangerii si anularea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._, incheiat in data de 05.09.2013, cu exonerarea de la plata amenzii prevăzută in clasa II de sancțiuni ( a 4 puncte amenda) conf. art.100 alin.(3) lit. b), precum si a sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de conducere pentru, o perioada de 30 zile, și în cazul in care instanta considera ca pe fond exista o oarecare vinovăție a sa, solicită inlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, in baza dispozițiilor art. 5 alin. 2 lit. a) din OG nr. 2/2001, coroborate cu art. 38 alin. 3 din același act normativ.
Solicită judecarea prezentei cauze si in lipsa, conform art. 223 alin. 3 C.pr.civ.
Motivând în fapt plângerea, petentul arată că prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._, incheiat in data de 05.09.2013 a fost sanctionat contravențional cu amenda in suma totala de 320 lei, conform prevederilor art. 100 alin.30 lit.b) din OUG 195/2002 si i-a fost suspendat permisul de conducere pentru o perioada de 30 zile in temeiul art. 135 lit. h) din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, retinandu-se ca”A condus auto marca VW P. cu nr._ pe . la trecerea pentru pietoni de la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere pietonului aflat in traversare prin locul marcat si semnalizat cu indicator si marcaj pietonal pe sensul sau de mers”.
Consideră ca procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._, este netemeinic și nelegal, pentru că fapta reținuta in sarcina sa nu exista.
Menționează ca in data de 05.09.2013 in jurul orei 17:00, dupa terminarea programului de lucru, impreuna cu colegul de serviciu D. M. a luat autoturismul marca VW P. inmatriculat cu nr._ proprietatea sa pentru a se deplasa spre domiciliile lor.
Precizează ca in perioada de vara locuieste cu familia in localitatea Bradesti, Jud. D., iar colegul său de serviciu este din orașul F.. Fiind navetiști, in fiecare zi dimineața colegul D. M. vine cu autoturismul sau pana la petent in localitatea Bradesti de unde amandoi pleacă cu autoturismul proprietatea sa la garaj Ghercesti ( Dezbenzinare C.). La terminarea programului de asemenea pleacă impreuna pana la Bradesti de unde acesta pleaca cu mașina sa către domiciliu in orașul F..
In data de 05.09.2013 la plecare de la locul de munca ( garaj)din Dezbenzinare Ghercesti-C. cu cei doi a mai mers un alt coleg de serviciu care trebuia sa ajunga pe . pentru care din Bulevardul C. I a mers pe . făcut stânga pe . l-a lăsat pe colegul lor, dupa care și-au continuat traseul pe . Frații Golești care iese in . a merge spre localitatea Bradesti.
La ieșire in . este prevăzută cu doua benzi de circulație pe fiecare sens de mers iar pe axul străzii este linia de tramvai, a semnalizat intentia de a vira dreapta in direcția F., s-a asigurat ca nu vin autovehicule din partea stanga a sensului de mers pe banda pe care urma sa se incadreze si a urmărit ca pe trecerea de pietoni sa nu fie persoane angajate in traversare pe marcajul pentru trecere de pietoni pe sensul său de mers. Înainte de a iesi in . observat un pieton aflat in mișcare pe banda nr. 2 a sensului opus de circulație, pana in linia de tramvai, deplasandu-se in direcția din care petentul venea, dar pentru faptul ca nu ajunsese nici la linia de tramvai( aproape de scuar) și- a continuat deplasarea incadrându-se pe banda 1 a direcției sale de deplasare. La cativa metri a fost oprit de către agentul de politie Furniga B. din cadrul Politiei Mun. C.-Biroul Rutier, i-a solicitat actele, dupa care i-a spus ca ii retine permisul de conducere si îl sanctioneaza contravențional pentru faptul ca nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat in travesarea străzii.
I-a explicat agentului constatator atat petentul cat si colegul său ca in momentul ieșirii cu autoturismul in . se afla pe celalalt sens de mers, dar acesta s- a urcat in mașina de Politie si a inceput sa completeze procesul-verbal de constatare a contravenției.
Dupa completare i-a solicitat sa-1 semneze, moment in care s-a opus sa semneze procesul-verbal, fara sa-1 citească. Dupa ce l-a citit( carnetul cu procese-verbale aflandu-se in mana agentului de politie) i-a solicitat pixul sa facă mențiuni, a refuzat sa-i dea pixul, spunând ca oricum il va trimite prin posta, moment in care i-a solicitat sa-1 treaca in calitate de martor pe colegul său. Dupa aceasta solicitare i-a spus pe un ton disprețuitor „ hai ma fa ce mențiuni vrei tu”, moment in care i-a spus sa menționeze ca ,Pietonul se afla pe scuarul dintre benzi in timp ce au am efectuat manevra la dreapta” mențiune completata de către agentul de politie dupa care a semnat procesul-verbal si a primit un exemplar.
In aceste condiții solicită sa se constate ca nu a savarsit contravenția pentru care in mod netemeinic si nelegal a fost sancționat, intenția agentului fiind una de sancționare cu orice preț si nu una de prevenire ( desi nu era cazul).
Faptul ca s-a dorit acordarea unei sancțiuni contravenționale, rezulta fara echivoc din norma art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 in care se precizeaza: „Conducătorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si in urmatoarele situatii: h). pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al autovehiculului”.
Precizează că fiind șofer profesionist, activitate/meserie prin care își asigură existenta sa si a familiei sale, nu iși putea permite sa facă o asemenea gresala grava, cu atat mai mult cu cat l-a văzut pe agentul de Politie, inainte de a vira dreapta si a se incadra pe direcția de mers spre F..
Ori, vazand pietonul angajat in traversare de pe trotuarul opus, acesta situadu-se pe sensul de circulație opus petentului, este evident ca nu a comis nicio abatere contravenționala si pe cale de consecința solicită sa se dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției.
Consideră ca un astfel de comportament din partea agentului constatator este nedrept. Conduce de foarte mulți ani, neavand niciodata permisul suspendat si nu poate sa facă astfel de erori știind ca sursa existentei sale o constituie aceasta meserie de conducător auto. Nu i se pare firesc sa fie sanctionat pe nedrept pentru o faptă pe care nu a savarsit- o, care nu îi sta in caracter si care i s-a atribuit numai pentru ca, agentul constator a dat o greșita interpretare normei aplicate, denaturand adevarul.
Procesul-verbal nu probeaza prezumtiva fapta, prezumția de nevinovăție nu este inlaturata.
In conformitate cu dispozițiile art.l din OG 2/2001, „ Constituie contravenție fapta savarsita cu vinovăție”ori, in cauza dedusa judecații lipseste elementul subiectiv determinant, respectiv vinovatia.
Fiind pe tarâmul unui act de reglementare care privește un Regulament al Parlamentului si al Consiliului European, invederează faptul ca domeniul”contraventionalului” este considerat, in mod unanim, ca fiind „penalul mic”, autoritatea avand obligația de a demonstra indeplinirea tuturor condițiilor sanctionatorii in persoana celui sanctionat, si anume savarsirea cu vinovăție, de către persoana considerata a fi contravenient, a unei fapte contravenționale ilicite.
In acest sens, facand o aplicație a art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului ( CEDO), Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin jurisprudenta sa constanta a incadrat domeniul contravenționalului in sfera penalului.
In consecința, persoanei sanctionate contravențional îi este aplicabila prezumția de nevinovăție din materia penala ( art.6.3 CEDO)
In lipsa recunoașterii existentei prezumției de nevinovăție in beneficiul persoanei sanctionate contravențional, ne aflam in situatia unei incalcari flagrante a prevederilor art.6 dinCEDO ( privind dreptul la un proces echitabil) si ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale UE privind principiul securitatii juridice, principiu” care se regaseste in totalitatea articolelor Convenției, constituind unul din elementele fundamentale ale statului de drept” (CEDO, Cauza B. c/Romaniei, Hotararea din data de 06.12.2007).
In acest sens, solicită instantei- ca prim judecător aplicant al Convenției Europene a Drepturilor Omului- sa asigure efectul deplin al normelor acesteia, asigurand preeminenta fata de orice prevedere contrara din legislația nationala( a se vedea Decizia nr. 2307/04.06.2008 a ICCJ-Sectia de C. Administrativ si Fiscal).
In plus, Curtea Constitutionala a statuat, in Decizia nr. 42.14.01.2010 ca” procesul - verbal se bucura de prezumția de legalitate, insa, atunci cand este formulata o plângere contravenționala împotriva acestuia, este contestata chiar prezumția de care se bucura. In acest caz, instanta de judecata competenta va administra probele prevăzute de lege, necesare in vederea verificării legalitatii si temeiniciei procesului verbal. Cel care a formulat pangere contravenționala nu trebuie sa isi demonstreze propria nevinovăție, revenind instantei de judecata obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului. ”
Având in vedere cele sus-mentionate, este evident ca procesul-verbal nu se bucura apriori de o prezumție de legalitate ( cel mult de o prezumție relativa de legalitate, care este rasturnata prin simpla contestare a acestuia de către contravenient). Din contra, autorul plângerii este cel care se bucura de prezumția de nevinovăție, fiind necesara administrarea unor probatorii concludente pentru a demonstra cele consemnate in procesul-verbal.
In subsidiar, fata de cele prezentate mai sus, in situatia in care instanta nu va retine niciunul din motivele de netemeinicie solicită inlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 dispune in sensul ca sancțiunea aplicata trebuie „sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de împrejurările in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal”.
Art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001 dispune ca “avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa”, cum este cazul său, care practic nici nu a savarsit fapta retinuta in procesul verbal de contravenție.
Având in vedere aceste aspecte mentionate mai sus, lipsa savarsirii faptei precum si buna-credinta a sa, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii dispuse in sarcina subsemnatului prin procesul-verbal contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Având in vedere cele sus-mentionate, solicită admiterea plangerii si anularea Procesului-Verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._, incheiat in data de 05.09.2013, cu exonerarea de la plata amenzii prevăzută in clasa II de sancțiuni ( a 4 puncte amenda) conf. art.100 alin.(3) lit. b), precum si a sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de conducere pentru o perioada de 3 zile, sau în subsidiar, in cazul in care instanta considera ca pe fond exista o oarecare vinovăție a sa, solicită inlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, in baza dispozițiilor art. 5 alin. 2 lit. a) din OG nr. 2/2001, coroborate cu art. 38 alin. 3 din același act normativ.
Solicită judecarea prezentei cauze si in lipsa, conform art. 223 alin. 3 C.pr.civ.
In drept,își intemeiază plangerea pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 135/2002.
In susținerea plângerii intelege sa se folosească de proba cu înscrisuri si proba cu martorul D. M..
La dosarul cauzei, petentul a depus: procesul verbal contestat original, dovada nr._, copie permis conducere, copie carte de identitate, schița traseu, taxă timbru 20 lei.
La data de 24.10.2013 I.P.J.D. a formulat întâmpinare la plangerea contravențională pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de
persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația dc fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității.Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul ca nu deține material probator; abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
în temeiul art. 411 alin I. pet (2) C.proc.civ., solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului intimatei.
În scop probator instanța a încuviințat, pentru petent, proba testimonială cu martorul D. M., audiat în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 05.09.2013 de către un agent constatator din cadrul intimatei, petentul a fost sancționat potrivit art. 100 alin.3 lit. b din OUG nr. 195/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei și reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din RA OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că a condus autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare_ pe . la trecerea pentru pietoni de la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversare prin loc marcat și semnalizat cu indicator și marcaj pietonal pe sensul său de mers.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat din cele prevăzute de OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor.
În ceea ce privește temeinicia, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de principiu, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.
Din declarația martorului D. M., instanța reține că în momentul în care petentul a trecut cu autoturismul peste trecerea de pietoni nu se afla angajat niciun pieton în traversare. Acesta a declarat că în intersecție, petentul a oprit, s-a asigurat să nu vină mașini și pietoni nu au fost angajați în traversare pe banda sa de mers, nici pe banda a doua și apoi este scuarul cu refugiu pentru tramvai, era un pieton dar pe banda de mers din sens invers, nu ajunsese pietonul la refugiul de tramvai.
Prin urmare, petentul nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, motiv pentru care, constatând că prezumția de temeinicie a actului constatator a fost răsturnată, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța va admite plângerea contravențională formulată de către petentul R. D. și va dispune anularea procesului verbal contestat și exonerarea petentului de sancțiunile aplicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul R. D., domiciliat în C., .. 2, .. 2, . în contradictoriu cu intimata P. M. C. Biroul Rutier, cu sediul în C., .. 50, jud. D..
Anulează procesul verbal . nr._ încheiat la data de 5.09.2013 de Poliția Mun. C. – Biroul Rutier și exonerează petentul de sancțiunile aplicate.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 februarie 2014.
Președinte, Grefier,
F. D. R.-M. B.
Red. F.D.
Tehnored. R.M.B
R.B. 24 Februarie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7821/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 115/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
